Știri
Știri din categoria Externe
Italia își recalibrează relația cu SUA și Israel, iar schimbarea de ton poate complica atât poziționarea Romei în UE, cât și discuțiile despre eventuale sancțiuni cu efecte economice directe, potrivit Digi24.
Semnalele au devenit mai vizibile după ce premierul Giorgia Meloni a criticat atacurile lui Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea, pe care le-a numit „inacceptabile”, și după ce a ignorat apelul liderului american privind o intervenție militară împotriva Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În paralel, Roma și-a înăsprit discursul față de Israel, pe fondul tensiunilor cu guvernul condus de Benjamin Netanyahu.
Discuțiile despre o posibilă schimbare de direcție în politica externă a Italiei au fost relansate în contextul unor fricțiuni recente cu Donald Trump, considerat apropiat ideologic de Meloni. În material este menționat explicit episodul în care Meloni a reacționat public la atacurile lui Trump la adresa Papei, precum și refuzul de a urma linia cerută de acesta în dosarul Iran–Strâmtoarea Ormuz.
Pe relația cu Israelul, tensiunile au fost alimentate de solicitarea unor sancțiuni europene împotriva ministrului israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, după apariția unui videoclip în care acesta ironiza activiști încătușați ai Flotilei Global Sumud.
În Italia, tema sancțiunilor a generat și o dezbatere internă legată de efectele economice. Senatorul Claudio Borghi (Liga) a criticat ideea unor sancțiuni economice împotriva Israelului, invocând riscul ca măsura să lovească inclusiv în Italia, în condițiile în care țara are excedent comercial în relația bilaterală.
„Sancţiunile economice tind să se întoarcă împotriva celor care le impun. Problema este că Italia are excedent comercial în relaţia cu Israelul, ceea ce înseamnă că, practic, ne-am sancţiona singuri.”
Pe fondul acestor episoade, opoziția a folosit momentul pentru a contesta strategia premierului. Deputatul Arturo Scotto (Partidul Democrat) a susținut, într-o dezbatere la Roma, că apropierea de Trump a vulnerabilizat-o politic pe Meloni.
„Când te comporţi ca un chelner, şeful ajunge să te trateze ca pe un chelner. Exact asta i s-a întâmplat Giorgiei Meloni. Când a încercat să se distanţeze puţin de Donald Trump, acesta i-a reamintit cine este şeful.”
În forma prezentată, materialul indică o repoziționare în discurs și în gesturi politice, fără a detalia măsuri concrete deja adoptate de Italia; rămâne de văzut dacă schimbarea de ton se va traduce în decizii la nivel european, în special pe tema sancțiunilor și a relației UE–Israel.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre strâmtoarea Ormuz riscă să tensioneze relațiile cu un aliat-cheie și să amplifice incertitudinea pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale , după ce președintele SUA a amenințat că va „pulveriza” Omanul , într-o intervenție în care pare să fi confundat sultanatul cu Iranul, potrivit Agerpres . Trump a făcut afirmația în timpul unei ședințe de guvern la Casa Albă, transmisă la televiziune, când a fost întrebat despre un eventual control viitor al strâmtorii strategice Ormuz de către Oman și Iran — scenariu pe care l-a respins. „Omanul se va comporta ca ceilalți, altfel va trebui să îi pulverizăm”, a spus el. În aceeași intervenție, Trump a promis că strâmtoarea Ormuz va rămâne „deschisă pentru toată lumea”, insistând că este vorba despre „ape internaționale” și că SUA o vor supraveghea, dar „nimeni nu o va controla”. Tot în cadrul ședinței, președintele american a amestecat din nou referințe la Iran și Venezuela, afirmând că economia SUA rămâne înfloritoare „în ciuda conflictului cu Venezuela, care nu mai are Marină, care nu mai are aviație militară” — o descriere pe care, de regulă, o folosește pentru Iran, notează AFP, citată de Agerpres. AFP amintește că nu este prima dată când Trump confundă numele unor țări, dând ca exemple Albania în loc de Armenia sau Islanda în loc de Groenlanda. [...]
Armata israeliană raportează o creștere cu 24% a înrolărilor ultraortodocșilor , un semnal de schimbare operațională într-un dosar sensibil politic, pe fondul trimiterii de ordine de recrutare după decizia Curții Supreme din 2024, potrivit Digi24 . Armata a anunțat că, de la începutul lunii aprilie, recrutarea bărbaților ultraortodocși a crescut față de aceeași perioadă a anului trecut, într-un moment în care evitarea serviciului militar obligatoriu de către acest grup religios a devenit o temă centrală în dezbaterea politică din Israel. Informația este atribuită agenției EFE. Ce s-a schimbat: scutirea istorică, anulată de instanță Scutirea ultraortodocșilor de la serviciul militar obligatoriu a fost o regulă stabilită încă din perioada fondatorului Statului Israel, David Ben-Gurion , pentru cei care se dedicau studiului textelor sacre ale iudaismului. Practica a fost însă oprită printr-o decizie a Curții Supreme din iunie 2024, care a dispus recrutarea studenților din școlile talmudice. În urma acestei hotărâri, armata a început să trimită ordine de încorporare către ultraortodocși, iar în paralel s-au intensificat protestele împotriva includerii lor în orice formă de serviciu militar. Datele armatei și dimensiunea fenomenului de evitare a recrutării Conform datelor publicate de armata israeliană, în acest an, de la începutul lunii aprilie, s-au înrolat 433 de recruți ultraortodocși, dintre care 272 în unități de luptă, ceea ce reprezintă o creștere de 24% față de perioada similară din 2025. În același timp, armata estimează că există între 80.000 și 90.000 de persoane care s-au sustras recrutării. Potrivit ziarului Times of Israel , 50% dintre acestea sunt ultraortodocși, iar alți 25% aparțin „probabil” acestui grup religios. Miza politică: presiune pentru o nouă lege de scutire Ultraortodocșii reprezintă aproximativ 14% din populația Israelului, adică aproape 1,3 milioane de persoane. După decizia Curții Supreme, partidele ultraortodoxe au făcut presiuni asupra premierului Benjamin Netanyahu pentru adoptarea unei legi care să garanteze scutirea de la serviciul militar, în timp ce o parte importantă a societății și opoziția cer aplicarea obligației în condiții egale pentru întreaga populație. Pe termen scurt, creșterea raportată a înrolărilor indică o implementare mai fermă a recrutării în rândul ultraortodocșilor, dar amploarea estimată a sustragerilor sugerează că tensiunile sociale și politice din jurul subiectului vor continua. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre un posibil acord cu Iranul mențin riscul de tensiuni în zona Strâmtorii Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol, într-un moment în care Teheranul ar căuta reluarea transportului maritim comercial, potrivit Digi24 . Într-o ședință a cabinetului la Casa Albă, președintele SUA a spus că Iranul „își dorește foarte mult” să încheie un acord, însă Washingtonul „nu este încă mulțumit” de forma actuală, relatează Reuters, citată de Digi24. „Fie vom ajunge la un acord, fie va trebui pur și simplu să ducem treaba la bun sfârșit”, a declarat Trump reporterilor. De ce contează: Ormuz, un nod pentru petrolul mondial Informația apare pe fondul prezentării, de către presa iraniană, a unui acord potrivit căruia Strâmtoarea Ormuz ar urma să se redeschidă în termen de o lună. În cadrul descris ca „neoficial”, Iranul ar urma să restabilească transportul maritim comercial prin strâmtoare – o rută care, potrivit materialului, a fost cândva cale de tranzit pentru 20% din petrolul mondial – în timp ce SUA ar urma să ridice blocada navală. Ce ar urma, potrivit cadrului prezentat în Iran Televiziunea de stat iraniană a adăugat că documentul menționează și o posibilă etapă de formalizare: orice acord final la care s-ar ajunge în termen de 60 de zile ar putea fi aprobat ca obligatoriu de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. În acest context, mesajul de la Washington indică faptul că negocierile nu sunt, deocamdată, într-un punct acceptabil pentru SUA, ceea ce menține incertitudinea privind calendarul și condițiile unei eventuale normalizări a traficului maritim prin Ormuz. [...]
Statele Unite au vizat din nou amenințări cu drone lângă Strâmtoarea Ormuz , într-o acțiune pe care o descriu drept „strict defensivă”, un semnal de tensiune operațională într-un punct-cheie pentru transportul global de petrol, potrivit Agerpres . Un oficial american, sub protecția anonimatului, a declarat miercuri seară că armata SUA a doborât patru drone iraniene și a lovit o bază la sol în sudul Iranului, fiind a doua operațiune americană de acest tip din cursul săptămânii, conform AFP. „Aceste acțiuni au fost măsurate, strict defensive și desfășurate cu intenția de a menține armistițiul.” Ce a lovit armata SUA, potrivit oficialului american Oficialul citat a precizat că dronele doborâte reprezentau o „amenințare în zona Strâmtorii Ormuz”. Totodată, armata americană ar fi lovit „o stație de control la sol din Bandar Abbas ” care, potrivit aceleiași surse, ar fi amenințat să lanseze o a cincea dronă. Confirmări din teren și cronologia raportată în Iran Presa iraniană a relatat anterior că trei explozii puternice au fost auzite în apropiere de Bandar Abbas joi, în jurul orei 1:30, ceea ce corespunde cu miercuri, ora 22:00 GMT (joi, ora 1:00 în România). De ce contează: presiune pe un nod critic pentru comerțul energetic Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de petrol. Orice escaladare militară în proximitate poate amplifica riscurile pentru navigație și poate alimenta volatilitatea pe piețele energetice, chiar și în absența unor întreruperi efective ale traficului. În acest stadiu, informațiile disponibile se limitează la declarațiile oficialului american și la relatările presei iraniene despre explozii. [...]
Tensiunile din Strâmtoarea Ormuz cresc riscul de blocaj pe ruta petrolului , după ce armata iraniană a tras focuri de avertisment asupra unor nave care încercau să traverseze zona, potrivit Mediafax . Patru nave ar fi încercat să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și să intre în Golful Persic „fără a se coordona” cu forțele de securitate responsabile de strâmtoare, au relatat mai multe publicații afiliate statului iranian, citând o sursă militară, potrivit CNN. Conform relatărilor, navele au fost avertizate, iar după ce ar fi ignorat avertismentul, s-au tras focuri de avertisment care le-au forțat să se întoarcă. Agenția iraniană Tasnim, afiliată Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), a susținut anterior că Marina IRGC a tras un foc de avertisment asupra unui „petrolier american”, determinându-l să se întoarcă. În același timp, Tasnim a mai relatat că, „ca răspuns”, armata americană ar fi tras asupra unei zone aride din apropierea orașului Bandar Abbas, descris ca un oraș strategic, unde au fost raportate explozii joi dimineață devreme. Ce se știe din partea SUA și ce lipsește din confirmări independente Un oficial american a declarat pentru CNN că armata americană a doborât patru drone iraniene și a lovit o stație de control terestră iraniană din Bandar Abbas, care ar fi urmat să lanseze o a cincea dronă. Pe de altă parte, UKMTO (autoritatea maritimă care monitorizează riscurile pentru navigație) nu notificase încă niciun incident privind nave care să fi raportat că au fost atacate cu focuri de armă, conform informațiilor citate de Mediafax. Context: escaladare în jurul strâmtorii În primele ore ale dimineții de marți, SUA au lansat, de asemenea, „atacuri de autoapărare” care au vizat baze de lansare a rachetelor și ambarcațiuni iraniene din jurul Strâmtorii Ormuz, mai notează aceeași sursă. Pentru companiile de transport și pentru piețele energetice, astfel de episoade sporesc riscul operațional pe una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume, chiar și atunci când informațiile rămân parțial neconfirmate de organismele de monitorizare a navigației. [...]
Escaladarea militară dintre Iran și SUA pune din nou sub presiune Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru comerțul global cu hidrocarburi, după ce Teheranul a anunțat un atac asupra unei baze aeriene americane și a raportat blocarea trecerii unor nave americane, potrivit Agerpres . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis că atacul asupra bazei americane a fost o ripostă la un bombardament american asupra unui obiectiv din apropierea aeroportului din Bandar Abbas , oraș din sudul Iranului, lângă Strâmtoarea Ormuz. IRGC susține că baza de unde „a pornit agresiunea” a fost lovită la ora 04:50 (ora locală; 01:20 GMT), însă comunicatul nu precizează unde se află baza americană atacată . În același mesaj, IRGC avertizează că o repetare a atacurilor ar atrage un răspuns „și mai puternic”. Ce au comunicat SUA și ce a raportat Iranul despre Ormuz Înaintea anunțului iranian privind atacul asupra bazei, oficiali citați de presa americană au declarat că forțele SUA au atacat instalații din sudul Iranului și au doborât patru drone lansate împotriva navelor americane, într-o operațiune prezentată drept „autoapărare”. Separat, Iranul a raportat că a blocat trecerea a patru nave americane prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit agenției Tasnim (afiliată IRGC). Conform relatării, ambarcațiunile ar fi încercat să tranziteze strâmtoarea „fără autorizație” și ar fi fost întoarse după focuri de avertisment ale marinei iraniene. Context: negocieri pentru încetarea conflictului și redeschiderea strâmtorii Schimbul de atacuri are loc în timp ce Iranul și SUA poartă discuții pentru a pune capăt conflictului, iar joi se împlinesc trei luni de la declanșarea războiului, conform informațiilor citate de Agerpres. În paralel, sunt în desfășurare negocieri pentru încetarea conflictului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, descrisă drept esențială pentru comerțul mondial cu hidrocarburi. [...]
