Știri
Știri din categoria Externe
Mii de iranieni au format lanțuri umane în fața centralelor electrice și pe poduri marți, în mai multe orașe din Iran, ca protest față de amenințările președintelui american Donald Trump cu bombardamente asupra acestor infrastructuri, potrivit TVR Info, care citează agenția EFE.
La Teheran, sute de persoane s-au adunat în fața centralei Damavand, cea mai mare centrală electrică a țării, purtând drapele iraniene și condamnând amenințările americane, conform imaginilor difuzate de televiziunea de stat iraniană.
Proteste similare au avut loc în Kermanshah (vest), în fața centralei Bisotun, unde participanții au afișat fotografii cu fostul ayatollah Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie, în prima zi a bombardamentelor americano-israeliene, și cu succesorul său, Mojtaba Khamenei. În același timp, lanțuri umane au fost formate și în fața termocentralei din Tabriz (nord-vest) și a centralei electrice Shahid Rajaei din Qazvin (nord).
În Dezful, în sud-vestul țării, studenții au format un lanț uman pe podul istoric al orașului, despre care sursa notează că are o vechime de peste 1.700 de ani, în cadrul unor mobilizări replicate în mai multe zone ale Iranului.
Acțiunile au fost parte a unei campanii guvernamentale care a îndemnat tinerii să formeze lanțuri umane pentru a „ilustra un simbol al unității și rezistenței în fața inamicului”.
Tensiunile au fost amplificate de ultimatumul formulat de Donald Trump, care a condiționat evitarea atacurilor de redeschiderea Strâmtorii Ormuz până marți, ora 20:00 la Washington (miercuri, 08.04.2026, ora 03:00 în România). În acest context, Trump a reluat marți amenințările, afirmând:
„O întreagă civilizație va muri în seara asta, și nu va mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”.
Pe fondul războiului declanșat de SUA și Israel, Iranul permite în prezent doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, un coridor prin care este transportat aproximativ 20% din petrolul mondial, ceea ce ridică miza economică și energetică a confruntării.
Recomandate
Reimpunerea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și amenințările cu lovirea infrastructurii energetice ridică riscul unor noi șocuri pe piața petrolului , într-un moment în care cotația Brent a urcat deja cu 15% în ultima săptămână, la 85 de dolari pe baril, potrivit HotNews , care citează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți reinstituirea blocadei navale asupra tuturor porturilor iraniene și a avertizat că, săptămâna viitoare, ar putea urma lovituri asupra centralelor electrice și a podurilor dacă Teheranul nu reia negocierile. În paralel, armata americană a comunicat o nouă rundă de atacuri menite să slăbească capacitățile Iranului folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Iranul a susținut că a închis din nou Strâmtoarea Ormuz, după reluarea ostilităților săptămâna trecută, ceea ce pune sub presiune un armistițiu descris ca „fragil”, încheiat în iunie după luni de lupte soldate cu mii de morți. „Săptămâna viitoare vor urma centralele electrice, săptămâna viitoare vor urma podurile, dacă nu se așează la masa negocierilor.” HotNews notează și că Convențiile de la Geneva din 1949 interzic atacurile asupra obiectivelor considerate esențiale pentru civili, un detaliu relevant în contextul amenințărilor privind infrastructura energetică. Riscul pentru fluxurile de energie: Ormuz și, posibil, Bab el-Mandeb Escaladarea are o componentă directă de securitate energetică: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul de petrol, iar Iranul ar lua în calcul extinderea presiunii și spre Bab el-Mandeb (poarta de acces către Marea Roșie), prin aliații Houthi din Yemen, ceea ce ar pune în pericol două artere vitale pentru energie, conform Reuters, citat de HotNews. Contextul este detaliat într-un material separat al publicației, despre posibila mutare a presiunii către Bab el-Mandeb, disponibil aici . Atacuri și acuzații în regiune Pe plan militar, armata iraniană a afirmat miercuri dimineață că a lansat atacuri cu drone asupra pozițiilor americane de la baza Azraq din Iordania, informație asupra căreia Pentagonul nu a făcut declarații, potrivit sursei. Garda Revoluționară Islamică a mai susținut că a vizat depozite de arme și instalații de stocare din Bahrain și Kuweit. În Kuweit, armata a transmis că sistemele de apărare aeriană se confruntă cu atacuri cu drone, iar agenția de știri de stat a precizat că un incendiu a fost stins; Reuters menționează că nu a putut verifica imediat aceste informații. Separat, autorități iraniene au raportat lovituri americane în apropiere de Bandar Abbas și, potrivit agenției iraniene IRNA, în apropiere de Sirik, în sudul Iranului. Blocada revine, iar piața reacționează Blocada navală americană a reintrat în vigoare marți după-amiază, după ce fusese ridicată în iunie. Trump a afirmat că strâmtoarea este deschisă întregului trafic maritim, cu excepția celui din Iran. Armata americană a indicat că peste 20 de nave de război ale Marinei SUA și sute de aeronave militare operează în regiune. Pe fondul tensiunilor, SUA au acuzat că Iranul a atacat șapte nave comerciale în ultima săptămână, cu aproximativ 12 membri ai echipajelor morți, dispăruți sau răniți. Emiratele Arabe Unite au comunicat anterior că un membru al echipajului, de origine indiană, a fost ucis și alți opt au fost răniți după ce două petroliere emirateze au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în Strâmtoarea Ormuz. În plan economic, conflictul este descris ca nepopular în SUA, pe fondul creșterii prețurilor la benzină și al apropierii alegerilor pentru Congres din noiembrie. În acest context, cotația Brent a urcat la 85 de dolari pe baril (aprox. 385 lei), cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii iunie, după un avans de 15% în șapte zile, potrivit datelor citate în material. [...]
Donald Trump a renunțat la planul de a impune o taxă de 20% navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz , preferând să înlocuiască măsura cu acorduri comerciale și de investiții negociate cu statele din Golful Persic, potrivit Adevărul . Schimbarea de strategie reduce riscul unui precedent cu efect direct asupra costurilor de transport și asupra fluxurilor energetice pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol. Decizia a fost anunțată marți pe platforma Truth Social , unde președintele SUA a spus că va înlocui „remunerația” de 20% aplicată încărcăturilor navelor cu parteneriate economice cu țările din regiune. „Am decis” să înlocuiesc această „remunerație care să corespundă la 20% din valoarea încărcăturilor” cu „acorduri de comerț și investiții pe care diverse state de la Golful Persic le vor încheia cu Statele Unite”. De ce contează: libertatea de navigație și costurile transportului Retragerea vine la mai puțin de 24 de ore după ce Trump își anunțase intenția de a introduce taxa, o idee criticată de specialiști pe motiv că ar putea intra în conflict cu principiul libertății de navigație garantat de dreptul internațional. În termeni practici, o taxă legată de valoarea încărcăturii ar fi putut alimenta costuri suplimentare în lanțul logistic, inclusiv pentru transporturile de energie. Trump a motivat schimbarea prin „discuții foarte productive” cu statele din Golful Persic. Presiunea asupra Iranului rămâne: blocadă asupra porturilor iraniene În același mesaj, președintele american și-a reafirmat intenția de a impune o „blocadă TOTALĂ” asupra porturilor iraniene, despre care armata americană a anunțat că urma să intre în vigoare marți, la ora 20:00 GMT (23:00, ora României). Trump declarase anterior că SUA vor deveni „gardienii Strâmtorii Ormuz”, pe fondul intensificării bombardamentelor asupra Iranului, la un nivel fără precedent de la armistițiul din aprilie. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută esențială pentru transportul mondial de petrol, prin care trece o parte semnificativă din exporturile de energie ale statelor din regiune. Reacția Iranului și escaladarea tensiunilor Comandamentul militar iranian a transmis că nu va permite Statelor Unite „să se amestece” în Strâmtoarea Ormuz. În plus, autoritățile iraniene au avertizat statele vecine din Golful Persic împotriva oricărei forme de cooperare cu Washingtonul. Pe fondul acestor evoluții, tensiunile dintre SUA și Iran s-au amplificat în ultimele săptămâni, în contextul operațiunilor militare și al disputelor privind controlul rutelor strategice din regiune. Într-un material separat, publicația amintește că Trump a notificat Congresul SUA că Statele Unite se află din nou în război cu Iranul, ceea ce ar oferi administrației un termen suplimentar de 60 de zile pentru a recurge la forță militară în regiune fără aprobarea Congresului (detalii în Adevărul ). [...]
Casa Albă cântărește declasificarea unor informații sensibile despre China și alegerile din SUA , o decizie care ar putea amplifica tensiunile politice interne și ar ridica riscuri operaționale pentru comunitatea de informații, prin expunerea „sursele și metodele” de colectare, potrivit The Jerusalem Post . Informațiile vizate sunt descrise ca fiind clasificate și se referă la dacă Beijingul a avut intenția sau capacitatea de a perturba alegerile americane din 2020. Patru persoane familiarizate cu deliberările au spus că materialul nu ar arăta că China a manipulat sau a schimbat voturi, însă unii oficiali ai administrației Trump se tem că publicarea lui ar putea fi interpretată sau prezentată într-un mod înșelător. Donald Trump ar putea face publice aceste date într-un discurs programat joi seară (ora SUA), în care este așteptat să prezinte presupuse vulnerabilități ale infrastructurii de vot care ar permite interferență străină. Reuters notează că nu a putut stabili detaliile exacte ale informațiilor, tocmai din cauza caracterului lor clasificat. Miza: declasificare cu risc de securitate și efect politic În interiorul administrației există, potrivit sursei, o dezbatere privind oportunitatea declasificării. Unele persoane din agențiile de informații se tem că publicarea ar putea: să dezvăluie surse și metode de colectare; să insinueze, chiar și indirect, că Beijingul a interferat cu succes în alegeri, deși materialul nu ar demonstra schimbarea voturilor. Casa Albă a încadrat demersul într-o campanie mai largă de extindere a controlului federal asupra administrării alegerilor, un domeniu care, conform Constituției SUA, ține de competența statelor. Ce spune evaluarea oficială și unde apare disputa Materialul despre China a fost „integral” în dezbaterea din prima administrație Trump privind interferența străină în 2020 și a fost analizat în cadrul evaluării comunității de informații, potrivit celor patru surse. În 2021, o evaluare a comunității de informații din SUA a concluzionat că nu există indicii că vreun actor străin ar fi încercat sau ar fi reușit să modifice „orice aspect tehnic” al votului prezidențial din 2020, inclusiv înregistrările alegătorilor, buletinele, numărătoarea sau rezultatele. Totuși, foști analiști, inclusiv Christopher Porter (fost responsabil pe zona cibernetică în cadrul Office of the Director of National Intelligence), au formulat o opinie separată („dissent”), susținând că China ar fi avut capacitatea de a interveni și ar fi putut încerca să o facă. O versiune a acestei opinii a fost inclusă în publicarea evaluării din 2021. Potrivit sursei, Porter ar fi redactat și un document „foarte clasificat” care își extinde argumentația. Două persoane care l-au văzut îl descriu ca fiind detaliat, iar altele două susțin că se bazează pe un subset restrâns de informații brute și nu ar reflecta neapărat punctul de vedere oficial al Beijingului. Ce urmează: discursul nu e finalizat, iar pachetul poate include și date despre „voter data” O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a respins speculațiile despre conținutul discursului, afirmând: „Ca de obicei, surse anonime speculează despre ce va spune președintele Trump în discursul de joi seară. Adevărul este că nimeni nu știe încă ce va spune, în cele din urmă, președintele Trump.” În paralel, o echipă de lucru a Casei Albe condusă de jurnalistul conservator John Solomon ar fi cerut comunității de informații documente relevante și le-ar fi analizat în ultimele săptămâni, în pregătirea discursului, potrivit unei surse familiarizate cu activitatea grupului. Textul discursului nu este finalizat și poate suferi modificări. Casa Albă ar putea include și informații legate de o acuzație mai veche potrivit căreia China ar fi obținut acces la date ale alegătorilor în 2020. Două persoane familiarizate cu subiectul au spus că aceste date nu sunt confidențiale, sunt deja accesibile consultanților politici pentru țintirea materialelor electorale și nu pot fi manipulate. Atât administrația Trump, cât și cea Biden au analizat informații despre un posibil acces al Chinei, însă doi foști oficiali au declarat că, în mare, comunitatea de informații a considerat că nu a existat pătrundere în sistemele electorale, ci accesarea online a unor informații. [...]
SUA își reia blocada navală în Strâmtoarea Hormuz și lansează noi lovituri asupra Iranului , într-o escaladare care ridică riscurile pentru transportul comercial și exporturile energetice din Golf, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a inițiat marți o nouă rundă de lovituri împotriva Iranului, cu obiectivul de a continua degradarea „capabilităților iraniene folosite pentru a ataca transportul comercial în Strâmtoarea Hormuz”. Ulterior, CENTCOM a confirmat că blocada a fost reinstaurată. Lovituri „la periferia Hormuz”, cu evitarea țintelor majore Conform unei surse familiarizate cu operațiunea, citată de publicație, armata americană lovește ținte asociate amenințărilor din zona strâmtorii, dar „evită deliberat” infrastructura majoră, centrele mari de comandă și control și oficiali iranieni de rang înalt. Aceeași sursă a precizat că loviturile sunt concentrate pe: amenințări de-a lungul strâmtorii; sisteme de armament capabile să vizeze nave; „periferia Hormuz”, fără extindere „dincolo de aceasta”, cu excepții rare. În paralel, media de stat iraniană a susținut că un proiectil american ar fi explodat în apropierea unei facilități de apă și electricitate de pe insula Kish. Alte explozii au fost auzite pe insula Qeshm, potrivit agenției Fars, afiliată IRGC, însă cauza lor nu este cunoscută, notează publicația. Efecte regionale: alerte în Kuweit și Bahrain, navă lovită și răniți Pe fondul tensiunilor, forțele armate ale Kuweitului au anunțat că au acționat împotriva unor „ținte aeriene ostile” în spațiul lor aerian, descrise ca amenințări cu rachete și drone. La scurt timp, Ministerul de Interne din Bahrain a comunicat că în țară au sunat sirenele de avertizare. Kuweitul a mai transmis că o navă a marinei sale a fost vizată într-un atac pe care l-a atribuit Iranului, patru militari fiind răniți și aflați în stare stabilă după tratament. Armata kuweitiană a precizat că a detectat și interceptat, în atacurile de marți, o rachetă balistică, cinci rachete de croazieră și 33 de drone, care au vizat mai multe facilități „vitale și civile”, iar resturile au provocat pagube materiale. Blocada: „Nicio navă nu va ieși și nicio navă nu va intra” Cea mai importantă consecință operațională rămâne blocada navală americană asupra Iranului, programată să înceapă la ora 23:00, ora Israelului (23:00 și în România), potrivit unui oficial american citat de publicație: „Nicio navă nu va ieși și nicio navă nu va intra.” Pentru companii, miza imediată este continuitatea rutelor de transport printr-un punct critic pentru comerțul maritim și energie, într-un context în care orice restricție sau incident poate amplifica întârzierile, costurile de asigurare și volatilitatea piețelor. Teheranul amenință exporturile de energie, Washingtonul păstrează canalul diplomatic Gărzile Revoluționare iraniene (IRGC) au transmis, prin media de stat, că atât timp cât „acțiunile rele” ale SUA continuă, „nici măcar o picătură de petrol și gaze” nu va fi exportată din regiune. IRGC a mai afirmat că acțiunile SUA vor întârzia redeschiderea Strâmtorii Hormuz și că atacurile asupra a ceea ce a descris drept facilități americane din Kuweit și Bahrain ar fi fost un răspuns la atacurile SUA asupra Iranului. În același timp, administrația Trump ar continua să semnaleze că negocierile rămân posibile, potrivit unor surse citate de publicație. Donald Trump a declarat marți că a oferit Iranului „o șansă să facă o înțelegere”, dar că „au tras primii”. Un oficial diplomatic citat a susținut că Washingtonul transmite în continuare mesaje către Teheran că există „încă ceva de discutat”, în timp ce loviturile nu ar depăși „o anumită linie”. Reuters a contribuit la acest material, potrivit sursei. [...]
Retragerea completă a trupelor SUA din Irak până la 30 septembrie 2026 mută presiunea de securitate pe autoritățile de la Bagdad , care leagă calendarul plecării de dezarmarea milițiilor pro-iraniene, potrivit Adevărul . Decizia a fost confirmată de președintele american Donald Trump și de premierul irakian Ali al-Zaidi, după o întâlnire la Casa Albă. Anunțul închide o misiune militară americană de peste două decenii în Irak. Ali al-Zaidi a spus că retragerea va fi finalizată până la sfârșitul lunii septembrie, conform unui calendar stabilit anterior de cele două state. Donald Trump a argumentat că Washingtonul nu mai vede necesară menținerea unei prezențe militare în Irak. „Nu considerăm că mai avem nevoie de prezență militară acolo. Suntem acolo pentru a ajuta Irakul dacă are nevoie, dar nu cred că acest lucru va fi necesar.” Retragerea este deja în curs, cu baze predate irakienilor Procesul a început deja, iar în ianuarie militarii americani au părăsit baza Ain al-Assad, descrisă drept una dintre cele mai importante facilități militare utilizate de SUA în Irak, predând controlul forțelor de securitate irakiene. În ultimele luni, efectivele au fost reduse treptat. Din aproximativ 2.500 de militari desfășurați în Irak, o parte au rămas în regiunea autonomă Kurdistan (baza din Erbil), precum și în apropierea aeroportului din Bagdad și în Zona Verde a capitalei, relatează Agerpres . Bagdad condiționează calendarul de dezarmarea milițiilor Guvernul irakian susține că retragerea este corelată cu dezarmarea milițiilor cu influență militară și politică semnificativă, sprijinite de Iran. Potrivit premierului Ali al-Zaidi, procesul ar trebui finalizat până la 30 septembrie, dată după care grupările armate nu ar mai avea dreptul să funcționeze. Miza imediată este capacitatea autorităților irakiene de a impune această dezarmare: cele mai puternice miliții au respins până acum măsura, ceea ce complică tranziția de securitate odată cu plecarea completă a trupelor americane. [...]
Reținerea în China a unui seismolog american implicat în monitorizarea testelor nucleare adaugă presiune pe relația SUA–China , într-un moment în care cele două puteri încearcă să stabilizeze dialogul înaintea unei vizite așteptate a lui Xi Jinping în SUA, la finalul toamnei, potrivit Mediafax . Cazul îl vizează pe Youlin Chen , despre care senatorul american Edward Markey spune că este „reținut pe nedrept” din noiembrie 2024, informație relatată de CNN. Donald Trump ar fi ridicat subiectul detenției și ar fi cerut eliberarea lui Chen în timpul unei întâlniri cu liderul chinez Xi Jinping, la Beijing, în luna mai, conform Global Reach , o organizație non-profit americană care a lucrat cu familia lui Chen. Organizația susține că Chen, care locuia în Boston și are un fiu de vârstă universitară, este în prezent singurul american desemnat ca fiind „reținut pe nedrept” în China. De ce contează: un nou punct de fricțiune înaintea unei vizite la nivel înalt Cazul este prezentat ca un nou element de tensiune între Washington și Beijing, pe fondul eforturilor de „stabilizare” a relațiilor bilaterale și înaintea unei vizite așteptate a lui Xi în SUA la sfârșitul acestei toamne. Contextul vine la câteva săptămâni după ce China a confirmat arestarea unui alt cercetător american, Min Zin, despre care autoritățile chineze au spus că este „suspectat de spionaj și de punerea în pericol a securității naționale chineze”. Suspiciuni legate de monitorizarea testelor nucleare Global Reach afirmă că există suspiciuni potrivit cărora reținerea lui Chen ar putea avea legătură cu extinderea capacităților nucleare ale Chinei, inclusiv cu un presupus test nuclear subteran din 2020, pe care Beijingul îl neagă. În acest context, sursa amintește că SUA și China au semnat, dar nu au ratificat, Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT) – un acord internațional care interzice „orice explozie de testare a armelor nucleare sau orice altă explozie nucleară”. Activitatea lui Chen se concentrează pe folosirea datelor seismologice pentru identificarea și monitorizarea testelor nucleare, inclusiv cercetări privind testele subterane ale Coreei de Nord. Potrivit Global Reach, cercetările sale au fost finanțate de Departamentul de Stat al SUA și de Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA. Cum a fost reținut și ce spun autoritățile americane Chen ar fi fost reținut pe aeroport după o vizită la părinții săi din Beijing, potrivit lui Kieran Ramsey, director de investigații la Global Reach. „Din păcate, acest caz este un exemplu al dorinței Chinei de a folosi diplomația ostaticilor ca parte a competiției sale pentru putere cu SUA și, din păcate, doctorul Chen este singurul exemplu desemnat oficial în acest moment de guvernul SUA.” Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru CNN că SUA au discutat direct cazul cu oficialii chinezi și au cerut eliberarea imediată a lui Chen. Întrebată dacă Trump a adus cazul în discuție în întâlnirea cu Xi, Casa Albă a transmis, potrivit CNN, că „președintele Trump a fost clar că dorește ca fiecare american reținut în străinătate să se întoarcă acasă”. [...]
