Germania respinge implicarea militară în securizarea Strâmtorii Hormuz, într-un moment în care administrația americană încearcă să convingă aliații să contribuie la redeschiderea uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Potrivit Biziday, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a respins categoric solicitarea lansată de președintele SUA, Donald Trump, afirmând că Berlinul nu va trimite fregate în zonă și că „acesta nu este războiul nostru”.

Oficialul german a criticat direct ideea ca statele europene să intervină militar într-o criză declanșată de alți actori. „Ce așteaptă Donald Trump de la o mână, două de fregate europene acolo, în Strâmtoarea Hormuz? Să facă ceea ce puternica marină a SUA nu poate face?”, a declarat Pistorius la Berlin. Guvernul german a subliniat, prin purtătorul său de cuvânt, că nici Statele Unite și nici Israelul nu au consultat Europa înainte de declanșarea conflictului, iar Washingtonul a spus inițial că sprijinul european nu este necesar.

Reacții prudente în Europa

Mai multe state europene au reacționat cu reținere sau au respins direct ideea implicării militare:

• Italia – ministrul de Externe Antonio Tajani consideră improbabilă extinderea misiunilor navale ale UE până în Strâmtoarea Hormuz, deoarece acestea sunt concepute în principal pentru operațiuni defensive și antipiraterie.
• Grecia – a semnalat că nu intenționează să participe la operațiuni militare în zonă.
• Franța – a respins solicitarea americană, menținând o poziție defensivă, deși portavionul Charles de Gaulle se deplasează spre estul Mediteranei pentru protejarea intereselor europene.
• Marea Britanie – premierul Keir Starmer a exclus implicarea într-un conflict mai larg, dar analizează măsuri defensive, precum trimiterea de drone sau avioane pentru detectarea minelor maritime.

În paralel, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a insistat asupra unei soluții diplomatice pentru redeschiderea strâmtorii și a discutat cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre posibilitatea unui mecanism internațional similar acordului care a permis exportul cerealelor din Ucraina prin Marea Neagră în 2022.

Rezerve și în rândul aliaților din Asia-Pacific

Reticența față de solicitarea Washingtonului nu se limitează la Europa.

• Japonia a transmis că nu are în plan trimiterea de nave militare în Orientul Mijlociu.
• Coreea de Sud analizează situația și se consultă cu aliații.
• Australia a respins explicit ideea participării navale în Strâmtoarea Hormuz.

Miza globală a crizei

Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, iar blocada impusă de Iran a împins deja prețul petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril, cu aproape 45% peste nivelul de la începutul conflictului.

Donald Trump a avertizat că lipsa sprijinului pentru redeschiderea rutei maritime ar putea afecta relațiile din cadrul NATO și a sugerat că statele care depind de petrolul din Golf ar trebui să contribuie militar la securizarea transporturilor.

În ciuda presiunilor americane, reacțiile aliaților indică deocamdată o preferință clară pentru măsuri defensive și soluții diplomatice, nu pentru o implicare directă într-o operațiune militară în Golful Persic.