Știri
Știri din categoria Externe
Germania reia negocierile cu Iranul, după armistițiul temporar încheiat de Teheran cu Statele Unite, potrivit News.ro, care citează AFP. Cancelarul german Friedrich Merz a făcut anunțul la Berlin, în contextul în care emisari ai SUA și ai Iranului ar urma să se întâlnească vineri în Pakistan, la negocieri.
„După o lungă tăcere, din motive grave în opinia noastră, Guvernul german reia de-acum negocierile cu Teheranul”, a anunţat într-o conferinţă de presă, la Berlin, Friedrich Merz.
Merz a precizat că reluarea contactelor are loc „în consultare cu Statele Unite şi partenerii noştri europeni”. Mesajul indică o coordonare a Berlinului cu aliații occidentali, într-un moment în care discuțiile americano-iraniene sunt prezentate ca parte a unui „proces de pace” mai larg, legat de oprirea războiului din Orientul Mijlociu.
În același timp, cancelarul german a avertizat că acest demers poate fi afectat de ofensiva israeliană în Liban. Merz a cerut Israelului să renunțe la războiul din Liban și a spus că Germania urmărește cu îngrijorare evoluțiile din sudul țării.
„Duritatea cu care Israelul îşi desfăşoară războiul acolo ar putea să facă să eşueze întreg procesul de pace, iar acest lucru nu trebuie să se întâmple”, a declarat presei Friedrich Merz.
Merz a mai spus că a cerut miercuri, „la fel ca alți lideri”, guvernului israelian „să-și pună capăt intensificării atacurilor”. În plan diplomatic, poziționarea Berlinului sugerează că evoluțiile de pe frontul libanez sunt văzute drept un factor de risc direct pentru negocierile SUA-Iran și pentru încercările de detensionare regională.
Recomandate
Israelul riscă să rămână cu o marjă redusă de acțiune militară în regiune dacă Washingtonul avansează un acord cu Teheranul care nu preia integral cerințele de securitate ale Ierusalimului, potrivit Reuters . Premierul Benjamin Netanyahu le-ar fi spus unor apropiați, în discuții private, că Israelul are în acest moment puțină capacitate de a influența deciziile președintelui american Donald Trump privind Iranul, au declarat două surse israeliene. Netanyahu ar fi exprimat îngrijorări legate de un „memorandum de înțelegere” aflat în negociere, în condițiile în care Israelul a fost, în mare parte, lăsat în afara discuțiilor indirecte SUA–Iran. Potrivit unui oficial din administrația Trump citat de Reuters, cadrul discutat ar presupune redeschiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran, în schimbul ridicării blocadei navale americane, urmând ca apoi să existe negocieri suplimentare pe dosarul nuclear. Discuțiile sunt mediate de Pakistan. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz, prioritate americană Diferența de priorități dintre SUA și Israel este relevantă și economic: Reuters notează că obiectivele de război au început să diverge, Washingtonul concentrându-se pe redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută care înainte de război transporta o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Pentru piețele energetice, orice aranjament care reduce riscul de blocaj pe această rută are implicații directe asupra fluxurilor și prețurilor. În paralel, SUA și Iran au temperat așteptările privind un progres rapid, iar punctele de fricțiune rămân: ambițiile nucleare ale Iranului, cererea Teheranului de ridicare a sancțiunilor și războiul Israelului în Liban cu Hezbollah. „Dreptul de a lovi” și riscul de a deraia un acord Un element care poate complica negocierile este insistența lui Netanyahu ca Israelul să își păstreze dreptul de a continua operațiuni împotriva amenințărilor percepute „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. Reuters avertizează că această condiție ar putea deraia un acord dacă Iranul ar cere oprirea completă a operațiunilor militare israeliene în sudul Libanului. Israelul și Hezbollah au continuat luptele în pofida unui armistițiu din 16 aprilie, încheiat după ce SUA și Iran au convenit asupra unui armistițiu mai larg. Trupele israeliene au rămas desfășurate într-o zonă din sudul Libanului, armata a continuat loviturile aeriene asupra Hezbollah, iar gruparea a lansat drone către trupe și către orașe din nordul Israelului. Relația Trump–Netanyahu: convorbiri dese, influență limitată Trump și Netanyahu au vorbit la telefon de cel puțin trei ori în ultima săptămână, perioadă în care oficiali israelieni au spus că țara a făcut pregătiri pentru o reluare a loviturilor aeriene comune cu SUA asupra Iranului, vizând infrastructura energetică. După prima discuție, Trump a declarat presei: „E un om foarte bun, va face orice vreau eu să facă.” După a treia convorbire, Netanyahu a afirmat într-un comunicat că au discutat memorandum-ul privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz și negocierile către un acord final asupra programului nuclear iranian. El a mai spus că au convenit că orice acord final trebuie să însemne desființarea siturilor de îmbogățire și scoaterea materialului nuclear îmbogățit din Iran, iar Trump ar fi reafirmat dreptul Israelului de a se apăra, inclusiv pe frontul din Liban. Biroul lui Netanyahu nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters. Presiune politică internă, pe fondul unui acord în lucru Apariția posibilului acord vine într-un moment sensibil pentru Netanyahu, înaintea unor alegeri naționale pe care este proiectat să le piardă, potrivit Reuters. Oponenții săi îl critică pentru că nu și-ar fi atins obiectivele declarate în război. Într-un interviu CBS din această lună, Netanyahu a insistat că mai sunt pași de făcut pentru ca uraniul îmbogățit să părăsească Iranul, pentru oprirea sprijinului pentru „proxy”-uri regionale și pentru stoparea producerii de rachete balistice. „…mai e de lucru”, a spus Netanyahu. [...]
Iranul temperează așteptările privind un acord cu SUA, semnalând că riscul geopolitic rămâne ridicat : deși Teheranul spune că s-a ajuns la un „acord-cadru”, semnarea unui acord nu este „iminentă”, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul indică faptul că negocierile sunt încă fragile, iar o detensionare rapidă – cu efecte în lanț asupra stabilității regionale – nu poate fi presupusă. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a declarat că există o concluzie asupra „unei mari părți” din subiectele discutate, dar fără ca acest lucru să însemne că un acord este aproape de a fi semnat. Declarația este atribuită de Știrile Pro TV postului Al Jazeera . Ce spune Teheranul despre conținutul negocierilor Baghaei a mai afirmat că discuțiile se concentrează pe încetarea războiului și că, „în această etapă”, nu sunt discutate detaliile dosarului nuclear . În același timp, oficialul iranian a reiterat că nu există „nicio garanție” că SUA își vor respecta angajamentele într-un eventual acord și a adăugat că Teheranul nu se lasă intimidat de „amenințări”. Mediere regională și o clauză legată de Liban Potrivit lui Baghaei, „schimbările din ultimele săptămâni” ar fi fost determinate de eforturi de mediere ale Pakistanului și ale altor țări. El a precizat că negocierile au inclus și o clauză privind încetarea conflictului din Liban. Separat, un parlamentar iranian, Ebrahim Rezaei, purtător de cuvânt al Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă a Parlamentului, a transmis pe X un mesaj dur, susținând că Iranul „nu se supune forței sau amenințărilor”, în contextul eforturilor de a ajunge la un acord de pace. [...]
Negocierile SUA–Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămân fragile , iar Washingtonul transmite că va căuta „o altă cale” dacă discuțiile eșuează, pe fondul presiunii economice generate de blocarea uneia dintre cele mai importante rute energetice din lume, potrivit Reuters . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat la New Delhi că SUA vor „da diplomației toate șansele” înainte de a explora „alternative”, după ce președintele Donald Trump a spus duminică că le-a cerut reprezentanților săi să nu se grăbească în privința unui acord cu Iranul. Rubio a indicat că există „ceva destul de solid pe masă” legat de redeschiderea strâmtorii și de o negociere „reală, semnificativă, limitată în timp” pe dosarul nuclear. Miza imediată: Strâmtoarea Hormuz și costurile energiei Teheranul și Washingtonul au temperat așteptările privind un progres rapid. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a spus că s-a ajuns la concluzii pe multe teme, dar că asta nu înseamnă că părțile sunt aproape de semnarea unui acord. Potrivit lui Baghaei, un posibil memorandum de înțelegere are 14 puncte și se concentrează pe încetarea războiului și a blocadei navale americane din Strâmtoarea Hormuz, în schimbul unor pași ai Iranului pentru a asigura tranzitul sigur prin acest culoar strategic. Iranul nu va percepe taxe de trecere pentru nave, a mai spus Baghaei, însă ar urma să existe costuri pentru servicii precum navigația și măsuri de protecție a mediului, în baza unui protocol care ar urma să fie convenit cu Oman. De ce contează pentru piețe: fluxurile de petrol și volatilitatea prețurilor Strâmtoarea a fost „practic închisă” de la începutul războiului, pe 28 februarie, cu doar un număr redus de nave care au tranzitat-o, față de aproximativ 125–140 pe zi înainte de conflict, notează Reuters. Închiderea a alimentat o creștere a prețurilor petrolului și a declanșat o criză energetică, cu efecte în lanț asupra costurilor la combustibili, îngrășăminte și alimente. În același timp, petrolul a scăzut cu 5% luni, până la minimele ultimelor două săptămâni, pe fondul unui optimism că SUA și Iranul se apropie de un acord de pace. Puncte de blocaj: sancțiuni, fonduri înghețate și dosarul nuclear Trump a scris duminică pe Truth Social că blocada americană asupra navelor iraniene din Strâmtoarea Hormuz va rămâne „în vigoare, în întregime” până când un acord este „atins, certificat și semnat”. Deși discuțiile curente nu sunt, potrivit părții iraniene, despre nuclear, Baghaei a spus că subiectul ar urma să fie negociat într-o perioadă de 60 de zile dacă se ajunge la un acord-cadru. Între temele dificile rămase, Reuters enumeră: ambițiile nucleare ale Iranului și stocul de uraniu puternic îmbogățit; războiul Israelului în Liban cu Hezbollah (susținut de Iran); cererile Teheranului privind ridicarea sancțiunilor și eliberarea unor venituri din petrol de „zeci de miliarde de dolari” înghețate în bănci din străinătate. Surse iraniene au declarat pentru Reuters că, în etape viitoare, ar putea fi găsite „formule fezabile” pentru disputa privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției ONU pentru energie nucleară. Context: armistițiu „fragil” și presiune politică la Washington Un armistițiu descris drept „fragil” este în vigoare de la începutul lunii aprilie. Reuters notează că Trump a promovat repetat perspectiva unui acord, pe fondul scăderii ratingului său de aprobare, afectat de impactul războiului asupra prețurilor energiei în SUA, și în condițiile unor demersuri în Congres pentru limitarea prerogativelor sale de război. În acest cadru, mesajul lui Rubio – „ori un acord bun, ori o altă cale” – indică faptul că fereastra diplomatică rămâne deschisă, dar cu un prag de toleranță limitat, în timp ce piețele reacționează la orice semnal privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz. [...]
Marea Britanie pregătește deminarea Strâmtorii Ormuz, un coridor-cheie pentru transportul de petrol , iar Germania își condiționează participarea de un mandat parlamentar, potrivit Mediafax , care citează Associated Press. Nave ale Marinei Regale și marinari britanici urmează să fie desfășurați în Strâmtoarea Ormuz pentru operațiuni de curățare a minelor. Conform Marinei Regale, după un acord între SUA și Iran, nava auxiliară RFA Lyme Bay, cu baza în Gibraltar, va pleca spre Orientul Mijlociu, fiind încărcată cu muniții și vehicule subacvatice fără pilot, folosite pentru detectarea și distrugerea minelor. RFA Lyme Bay este programată să se alăture distrugătorului britanic HMS Dragon și navelor aliate, înainte de a traversa Canalul Suez spre Golful Persic. Gemma Britton, șefa echipei de deminare a Marinei Regale, a spus că Iranul ar fi putut planta un număr mare de mine în Strâmtoarea Ormuz, inclusiv mine ancorate, mine propulsate cu rachete, mine de fund și mine detonate la impactul cu o navă. Germania: sprijin posibil, dar doar după votul Bundestagului Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a declarat anterior că Bundeswehr-ul este pregătit să contribuie la un proces de pace în Orientul Mijlociu și că Marina germană ar putea participa la operațiunea de deminare din Strâmtoarea Ormuz. Totuși, Pistorius a precizat că desfășurarea efectivă ar începe doar după obținerea unui mandat din partea Bundestagului. Până atunci, o navă de dragare a minelor și o navă de aprovizionare ar urma să fie trimise în Marea Mediterană, pentru a putea traversa rapid spre Strâmtoarea Ormuz dacă Parlamentul aprobă participarea. [...]
Washingtonul transmite că are „alternative” dacă negocierile cu Teheranul se blochează , într-un moment în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz și, implicit, reducerea riscului de noi perturbări în transportul de energie. Potrivit Mediafax , secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a spus că Statele Unite vor încerca să obțină „un acord favorabil” cu Iranul, iar dacă acesta eșuează vor aborda problema „într-un alt mod”. Rubio a declarat reporterilor, la New Delhi, că SUA vor „acorda diplomației toate șansele de reușită” înainte de a lua în calcul „alternative”. Mesajul vine după ce președintele Donald Trump a afirmat că le-a cerut reprezentanților săi să nu se grăbească în încheierea unui acord cu Iranul, potrivit Reuters. „Există o propunere destul de solidă pe masă (...) și sperăm că vom reuși.” Strâmtoarea Ormuz, primul test operațional al unui posibil acord În paralel, un oficial american, citat sub condiția anonimatului, a declarat că Iranul ar fi acceptat „în principiu” redeschiderea Strâmtorii Ormuz în schimbul ridicării blocadei navale americane și ar fi fost de acord să elimine stocul de uraniu puternic îmbogățit al Teheranului. Aceeași sursă a adăugat că SUA ar fi înțeles că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a aprobat liniile generale ale acordului. Mediafax notează însă că nu a existat o confirmare imediată din partea Iranului și nici explicații despre ce înseamnă concret un acord „în principiu”. Calendar: 60 de zile pentru un acord final, dar fără confirmări de la Teheran Un al doilea oficial de rang înalt din administrația SUA a spus că planul propus le-ar acorda negociatorilor 60 de zile pentru a ajunge la un acord final. Potrivit Reuters, surse iraniene au indicat că, în etapele următoare, ar putea fi găsite „formule viabile” pentru disputa privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției ONU de monitorizare nucleară. Pe fondul acestor discuții, Trump a scris pe Truth Social că blocada SUA asupra navelor iraniene din Strâmtoarea Ormuz va rămâne în vigoare „până când se va ajunge la un acord, acesta va fi certificat și semnat”, adăugând că „ambele părți trebuie să-și ia timpul necesar”. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim, iar orice prelungire a blocadei sau eșec al negocierilor menține un risc operațional ridicat pentru rutele comerciale și pentru fluxurile energetice din regiune. [...]
Iran condiționează continuarea discuțiilor cu SUA de accesul imediat la 12 miliarde de dolari (aprox. 55 miliarde lei) blocați în Qatar , o cerere care riscă să transforme deblocarea activelor în principalul test de implementare și de încredere al negocierilor, potrivit The Jerusalem Post , care citează Iran International. Publicația notează că, potrivit unei surse „informate, cu cunoaștere directă” a negocierilor, aceasta ar fi „singura” piedică imediată în calea avansării discuțiilor privind un posibil Memorandum de Înțelegere (MOU) între cele două părți. În plus, Teheranul ar urmări, ca obiectiv mai larg, deblocarea tuturor activelor iraniene în cadrul unui eventual acord cuprinzător. În aprilie, o sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că SUA ar fi acceptat eliberarea unor active iraniene înghețate în Qatar, afirmație negată rapid de un oficial american. O a doua sursă iraniană a spus că Washingtonul ar fi fost de acord cu eliberarea a 6 miliarde de dolari (aprox. 27,5 miliarde lei) din fonduri iraniene blocate în Qatar, potrivit Reuters. Ce ar include MOU-ul și de ce contează operațional Documentul, numit „Declarația de la Islamabad” potrivit Al Arabiya, ar urma să pornească de la o prelungire a unui armistițiu pe 60 de zile și să lase deschisă posibilitatea extinderii și a unor discuții suplimentare în acest interval, mai scrie publicația. Dacă MOU-ul este aprobat de Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului , ar urma să ajungă la Mojtaba Khamenei pentru aprobarea finală. Un element cu impact economic și logistic major ar fi redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Potrivit Axios, proiectul actual ar prevedea: Strâmtoarea să fie deschisă fără taxe; Iranul să curețe minele pe care le-ar fi amplasat acolo; în schimb, SUA să ridice blocada asupra porturilor iraniene și să renunțe la unele sancțiuni, permițând Iranului să vândă petrol „liber”. Dosarele rămase în negociere: nuclear și conflictul din Liban Chestiunile legate de capacitățile nucleare ale Iranului și stocul de uraniu îmbogățit ar rămâne în mare parte în negociere, deși MOU-ul ar cere Iranului să înceteze orice demers privind obținerea de arme nucleare, potrivit articolului. Tot Axios este citat cu privire la includerea în MOU a războiului din Liban dintre Israel și Hezbollah: documentul ar prevedea încetarea conflictului, iar un oficial american ar fi spus că nu va fi un armistițiu „unilateral” și că „dacă Hezbollah se comportă, Israelul se va comporta”. În acest context, cererea Iranului privind accesul la cele 12 miliarde de dolari blocate în Qatar apare ca o condiție de deblocare a negocierilor, cu potențialul de a împinge discuțiile într-o zonă de „implementare” imediată, înaintea unui acord mai amplu. [...]
