Știri
Știri din categoria Externe
Guvernul Meloni pregătește o înăsprire a regulilor în școli, cu efect direct asupra integrării elevilor străini: Italia vrea să interzică acoperirea feței în unitățile de învățământ și să introducă prin lege un plafon pentru numărul de elevi străini din fiecare clasă, potrivit Antena 3.
Măsura, anunțată de premierul Giorgia Meloni la un eveniment al organizației de tineret a partidului său, ar urma să fie prezentată „în curând” în ședința de guvern. În forma descrisă de Meloni, pachetul vizează atât reguli de conduită în școli, cât și condiții suplimentare pentru părinții elevilor străini care au dificultăți de integrare.
Potrivit declarațiilor citate, măsura ar include:
Meloni și-a justificat inițiativa prin argumentul că integrarea funcționează când numărul copiilor care nu înțeleg limba italiană este redus, dar devine problematică atunci când acest număr crește semnificativ.
„Dacă într-o clasă există un singur copil care nu înțelege limba italiană, acesta va reuși, probabil, să învețe limba și să se integreze rapid (...). Totuși, dacă numărul copiilor care nu înțeleg limba devine mare - sau chiar majoritar -, nu mai putem vorbi despre integrare, ci despre neglijență.”
În privința interdicției privind acoperirea feței, premierul a legat-o de ideea de autonomie personală a elevelor.
„Trebuie să mergi la școală cu fața descoperită, iar în Italia nimeni nu poate decide, în numele unei tradiții reale sau presupuse, că o tânără trebuie să se ascundă.”
Elevii care nu sunt cetățeni italieni reprezintă 11,6% din totalul celor înscriși în școlile din Italia, conform Fondazione ISMU, instituție de cercetare citată în material.
Italia este descrisă ca una dintre țările europene cele mai expuse sosirilor de migranți, iar dezbaterile despre integrare, simboluri religioase și politici de imigrație rămân puternic polarizante.
În acest moment, nu există în informațiile prezentate un prag numeric pentru „numărul maxim” de elevi străini per clasă și nici detalii despre criteriile după care ar fi stabilite „dificultățile majore de integrare” care declanșează obligația de a învăța limba italiană. Următorul pas indicat de Meloni este prezentarea măsurii în ședința de guvern.
Recomandate
Donald Trump spune că Arcul de Triumf propus la Washington ar urma să fie integrat într-un complex militar , cu spații pentru drone, lunetiști și depozite de muniție, potrivit Adevărul . Mesajul mută proiectul din zona simbolică și urbanistică într-una cu implicații de securitate și, potențial, de autorizare și control instituțional. Într-o postare pe Truth Social , Trump afirmă că decizia ar fi fost luată „la insistența puternică a armatei Statelor Unite” și „din motive de securitate națională”. El susține că arcul ar urma să fie transformat într-un „complex militar de prim rang”, care să găzduiască și să permită „utilizarea rapidă” a unui număr mare de drone, precum și poziții pentru lunetiști „atât pe acoperiș, cât și în zonele din piață”, plus stocuri de muniție. Trump își justifică proiectul și printr-un argument de imagine: spune că, dintre „cele 59 de orașe și capitale importante”, Washington D.C. ar fi singurul fără arc de triumf și că noul monument ar urma să fie „de departe, cel mai mare dintre toate”. Dimensiuni și calendar: proiectul depășește modelul parizian Potrivit informațiilor reluate de publicație, Trump anunțase încă din februarie intenția de a construi un arc de triumf la Washington, inspirat de monumentul din Paris, și menționase atunci că va fi creat un comitet care să supravegheze proiectul. Monumentul planificat ar urma să aibă o înălțime de 76 de metri, peste Arcul de Triumf din Paris (aprox. 50 de metri), finalizat în 1836. Ideea a fost lansată pentru prima dată în octombrie anul trecut, iar presa americană i-a atribuit ulterior porecla „Arc de Trump”. Ce se știe despre design Adevărul notează că Trump a publicat pe Truth Social trei variante de design pentru arc, inclusiv una „bogat ornamentată cu aur”, un element asociat stilului său, prezent și în reamenajările Biroului Oval . În acest stadiu, detaliile privind amplasamentul exact, procedurile de aprobare și modul de implementare nu sunt prezentate în materialul citat, iar afirmațiile despre rolul militar al construcției provin din postarea lui Trump. [...]
Lansarea unei rachete balistice de către Coreea de Nord menține riscul de escaladare în Asia de Nord-Est , într-un moment în care Phenianul își reafirmă public linia de consolidare a arsenalului nuclear. Potrivit news.ro , proiectilul a fost lansat duminică în mare, la est de Peninsula Coreeană, iar Japonia indică faptul că a căzut în afara zonei sale economice exclusive. Ministerul japonez al Apărării a transmis că obiectul lansat „pare să fi fost o rachetă balistică”, informație preluată de Reuters. La rândul său, Ministerul Apărării din Coreea de Sud a confirmat lansarea unui „proiectil neidentificat”. Postul public japonez NHK a relatat că proiectilul a căzut în afara zonei economice exclusive (ZEE) a Japoniei, adică dincolo de perimetrul maritim în care statul are drepturi economice speciale. Contextul imediat: tensiuni pe fondul dosarului nuclear și al exercițiilor militare Lansarea vine la o zi după ce Coreea de Nord a respins, printr-un comunicat difuzat de presa de stat, o rezoluție a agenției nucleare a ONU împotriva programului nuclear al Phenianului. Săptămâna trecută, Coreea de Nord a condamnat și un exercițiu naval condus de SUA, la care au participat Coreea de Sud și Japonia, desfășurat între 29 august și 10 septembrie în apropiere de Guam. Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, a acuzat vineri exercițiile militare conduse de SUA pentru tensiunile „tot mai grave” din Peninsula Coreeană și a spus că Phenianul nu își va schimba politica de consolidare a arsenalului nuclear. [...]
Diferența dintre bilanțul public și cel intern al victimelor ridică presiune pe transparența Pentagonului în contextul războiului SUA și Israel împotriva Iranului, potrivit Mediafax , care citează informații publicate de Washington Post și reacția secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Conform declarațiilor a cinci oficiali anonimi pentru Washington Post, în războiul din Iran ar fi murit 22 de soldați americani, cu patru mai mult decât cifra disponibilă în baza de date publică a Pentagonului. Un alt oficial american, citat sub anonimat, a spus că nu toate decesele nedivulgate ar fi fost legate direct de conflictul care durează de câteva luni, ci ar fi implicat personal american aflat în Orientul Mijlociu pe fondul ostilităților. În paralel, trei contractori americani cu sediul în regiune au murit de la începerea „Războiului din Orientul Mijlociu”, notează materialul. Baza de date DCAS a Pentagonului înregistra 18 victime militare americane (decese cauzate de acțiuni ostile și neostile) de la debutul conflictului din Iran. Detaliile privind decesele care nu ar fi fost făcute publice — inclusiv identitatea militarilor, precum și momentul, modul și locul în care au murit — rămân neclare, iar oficiali familiarizați cu numărul mai mare de victime și-au exprimat frustrarea că aceste pierderi suplimentare nu apar în portalul public al Pentagonului dedicat victimelor. Reacția conducerii Pentagonului și lipsa unui răspuns oficial Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a negat informația. Potrivit Reuters, într-o postare pe X, el a calificat relatarea despre morți nedivulgate drept „o minciună sfruntată”, însă postarea ar fi fost ștearsă ulterior. Într-un mesaj publicat vineri, Hegseth a criticat publicațiile independente care au relatat despre războiul din Iran și a susținut că acestea „au pus în pericol trupele” cu „știri false” și „scurgeri de informații”. Mesajul a fost prezentat în contextul în care președintele Donald Trump a anunțat că CNN, Politico și publicația MSNOW au fost interzise la Casa Albă. Pentagonul a refuzat, de asemenea, să răspundă întrebărilor Washington Post privind discrepanța dintre cifrele din baza de date publică și informațiile vehiculate de oficiali sub anonimat. [...]
NATO își activează planurile de apărare pe flancul estic și spune că este pregătită să răspundă inclusiv unui posibil incident „sub steag fals” atribuit Rusiei, potrivit Mediafax . Mesajul vine pe fondul avertismentelor tot mai dese ale liderilor europeni privind riscul unor provocări menite să testeze reacția Alianței. Amiralul Giuseppe Cavo Dragone , președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat la Copenhaga, în timpul unei reuniuni periodice a celor mai importanți 32 de comandanți militari ai Alianței, că structura și capabilitățile sunt pregătite, iar NATO lucrează în continuare la creșterea forțelor „ca număr” și „ca nivel de sofisticare”. „Alianța este pregătită, structura este pregătită, militarii… armele sunt pregătite.” Planuri operaționale: „4.000 de pagini” pentru apărarea flancului estic Dragone a spus că generalii NATO nu au discutat sâmbătă despre cele mai recente avertismente publice, însă a precizat că Alianța are pregătite „4.000 de pagini” de planuri militare pentru apărarea flancului estic. Acestea pornesc de la scenarii care includ „o criză minimă” sau „o ingerință pe teritoriul nostru”. „În cazul unui atac, știm ce avem de făcut.” Contextul de securitate: avertismente despre provocări și incidente Declarațiile șefului militar al NATO vin în condițiile în care mai mulți lideri europeni au ridicat public nivelul de alertă privind o posibilă escaladare a Rusiei în Europa. În material este citat premierul Poloniei, Donald Tusk , care a afirmat că Moscova ar putea trimite drone sau rachete într-un stat NATO aflat în prima linie „în următoarele câteva luni”, ca provocare deliberată pentru a testa Alianța; ulterior, riscul a fost semnalat și de Franța și Țările de Jos. În același context, Europa s-a confruntat în ultimele săptămâni cu mai multe încălcări ale spațiului aerian și tentative de sabotaj, pe fondul tensiunilor crescute legate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Ce transmite NATO despre miza acestor episoade Dragone a descris drept „iresponsabil” comportamentul Rusiei din ultimele săptămâni și luni și a spus că acesta „testează hotărârea aliaților” și urmărește să submineze încrederea și unitatea. „Vreau să fiu clar: aceste tentative nu ne dezbină. Ele ne perfecționează instrumentele și ne fac mult mai uniți și mai hotărâți.” [...]
Premierul slovac Robert Fico avertizează că Slovacia nu va trimite militari într-un posibil conflict cu Rusia , pe fondul temerilor privind o escaladare care ar putea testa mecanismele de apărare colectivă ale Alianței, potrivit Mediafax . Într-un mesaj video publicat sâmbătă pe rețelele sociale, Fico a susținut că Europa se confruntă cu riscul unei escaladări majore a războiului din Ucraina și a acuzat Occidentul că „toarnă gaz pe foc” prin continuarea sprijinului pentru Kiev. „Ne confruntăm cu un pericol mortal.” Miza: riscul de escaladare și presiunea asupra Articolului 5 Fico a afirmat că „eșecul strategiei de distrugere a Rusiei prin războiul din Ucraina” i-ar fi determinat pe unii politicieni occidentali să urmărească declanșarea unei confruntări directe între NATO și Rusia. „Anumiți șoimi ai războiului din NATO încearcă, cu orice preț, să transforme acest război într-un conflict între Rusia și NATO.” Premierul slovac nu a prezentat dovezi că state sau lideri NATO ar încerca deliberat să provoace un asemenea conflict și nu a nominalizat politicienii la care se referă. În același mesaj, Fico a reiterat că războiul din Ucraina „nu este războiul Slovaciei și nici al NATO” și a spus că Bratislava nu intenționează să trimită militari într-un eventual conflict cu Rusia. El avertizase anterior că inclusiv un incident provocat de o dronă ar putea crea o situație în care să fie pusă în discuție activarea mecanismului de apărare colectivă al NATO. În context, articolul amintește că Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților, dar NATO precizează că mecanismul nu presupune automat un răspuns militar: fiecare aliat decide ce acțiuni consideră necesare, iar evaluarea existenței unui „atac armat” este discutată între statele membre. Contrast în interiorul UE: Macron și Tusk vorbesc despre atacuri hibride Declarațiile lui Fico sunt prezentate în contrast cu avertismentele recente ale liderilor Franței și Poloniei. Președintele francez Emmanuel Macron a spus vineri că Rusia își intensifică operațiunile hibride împotriva Europei și a cerut pregătirea unor noi măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a obiectivelor sensibile. Macron a indicat, între exemple, un incident din august de la aeroportul Leipzig/Halle din Germania, unde a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili în apropierea unei aeronave cargo ucrainene. Autoritățile germane au atribuit Moscovei responsabilitatea pentru operațiune, potrivit Reuters. La rândul său, premierul polonez Donald Tusk a declarat joi în Parlamentul de la Varșovia că evaluările serviciilor de informații indică riscul ca Rusia să desfășoare atacuri hibride cu drone și rachete împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia. Tusk a susținut că asemenea incidente ar putea fi prezentate ulterior de Moscova drept „accidentale”, pentru a testa reacția statelor NATO și pentru a le descuraja să recurgă la mecanismele de apărare colectivă. Pe acest fundal, materialul notează că la summitul NATO de la Ankara din iulie 2026, liderii celor 32 de state membre și-au reafirmat angajamentul față de Articolul 5 și au descris Rusia drept o amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică. [...]
Iran condiționează reluarea negocierilor cu SUA de deblocarea fondurilor și ridicarea blocadei navale , potrivit The Jerusalem Post , care citează o declarație a șefului securității iraniene, Mohsen Rezaei , preluată de Al Jazeera. Mesajul indică o încercare de a transforma discuțiile de încetare a războiului într-un pachet de măsuri cu efect imediat asupra capacității financiare și logistice a Teheranului. Condițiile transmise mediatorilor includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea fondurilor iraniene înghețate; încetarea blocadei navale. Rezaei a spus că discuțiile cu mediatorii din Qatar și Pakistan continuă și că Teheranul așteaptă un răspuns de la președintele american Donald Trump. În același timp, oficialul iranian a susținut că ar fi în interesul Washingtonului să accepte termenii și a avertizat că amenințările SUA „nu vor produce progrese”, deoarece Iranul rămâne pregătit pentru un „război decisiv”. Informațiile sunt prezentate ca parte a unei știri în curs de dezvoltare, iar articolul nu oferă un răspuns oficial al părții americane sau detalii despre calendarul unei eventuale reluări a negocierilor. [...]
