Știri
Știri din categoria Externe
Italia își recalibrează relația cu SUA și Israel, iar schimbarea de ton poate complica atât poziționarea Romei în UE, cât și discuțiile despre eventuale sancțiuni cu efecte economice directe, potrivit Digi24.
Semnalele au devenit mai vizibile după ce premierul Giorgia Meloni a criticat atacurile lui Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea, pe care le-a numit „inacceptabile”, și după ce a ignorat apelul liderului american privind o intervenție militară împotriva Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În paralel, Roma și-a înăsprit discursul față de Israel, pe fondul tensiunilor cu guvernul condus de Benjamin Netanyahu.
Discuțiile despre o posibilă schimbare de direcție în politica externă a Italiei au fost relansate în contextul unor fricțiuni recente cu Donald Trump, considerat apropiat ideologic de Meloni. În material este menționat explicit episodul în care Meloni a reacționat public la atacurile lui Trump la adresa Papei, precum și refuzul de a urma linia cerută de acesta în dosarul Iran–Strâmtoarea Ormuz.
Pe relația cu Israelul, tensiunile au fost alimentate de solicitarea unor sancțiuni europene împotriva ministrului israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, după apariția unui videoclip în care acesta ironiza activiști încătușați ai Flotilei Global Sumud.
În Italia, tema sancțiunilor a generat și o dezbatere internă legată de efectele economice. Senatorul Claudio Borghi (Liga) a criticat ideea unor sancțiuni economice împotriva Israelului, invocând riscul ca măsura să lovească inclusiv în Italia, în condițiile în care țara are excedent comercial în relația bilaterală.
„Sancţiunile economice tind să se întoarcă împotriva celor care le impun. Problema este că Italia are excedent comercial în relaţia cu Israelul, ceea ce înseamnă că, practic, ne-am sancţiona singuri.”
Pe fondul acestor episoade, opoziția a folosit momentul pentru a contesta strategia premierului. Deputatul Arturo Scotto (Partidul Democrat) a susținut, într-o dezbatere la Roma, că apropierea de Trump a vulnerabilizat-o politic pe Meloni.
„Când te comporţi ca un chelner, şeful ajunge să te trateze ca pe un chelner. Exact asta i s-a întâmplat Giorgiei Meloni. Când a încercat să se distanţeze puţin de Donald Trump, acesta i-a reamintit cine este şeful.”
În forma prezentată, materialul indică o repoziționare în discurs și în gesturi politice, fără a detalia măsuri concrete deja adoptate de Italia; rămâne de văzut dacă schimbarea de ton se va traduce în decizii la nivel european, în special pe tema sancțiunilor și a relației UE–Israel.
Recomandate
Așteptările de scumpiri la benzină cresc riscul politic și economic al conflictului SUA–Iran , într-un moment în care percepția publică indică o prelungire a războiului și o erodare a sprijinului pentru administrația Trump, potrivit Mediafax , care citează un sondaj Reuters/Ipsos. Sondajul, finalizat duminică, arată că 79% dintre respondenți cred că implicarea militară a SUA în Iran „va continua pentru o perioadă extinsă de timp”, în creștere de la 65% la sfârșitul lunii martie. Doar 18% se așteaptă ca războiul să se încheie „destul de repede, în câteva săptămâni”. Pe fondul escaladării, aproximativ 37% dintre respondenți aprobă atacurile militare americane împotriva Iranului, reluate de Washington pe 26 iunie, ca răspuns la ceea ce SUA au numit atacuri iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz . Costul energiei, principala temere economică Componenta cu impact direct în economie este legată de combustibili: 60% dintre respondenți spun că se așteaptă ca prețurile la benzină să crească în următorul an din cauza războiului. În paralel, jumătate dintre cei chestionați consideră că războiul „nu și-a meritat costurile”. Sondajul a fost realizat pe un eșantion național de 1.019 adulți americani, cu o marjă de eroare de aproximativ patru puncte procentuale. Blocada maritimă și presiunea pe administrația Trump În plan operațional, Donald Trump a anunțat reinstaurarea blocadei asupra transporturilor maritime iraniene din Golf, după ce Teheranul a comunicat închiderea Strâmtorii Ormuz, rută descrisă drept vitală. Potrivit informațiilor din articol, cele două părți au efectuat atacuri succesive cu rachete și drone, iar evoluțiile recente pun sub semnul întrebării un acord interimar semnat luna trecută pentru redeschiderea strâmtorii și oprirea războiului, în timp ce negocierile au continuat timp de 60 de zile. În acest context, gradul de aprobare al lui Trump a coborât spre unele dintre cele mai scăzute niveluri ale carierei sale politice, iar strategi republicani citați de Reuters avertizează că scumpirea costului vieții a neutralizat beneficiile politice ale reducerilor de impozite. Publicația notează și riscul electoral pentru Partidul Republican înainte de alegerile intermediare din noiembrie, când ar putea pierde majoritatea în Cameră și, posibil, și în Senat. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran reaprinde riscul pe petrol , după ce Washingtonul a lovit timp de cinci ore ținte militare în sudul Iranului și a anunțat restabilirea unei blocade navale asupra porturilor iraniene, măsură care ar urma să intre în vigoare marți seară, potrivit HotNews . Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a transmis că, în cadrul misiunii, forțele americane au lovit „ținte militare” în mai multe orașe portuare, inclusiv Bushehr și Bandar Abbas. Agenția iraniană Irna a relatat că patru explozii au fost auzite în apropierea orașului Bandar Abbas, aflat în zona strâmtorii Ormuz . Potrivit Centcom, au fost vizate „sisteme de apărare costieră, instalații de drone și rachete, precum și mijloace maritime”. Blocada porturilor iraniene și disputa pe Ormuz Armata americană a anunțat că blocada porturilor iraniene va fi restabilită marți, la ora 20:00 GMT (23:00 în România). În paralel, președintele Donald Trump a susținut că SUA vor „prelua controlul” asupra strâmtorii Ormuz și a avansat ideea perceperii unei „remunerații” de 20% din valoarea încărcăturilor care tranzitează pe mare, „în schimbul protecției strâmtorii”, o abordare care, potrivit materialului, contravine dreptului internațional privind libertatea de navigație. În același timp, Trump a spus că un acord cu Teheranul rămâne „posibil”, în pofida intensificării loviturilor. Reacția Iranului și atacuri în regiune Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea lui Trump, afirmând pe X că Iranul „a fost întotdeauna paznicul strâmtorii” și adăugând, tot ironic, că „20% este, evident, prea mult” și că Iranul va fi „echitabil”. Pe teren, Gardienii Revoluției au susținut că au atacat ținte în Bahrain, inclusiv o clădire cu militari americani de la baza Juffair, iar sirenele de alertă au fost declanșate în regat. Emiratele Arabe Unite au raportat atacuri cu rachete iraniene asupra a două petroliere în strâmtoarea Ormuz, incident în urma căruia a murit un membru al echipajului, de origine indiană. Impactul imediat: petrolul urcă, riscul rămâne în preț Gardienii Revoluției au acuzat SUA că pun în pericol aprovizionarea mondială cu petrol. În acest context, prețurile au crescut puternic: luni, barilul de Brent (referință internațională) a urcat cu peste 9%, iar marți, în jurul orei 03:00 GMT, a mai avansat cu 1,32%, până la 84,40 dolari (aprox. 380 lei). Contextul mai larg indică o deteriorare a armistițiului: după aproape 40 de zile de bombardamente, un armistițiu intrase în vigoare la începutul lui aprilie și fusese ratificat pe 17 iunie, însă confruntările au reizbucnit după atacuri asupra navelor care încercau să traverseze strâmtoarea Ormuz, iar Trump a declarat că armistițiul este „terminat”. Săptămâna trecută, președintele american a trimis și o notă oficială Congresului, în care arăta că conflictul cu Iranul a reizbucnit. [...]
Donald Trump spune că SUA vor cere compensații pentru protejarea Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă critică pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Mesajul introduce explicit o logică de „taxare” a securității maritime, cu potențiale implicații economice pentru statele și companiile dependente de tranzitul prin zonă. Trump a făcut declarațiile într-un interviu telefonic acordat Fox News , în care a susținut că SUA vor continua să controleze strâmtoarea și că, în acest context, vor fi „compensați” pentru rolul de protecție. „Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta.” Președintele american a motivat cererea de bani prin faptul că, în opinia sa, SUA ar fi asigurat securitatea Strâmtorii Ormuz timp de decenii fără să fie plătite. „Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani.” De ce contează economic Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial, pe unde trece „o parte semnificativă” din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Mediafax notează că aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează această rută, motiv pentru care orice perturbare a traficului are efecte asupra prețurilor energiei și, implicit, asupra economiei globale. Context: tensiuni și precedentul „taxei” pentru traversare În contextul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană ar fi blocat accesul prin strâmtoare, ceea ce a dus la o criză globală, potrivit aceleiași surse. În relatare se menționează atacuri asupra navelor civile și folosirea minelor marine, precum și faptul că iranienii ar fi solicitat o taxă pentru traversare, cu posibilitatea ca aceasta să devină permanentă după finalul războiului. Mediafax mai arată că unul dintre subiectele sensibile în negocierile dintre Iran și SUA este menținerea navigației libere prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Armata SUA a reluat loviturile asupra Iranului pentru a proteja traficul comercial din Strâmtoarea Ormuz , într-o escaladare care menține riscul de perturbare a uneia dintre cele mai importante rute maritime pentru energie și mărfuri. Potrivit Agerpres , atacurile au fost lansate duminică seara, cu obiectivul declarat de a împiedica Teheranul să atace nave în strâmtoare. Reluarea atacurilor a avut loc la ora 17:00, ora Washingtonului (luni, 00:00 ora României), conform unui mesaj publicat pe platforma X de Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM). În mesaj, CENTCOM afirmă că urmărește să împiedice Iranul să „atace echipajele civile și navele comerciale” din Strâmtoarea Ormuz. În același context, armata americană a transmis că „comandantul suprem” a ordonat aceste lovituri „pentru ca forțele iraniene să fie trase la răspundere”, referindu-se la președintele SUA, Donald Trump . De ce contează: presiune pe o rută critică pentru comerț și energie Strâmtoarea Ormuz este un punct de tranzit strategic pentru transportul maritim, iar orice intensificare a confruntării SUA–Iran în zonă amplifică riscurile operaționale pentru navele comerciale (siguranță, asigurări, rute ocolitoare și întârzieri). În materialul citat nu sunt oferite detalii despre ținte, pagube sau durata operațiunilor, iar informațiile disponibile se limitează la justificarea oficială a loviturilor și la intervalul orar al reluării acestora. [...]
Arestarea la domiciliu a lui Mahmoud Ahmadinejad indică o nouă epurare internă la Teheran , pe fondul suspiciunilor de colaborare cu Israelul și al temerilor regimului că fostul președinte ar putea deveni un pol alternativ de putere, potrivit HotNews , care citează o investigație The New York Times. Mahmoud Ahmadinejad, președinte al Iranului între 2005 și 2013, se află în arest la domiciliu sub supravegherea serviciului de informații al Gărzii Revoluționare Islamice , după ce autoritățile iraniene ar fi descoperit relațiile sale cu Israelul, conform The New York Times, care invocă patru înalți oficiali iranieni. Miza relației ar fi fost o posibilă revenire la putere a lui Ahmadinejad, după ce regimul de la Teheran i-ar fi respins candidaturile. Potrivit investigației, Israelul ar fi derulat ani la rând o operațiune secretă pentru a-l recruta ca agent de informații și, ulterior, ar fi luat în calcul instalarea lui ca lider al Iranului după răsturnarea regimului. Operațiunea ar fi culminat în februarie, dar planul ar fi eșuat The New York Times relatează că, la sfârșitul lunii februarie, în primele zile ale atacurilor americane și israeliene împotriva Iranului, ar fi existat o încercare de relocare a fostului lider, care trăia sub supraveghere strictă la Teheran. Obiectivul ar fi fost declanșarea unui plan de schimbare a regimului și instalarea lui Ahmadinejad, însă planul ar fi eșuat. În același fir al relatării, publicația americană scrie că, în februarie, complexul rezidențial al lui Ahmadinejad ar fi fost lovit de un atac aerian israelian care viza gărzile sale de corp și mașina blindată, după care acesta ar fi fost preluat de agenți ai Mossadului și dus într-o „casă sigură” secretă. Ulterior, Ahmadinejad ar fi părăsit locația din motive neclare și nu ar mai fi fost văzut până la apariția sa la înmormântarea fostului lider suprem Ali Khamenei, moment după care ar fi fost reținut și plasat în arest la domiciliu, potrivit unor oficiali iranieni citați. Episodul Budapesta și acuzațiile privind contacte cu serviciile israeliene O etapă neobișnuită a operațiunii ar fi avut loc la începutul lui 2024, când un înalt oficial maghiar i-ar fi cerut rectorului Universității Ludovika din Budapesta, Gergely Deli, să-l invite pe Ahmadinejad la o conferință despre schimbările climatice. Rectorul a declarat că i s-ar fi spus că evenimentul urma să fie un paravan pentru discuții secrete între Ahmadinejad și oficiali ai serviciilor israeliene. În context, The New York Times notează că premierul ungar de atunci, Viktor Orban, era perceput drept un aliat puternic al premierului israelian Benjamin Netanyahu. Foști oficiali americani au mai afirmat că David Barnea, identificat în text ca fost șef al Shin Bet (Agenția de Securitate a Israelului), s-ar fi deplasat personal la Budapesta pentru întâlnirea cu Ahmadinejad. Plăți secrete și un plan mai larg de schimbare a regimului Investigația susține că Israelul ar fi făcut mai multe plăți secrete către Ali Akbar Javanfekr, purtător de cuvânt al lui Ahmadinejad, și că ar fi existat întâlniri repetate înainte de începerea Operațiunii „Roaring Lion”. În paralel, planul de schimbare a regimului ar fi inclus și înarmarea și instruirea unor forțe de opoziție kurde iraniene din nordul Irakului pentru a pătrunde în vestul Iranului și a avansa spre Teheran, însă acest efort „nu s-a concretizat niciodată”, potrivit relatării. Oficialii israelieni nu au comentat public acuzațiile privind planul de a-l instala pe Ahmadinejad la conducerea Iranului. De ce contează: semnal de vulnerabilitate și control intern Din perspectiva regimului iranian, cazul sugerează o combinație de risc de securitate și risc politic intern: un fost președinte, cu ambiții de revenire, ar fi devenit o posibilă piesă într-un scenariu extern de schimbare a regimului. Un fost consilier, Abdolreza Davari, a declarat pentru The New York Times că Ahmadinejad nu ar fi fost motivat de bani, ci de putere: „Are bani; dispune de o rețea economică extinsă. Ar face-o pentru putere. Vrea să se afle la cârma puterii.” Contextul adăugat de The New York Times este că, în timpul mandatului său (2005–2013), politica sa privind programul nuclear a dus la sancțiuni internaționale și, ulterior, la criză economică, iar după plecarea de la putere și-ar fi temperat retorica anti-Israel și ar fi încercat să-și construiască o imagine mai moderată. Ce urmează rămâne neclar: informațiile disponibile indică doar că Ahmadinejad este în arest la domiciliu, fără detalii despre o eventuală procedură publică sau acuzații formale. [...]
Loviturile asupra insulei Qeshm amplifică riscul operațional în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru traficul maritim și, implicit, pentru fluxurile energetice globale, în contextul reluării ostilităților dintre Teheran și Washington, potrivit G4Media . Presa de stat iraniană a anunțat că duminică insula iraniană Qeshm, situată în Strâmtoarea Ormuz, a fost lovită de proiectile. Informația este transmisă de AFP, citată de Agerpres. Guvernatorul insulei, Hossein Amir Teymouri, a declarat pentru agenția iraniană Irna că „între 10 și 11 proiectile inamice” au lovit insula duminică după-amiază. Potrivit acestuia, „toate țintele au fost militare” și nu au existat victime. Ce indică informațiile despre implicarea SUA În același context, portalul de știri Axios , citând un „important oficial american”, a relatat că Statele Unite au efectuat mai multe atacuri asupra sistemelor iraniene de apărare antirachetă și antiaeriană și au lovit bărci cu motor ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) în mai multe locuri din jurul Strâmtorii Ormuz. De ce contează pentru economie: un nou episod de tensiune într-un nod maritim Deși materialul nu oferă date despre trafic sau prețuri, incidentul are relevanță economică prin localizare: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transporturi din regiune, iar escaladările militare din proximitate tind să crească riscurile operaționale pentru navigație (inclusiv prin posibile perturbări, costuri de asigurare mai mari sau rute ocolitoare). În acest moment, informațiile disponibile se limitează la raportările citate mai sus, fără o evaluare oficială a impactului asupra traficului. [...]
