Știri
Știri din categoria Externe

Germania reia negocierile cu Iranul, după armistițiul temporar încheiat de Teheran cu Statele Unite, potrivit News.ro, care citează AFP. Cancelarul german Friedrich Merz a făcut anunțul la Berlin, în contextul în care emisari ai SUA și ai Iranului ar urma să se întâlnească vineri în Pakistan, la negocieri.
„După o lungă tăcere, din motive grave în opinia noastră, Guvernul german reia de-acum negocierile cu Teheranul”, a anunţat într-o conferinţă de presă, la Berlin, Friedrich Merz.
Merz a precizat că reluarea contactelor are loc „în consultare cu Statele Unite şi partenerii noştri europeni”. Mesajul indică o coordonare a Berlinului cu aliații occidentali, într-un moment în care discuțiile americano-iraniene sunt prezentate ca parte a unui „proces de pace” mai larg, legat de oprirea războiului din Orientul Mijlociu.
În același timp, cancelarul german a avertizat că acest demers poate fi afectat de ofensiva israeliană în Liban. Merz a cerut Israelului să renunțe la războiul din Liban și a spus că Germania urmărește cu îngrijorare evoluțiile din sudul țării.
„Duritatea cu care Israelul îşi desfăşoară războiul acolo ar putea să facă să eşueze întreg procesul de pace, iar acest lucru nu trebuie să se întâmple”, a declarat presei Friedrich Merz.
Merz a mai spus că a cerut miercuri, „la fel ca alți lideri”, guvernului israelian „să-și pună capăt intensificării atacurilor”. În plan diplomatic, poziționarea Berlinului sugerează că evoluțiile de pe frontul libanez sunt văzute drept un factor de risc direct pentru negocierile SUA-Iran și pentru încercările de detensionare regională.
Recomandate

Volodimir Zelenski acuză SUA că ezită să sprijine militar Ucraina, în timp ce discută cu Rusia proiecte economice , într-o escaladare publică a tensiunilor care poate influența atât pachetul de ajutor, cât și direcția sancțiunilor, potrivit HotNews . Declarațiile vin după un atac rusesc asupra a două autobuze civile din Kramatorsk, în care au murit cel puțin 30 de persoane, conform autorităților ucrainene. Zelenski a mai spus că, în ultimele două zile, loviturile rusești au ucis 68 de persoane și au rănit alte 215. Într-o discuție cu jurnaliștii la Prilukî, unde 22 de persoane au fost ucise miercuri într-un atac aerian asupra unui bloc de locuințe, președintele ucrainean a cerut Statelor Unite să extindă accesul Ucrainei la serviciul de sateliți Starlink, pentru a ajuta la țintirea lansatoarelor rusești de rachete balistice. „Deschideți Starlink pentru Ucraina. L-ați deschis când ați răspuns Iranului… Am spus foarte deschis – dați-ni-l, ajutați-ne să ne apărăm cerul și să dominăm acolo. Și atunci Putin se va așeza la masa negocierilor.” Miza: sprijin militar vs. negocieri economice cu Rusia Zelenski a părut să răspundă direct afirmațiilor secretarului de Stat al SUA, Marco Rubio , care spusese că războiul a intrat „într-un impas strategic” periculos (contextul declarațiilor este prezentat într-un material separat HotNews ). „Deci unde este adevărul aici, unde este onestitatea? Unde este impasul? (…) Asta se numește lipsă de voință.” El a susținut că Washingtonul nu poate, simultan, să negocieze cu Rusia „viitoare proiecte economice” și să invoce un „impas diplomatic” în privința războiului. În acest context, Reuters relatează că oficiali ruși și americani de rang înalt, inclusiv trimisul special al SUA Jared Kushner, au purtat discuții despre atragerea unui investitor american în afacerea Nord Stream , conductele care livrau gaze rusești Germaniei înainte de invazia Ucrainei. Ce urmează Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor fi vineri și sâmbătă în SUA pentru discuții. Totodată, el l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump să crească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei. [...]

Cursa pentru Jocurile Olimpice de vară 2036 intră într-o fază de selecție cu mize financiare ridicate , după ce șapte țări și-au anunțat interesul, iar Comitetul Internațional Olimpic (CIO) urmează să restrângă lista candidaților în 2027, potrivit Focus . Pentru München , proiectul vine cu o estimare de cost de circa 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei), din care jumătate ar urma să fie acoperită în principal din vânzarea de bilete. CIO a indicat drept candidați, pe lângă Germania (cu München), Qatar, India, Coreea de Sud, Ungaria, Turcia și Africa de Sud. Până la finalul lunii octombrie, alți potențiali organizatori își mai pot exprima interesul, după care lista pentru 2036 se închide definitiv. Calendarul CIO: prima triere în martie 2027, decizia finală în 2029 Următorul pas în procedură este în martie anul viitor, când CIO decide cine intră în a doua fază a procesului, numită „dialog strategic” (o etapă de evaluare și discuții aprofundate cu candidații). În noiembrie, toți cei interesați ar urma să își prezinte planurile în fața comisiei de selecție a CIO. Atribuirea Jocurilor Olimpice și Paralimpice 2036 este programată pentru o Adunare Generală la mijlocul lui 2029. Înainte de asta, CIO vrea să se pună de acord în decembrie 2028 asupra unui „număr selectat” de gazde preferate, care să intre în „dialog țintit”, etapa de final. München: garanții financiare și un proiect de 10 miliarde euro În Germania, München a câștigat competiția internă în fața proiectului Köln–Rin–Ruhr. Planurile Hamburgului au căzut la un referendum local, iar Berlinul și-a retras candidatura înainte de decizia Confederației Sportive Olimpice Germane (DOSB), după schimbări politice la nivel local. DOSB a depus la CIO o candidatură germană valabilă pentru 2036, 2040 sau 2044. Dacă ediția din 2036 ar merge către un candidat din Asia, München ar rămâne automat candidatul Germaniei și pentru 2040 și 2044, cu obiectivul de a prinde o ediție când CIO ar readuce Jocurile în Europa. Pentru a rămâne în cursă, München și DOSB trebuie să prezinte CIO planuri detaliate și garanții financiare, iar preselectarea ar urma să fie finalizată până în martie 2027. Costurile estimate de inițiatorii proiectului sunt de aproximativ 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei), din care 5 miliarde euro (aprox. 25 miliarde lei) pentru organizare ar urma să fie acoperite în principal din încasări din bilete; restul ar reveni proiectelor de infrastructură. Concurența: riscuri geopolitice și semne de întrebare privind finanțarea În evaluarea candidaturilor, apar și vulnerabilități. Qatar a fost considerat mult timp un candidat puternic, însă războiul cu Iranul face regiunea „o alegere posibil riscantă”, potrivit sursei. În cazul Indiei, planurile legate de orașul Ahmedabad au fost însoțite recent de îndoieli privind finanțarea și capacitatea de implementare până în 2036. În Europa, Istanbul are deja mai multe tentative eșuate de a găzdui Jocurile. Ungaria (cu Budapesta) și-a exprimat interesul de mai mult timp, dar demersurile au fost mai puțin vizibile în ultima perioadă. Madrid este menționat ca posibil candidat, însă nu apare deocamdată pe lista CIO. [...]

Negocierile pentru un acord comercial India–SUA au ajuns la un „platou”, iar spațiul pentru compromis s-a îngustat după ce Washingtonul a creat cadrul legal pentru tarife de până la 100% împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc , potrivit Reuters . Mesajul vine de la ministrul indian de finanțe, Nirmala Sitharaman , și indică o blocare pe subiecte sensibile, inclusiv accesul pe piețe. Sitharaman a spus că discuțiile au ajuns într-un punct dincolo de care concesiile suplimentare ar fi „foarte, foarte dificile” pentru ambele părți, deși negocierile continuă. Este cea mai fermă recunoaștere publică, la New Delhi, că tratativele pentru acordul urmărit din februarie 2025 s-au împotmolit. Tarifele legate de petrolul rusesc reduc marja de negociere Potrivit relatării, perspectiva unui compromis final s-a deteriorat după ce președintele american Donald Trump a promulgat o lege care îi dă autoritatea să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără cantități semnificative de petrol rusesc, inclusiv India și China. India, al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, se numără printre cei mai mari cumpărători de petrol rusesc, achiziții considerate un sprijin pentru Moscova în contextul sancțiunilor occidentale introduse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Reuters notează că noile posibile tarife pun guvernul Modi într-o dilemă: reducerea importurilor din Rusia ar putea împinge în sus prețurile la combustibili sau ar putea pune presiune pe finanțele publice, în timp ce menținerea achizițiilor ar putea lovi exporturile către cea mai mare piață a Indiei. India a avertizat deja că măsurile americane ar putea afecta relațiile bilaterale. Dezechilibrul comercial și semnalul din SUA: acordul „nu e iminent” Săptămâna trecută, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat că un acord nu este iminent, după o întâlnire cu ministrul indian al comerțului, Piyush Goyal, în Statele Unite. Sitharaman a mai afirmat că balanța comercială este în favoarea Indiei, iar deficitul este de partea Washingtonului, sugerând că SUA vor să reducă acest dezechilibru. În același timp, datele oficiale indiene citate de Reuters arată că SUA rămâne principala destinație de export pentru India: livrările de bunuri au urcat la 42,79 miliarde de dolari (aprox. 192,6 miliarde lei) în perioada aprilie–august, de la 40,39 miliarde de dolari (aprox. 181,8 miliarde lei) cu un an înainte. De ce contează Blocajul din negocieri crește riscul ca relația comercială India–SUA să fie influențată mai mult de instrumente tarifare decât de un acord negociat, într-un moment în care India este expusă direct la eventuale măsuri americane legate de importurile de petrol rusesc. Pentru companii, miza se traduce în incertitudine privind accesul pe piață și condițiile de export către SUA, cea mai importantă destinație pentru bunurile indiene. [...]

Principala vulnerabilitate de securitate a Republicii Moldova este deficitul de personal din armată , nu amenințarea dronelor, iar această realitate împinge Chișinăul spre o reformă a forțelor armate cu efecte pe termen de ani, potrivit news.ro , care relatează declarațiile atașatului militar al SUA la Chișinău, Marcel Bolboacă-Negru, făcute într-un interviu pentru NewsMaker. Oficialul american spune că, deși în spațiul public atenția se concentrează pe drone „din cauza a ceea ce se întâmplă în ultimul timp”, problema de fond este capacitatea de a asigura resursa umană necesară apărării. În evaluarea sa, eforturile de recrutare și consolidare a efectivelor există, dar „asta va dura câțiva ani”. Ce înseamnă „problema de personal” în termeni operaționali Înaintea unei ședințe a Parlamentului de la Chișinău, ministrul apărării, Anatolie Nosatîi , a indicat o scădere a efectivelor în timp, de la „peste 9.000” la 6.500 de militari și 2.000 de angajați civili. În acest context, Nosatîi a spus că armata națională ar trebui să aibă mai mulți militari, raportat la amenințările actuale. Tot joi, în prima zi a Moldova Security Forum , Legislativul a aprobat o nouă structură a Forțelor Armate într-o ședință cu ușile închise. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că documentul a fost votat de 62 de deputați din PAS, „Partidul Nostru” și de parlamentari neafiliați, iar caracterul închis a fost motivat prin existența unor informații clasificate drept secret de stat. Sprijin extern: SUA cer implicare mai mare a aliaților și organizațiilor internaționale Atașatul militar al SUA a reiterat, în același interviu, că Statele Unite rămân alături de Republica Moldova și a transmis că se așteaptă la o implicare mai mare din partea aliaților și a organizațiilor internaționale, „în special NATO și Uniunea Europeană”, pentru a sprijini Chișinăul. Context: Transnistria, mai degrabă dosar de integrare europeană decât risc militar imediat Marcel Bolboacă-Negru a afirmat că regiunea transnistreană „nu reprezintă o problemă la nivel militar”, însă rămâne o problemă pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, „care va trebui rezolvată”. În același registru, Dorin Recean, emisar special al președintei Maia Sandu pentru dezvoltare și reziliență, a spus la forum că Transnistria nu mai este văzută ca o amenințare pentru securitate, „ci ca ceva care poate să ducă la unele incidente”, adăugând că „Moldova continuă să fie în siguranță, chiar și cu Transnistria”. Separat, ministrul apărării Anatolie Nosatîi a declarat că retragerea trupelor ruse care staționează ilegal în Republica Moldova nu trebuie corelată cu negocierile de pace privind Ucraina, considerând că sunt două subiecte distincte. Ce urmează Din informațiile relatate, direcția imediată este una de reorganizare a forțelor armate și de creștere a capacității de recrutare și retenție, într-un proces descris ca fiind de durată. Detaliile noii structuri aprobate de Parlament nu sunt publice, fiind invocat caracterul clasificat al documentului. [...]

UE a scos Panama și Vietnam de pe „lista neagră” a paradisurilor fiscale , o decizie care reduce riscul de restricții și sancțiuni legate de accesul la finanțări europene pentru aceste jurisdicții, potrivit news.ro . Măsura a fost adoptată vineri, la Luxemburg, de miniștrii de Finanțe din statele membre. Decizia vine „în urma unor progrese” făcute de cele două țări, iar Consiliul UE arată că actualizarea „reflectă o tendință pozitivă” privind conformarea la normele internaționale de bună guvernanță fiscală. De ce contează: lista poate declanșa restricții, inclusiv pe fonduri UE Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în materie fiscală este un instrument creat pentru a combate evaziunea fiscală, în special în cazul multinaționalelor și al persoanelor foarte bogate. A fost înființată în decembrie 2017, după scandaluri precum „Panama Papers” și „ LuxLeaks ”. Pentru țările aflate pe listă, sancțiunile pot include blocarea accesului la fonduri europene, ceea ce face ca statutul de „listat” să aibă consecințe directe de reglementare și finanțare. Cine rămâne pe listă În prezent, pe lista UE se află opt țări sau teritorii: Insulele Samoa Americană Anguilla (teritoriu britanic) Guam (teritoriu american) Insulele Palaos Rusia Insulele Turks și Caicos Insulele Virgine Americane Vanuatu Potrivit UE, aceste jurisdicții „nu se conformează normelor fiscale internaționale convenite sau nu-și respectă angajamentele” asumate în domeniul bunei guvernanțe fiscale. Context și calendar Panama fusese inclusă pe lista UE în 2020, iar Vietnamul în februarie 2026. Lista este actualizată o dată pe an. [...]

SUA blochează pentru 180 de zile tranzacțiile financiare cu Curtea Penală Internațională , o măsură care poate afecta direct funcționarea operațională a instanței prin limitarea resurselor și a plăților, potrivit Agerpres . Curtea Penală Internațională (CPI) a reacționat acuzând un „atac la adresa statului de drept” și a cerut sprijinul statelor membre. Washingtonul își justifică sancțiunile prin „apărarea suveranității americane și a cetățenilor săi” în fața a ceea ce numește „amenințarea” reprezentată de CPI, conform unui comunicat al Departamentului de Stat. Măsura vine la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, inclusiv pentru activitatea sa în cadrul instituției, relatează AFP, citată de Agerpres. Ce înseamnă sancțiunile în termeni practici Secretarul de stat Marco Rubio a spus că SUA vor interzice „orice tranzacție” cu CPI, descriind instanța drept „necinstită” și prezentând decizia ca parte a unei campanii a administrației președintelui Donald Trump care vizează „desființarea” jurisdicției. Sancțiunile sunt prevăzute pentru 180 de zile și, potrivit lui Rubio, urmăresc „să-i blocheze resursele și să-i reducă capacitatea de a opera”. Durata ar putea fi ajustată „în funcție de succesele sau eșecurile acestor eforturi”. Totodată, sunt prevăzute excepții: sancțiunile nu se aplică serviciilor de mentenanță sau software și accesului la „cloud” (servicii informatice la distanță), nici funcționării sistemului de pensii al CPI sau anumitor activități legate de persoanele reținute de Curte. Reacția CPI: „istoria va judeca acest moment” CPI a transmis că sancțiunile reprezintă „un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale” și că subminează principiul potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”. Instanța a avertizat că „istoria va judeca acest moment” și a susținut că măsurile urmăresc intimidarea personalului și perturbarea activității. Președinta CPI, Tomoko Akane, a declarat că instituția își va continua mandatul „cu independență și imparțialitate depline”, „exclusiv pe baza legii și a probelor”, în sprijinul victimelor unor crime grave. Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa „depinde acum și de statele care au creat-o”. [...]