Știri
Știri din categoria Externe

Germania pregătește o ofensivă de reglementare care ar putea frâna inițiativa legislativă a Comisiei Europene, prin introducerea unui mecanism de supraveghere cu drept de veto asupra noilor propuneri, potrivit Antena 3. Miza, așa cum o formulează conservatorii din CDU ai cancelarului Friedrich Merz, este reducerea birocrației și a controlului de la Bruxelles, considerate „excesive” și împovărătoare pentru companiile germane.
Presiunea urmează să fie pusă direct pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care participă luni la o întâlnire a conservatorilor lui Merz la Berlin. Potrivit materialului, grupul intenționează să-i transmită un ultimatum: fie accelerează reducerea reglementărilor UE pe care le consideră „împovărătoare”, fie riscă o inițiativă menită să limiteze puterile Comisiei, informație atribuită de Antena 3 publicației Politico, care citează doi parlamentari germani.
Antena 3 relatează, citând Politico, că un document de strategie politică al grupului parlamentar conservator, intitulat „Agenda pentru reducerea durabilă a birocrației la nivelul UE”, include 27 de cerințe adresate Comisiei Europene. Printre propuneri se află crearea unui organism de control care ar avea „drept de veto fundamental asupra oricărei noi legislații propuse de Comisia Europeană”.
Documentul ar lua în calcul două variante pentru acest organism:
O astfel de revizuire a cadrului instituțional al UE ar necesita, „probabil”, modificarea tratatelor europene, potrivit informațiilor prezentate.
Dacă un mecanism de veto ar fi introdus, efectul direct ar fi creșterea pragului politic și procedural pentru adoptarea de noi reglementări la nivelul UE, cu potențial de a încetini inițiativele Comisiei. În același timp, conservatorii germani invocă explicit presiunea pe mediul de afaceri: reglementările sunt descrise drept „împovărătoare pentru întreprinderile germane”.
O altă măsură menționată în document solicită instituțiilor europene să „adopte o interpretare mai restrictivă a puterilor lor” și să ia în calcul reducerea activității prin „diminuarea numărului de personal din instituțiile europene”.
Potrivit articolului, până de curând, von der Leyen și CDU erau aliniate pe obiective precum creșterea competitivității și reducerea reglementărilor, însă conservatorii de la Berlin ar fi devenit nemulțumiți de ritmul reformelor.
Antena 3 notează că presiunea vine în momentul în care Merz și conservatorii aflați la guvernare se confruntă cu o urgență mai mare de a-și îndeplini promisiunile electorale de revigorare a economiei Germaniei. În acest context, materialul menționează că guvernul german și-a redus la jumătate prognoza de creștere pentru 2026, pe fondul unor dificultăți suplimentare legate de consecințele economice ale războiului din Iran.
Cancelarul german și-a exprimat public nemulțumirea față de funcționarea Comisiei Europene, potrivit articolului. Declarația redată de Antena 3 este dintr-un eveniment de afaceri din septembrie, la Köln:
„Permiteți-mi să o exprim într-un mod oarecum viu și figurativ: Trebuie să aruncăm o cheie în roata acestei mașinării de la Bruxelles acum, ca să se oprească”.”
Recomandate

Sugestia cancelarului german Friedrich Merz că Ucraina ar putea fi împinsă spre cedări teritoriale pentru a avansa pe drumul aderării la UE ridică miza politică a negocierilor de pace și poate complica parcursul de extindere al Uniunii , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Merz a declarat luni că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte unele concesii teritoriale într-un eventual acord de pace cu Rusia și a legat aceste concesii de perspectivele de aderare la Uniunea Europeană. Informațiile disponibile din materialul Agerpres sunt limitate, deoarece articolul integral este accesibil doar abonaților, iar detaliile despre contextul exact al declarației, condițiile invocate sau reacțiile părților nu sunt prezentate în extrasul public. [...]

Escaladarea din Orientul Mijlociu începe să apese direct pe economia Germaniei , iar Berlinul avertizează că războiul cu Iranul „ne costă foarte mulți bani”, în condițiile în care riscurile asupra fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz rămân ridicate. Declarațiile îi aparțin cancelarului Friedrich Merz și sunt relatate de G4Media , care citează dpa via Agerpres. Merz a spus, în timpul unei vizite la o instituție de învățământ din Marsberg (regiunea Sauerland, nord-vestul Germaniei), că războiul „împotriva Iranului” are „un efect direct asupra rezultatelor noastre economice”. În același context, cancelarul a apreciat că Statele Unite sunt „umilite” de Iran și că conflictul nu se va încheia probabil curând. De ce contează: costuri economice și risc pe lanțul energetic În evaluarea șefului guvernului de la Berlin, dificultatea majoră este lipsa unei strategii de ieșire din conflict, cu referiri la precedente precum Afganistan și Irak. Merz a susținut că SUA ar fi intrat „fără nicio strategie”, ceea ce ar face mai greu de închis ostilitățile, mai ales în condițiile în care iranienii „negociază foarte abil – sau pur și simplu nu negociază”. Miza operațională: Strâmtoarea Ormuz și oferta Germaniei Berlinul își menține oferta de a desfășura nave de deminare pentru a ajuta la deblocarea Strâmtorii Ormuz, rută descrisă drept vitală pentru tranzitul petrolului. Merz a precizat însă că o condiție prealabilă este încetarea luptelor. În lipsa unei detensionări, mesajul cancelarului indică faptul că Germania se pregătește pentru un conflict prelungit, cu efecte economice negative și cu presiune suplimentară pe securitatea energetică europeană. [...]

Șansele unui acord rapid Iran–SUA pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz scad , iar blocajul maritim începe să se vadă în fluxurile de transport și în prețurile la carburanți, potrivit TWZ . Discuțiile de la Washington despre o nouă propunere iraniană vin pe fondul unei diplomații „înghețate” și al unei poziții americane care leagă orice înțelegere de un rezultat final pe dosarul nuclear. Propunerea iraniană: întâi strâmtoarea, apoi nuclearul Președintele SUA, Donald Trump , s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt pe securitate națională pentru a discuta o propunere iraniană care ar viza redeschiderea Strâmtorii Hormuz, a confirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. Potrivit Axios (care citează un oficial american și două surse familiarizate cu discuțiile), Iran ar fi oferit o înțelegere în care: redeschiderea strâmtorii și ridicarea blocadei navale ar veni primele; negocierile nucleare ar fi amânate pentru o etapă ulterioară; armistițiul ar fi prelungit pe termen lung sau transformat într-o încetare permanentă a războiului. TWZ notează că propunerea ar fi fost transmisă SUA prin Pakistan, dar că este puțin probabil să obțină sprijinul lui Trump, care a cerut în mod repetat un „final” al programului nuclear iranian ca parte a unui acord mai amplu. Poziția SUA: „nu negociem prin presă”, dar condițiile rămân dure Adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Olivia Wales, a transmis către TWZ că discuțiile sunt sensibile și că SUA „nu vor negocia prin presă”, reiterând că Washingtonul va accepta doar un acord care „nu permite Iranului să aibă o armă nucleară”. În paralel, Trump a declarat la Fox News că SUA trebuie să obțină uraniul îmbogățit al Iranului și a susținut că „avem toate cărțile”. Secretarul de stat Marco Rubio a respins public ideea că Iranul ar „deschide” strâmtoarea în sens real, argumentând că un sistem în care Teheranul decide cine trece și cât plătește nu poate fi tolerat, deoarece sunt „ape internaționale”. Iranul împinge spre control militar și taxe în rial În Iran, șeful comisiei de securitate națională din parlament, Ebrahim Azizi, a declarat la televiziunea de stat că forțele armate sunt deja în controlul Strâmtorii Hormuz și urmăresc să interzică trecerea „vaselor ostile”. El a mai spus că un proiect de lege privind administrarea căii navigabile ar prevedea ca veniturile financiare generate de strâmtoare să fie plătite în rial, moneda locală. Efecte operaționale: tranzit minim prin Hormuz și mai multă „activitate întunecată” În plan operațional, traficul prin strâmtoare continuă să scadă. Firma de informații maritime Windward a raportat că duminică volumul de tranzit a coborât la opt traversări (patru intrări și patru ieșiri), toate vizibile prin AIS (sistemul de identificare automată folosit de nave). Windward a mai indicat: prezența în întregul Golf a urcat la 920 de nave (cu 28 mai multe față de ziua anterioară); „evenimentele” de tip „dark activity” (când navele își opresc sau maschează semnalul AIS) au scăzut la 117, cu 5%. Separat, TWZ menționează că un iaht de mari dimensiuni legat de oligarhul rus sancționat Alexey Mordashov a traversat strâmtoarea, conform datelor de urmărire a navelor citate de Reuters, un caz rar în actualele condiții. Presiune economică: carburanții se scumpesc în SUA, iar Iranul caută rute alternative TWZ descrie blocada ca pe un instrument menit să lovească economia Iranului și să forțeze regimul să accepte un acord. În același timp, apar semne că Iranul încă încarcă petrol la Kharg Island, iar un comentator Bloomberg, Javier Blas, a avertizat să fie privite cu prudență afirmațiile că Teheranul ar rămâne fără capacități de stocare „în câteva zile”. În SUA, efectele încep să fie vizibile la pompă: prețul mediu al benzinei a urcat cu 7 cenți într-o săptămână, la 4,04 dolari pe galon, potrivit datelor GasBuddy citate de TWZ. Patrick De Haan, analist GasBuddy, a spus pentru CBS News că diferența dintre creșterea benzinei și scăderea motorinei ar putea fi temporară, pe fondul revenirii cotațiilor petrolului odată cu tensiunile geopolitice și anularea discuțiilor SUA–Iran. În plus, TWZ notează că Wall Street Journal a relatat despre încercări de a exporta petrol către China pe cale ferată pentru a ocoli blocada, o variantă mai puțin eficientă decât transportul maritim. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile par blocate între două condiționări incompatibile pe termen scurt: Iranul ar vrea redeschiderea Strâmtorii Hormuz și ridicarea blocadei înaintea discuțiilor nucleare, în timp ce administrația Trump insistă pe un rezultat final pe nuclear ca parte a oricărui acord. Între timp, scăderea tranzitului și adaptările logistice indică un risc de prelungire a perturbărilor în transportul maritim și în piața energiei, fără un semnal că o soluție este iminentă. [...]

NATO analizează reducerea frecvenței summiturilor, o schimbare care ar putea diminua presiunea politică și de coordonare asupra Alianței în anii electorali din SUA , potrivit Agerpres , care citează declarații făcute pentru Reuters de o înaltă oficialitate europeană și cinci diplomați din state membre. Miza, conform surselor, este evitarea unei posibile interacțiuni tensionate cu președintele american Donald Trump în ultimul său an de mandat. Administrația Trump a criticat aliații europeni pentru nivelul insuficient al fondurilor alocate apărării și, mai recent, pentru lipsa unui sprijin suplimentar pentru operațiunile militare ale SUA împotriva Iranului. În ultimii ani, liderii statelor NATO s-au întâlnit în fiecare vară începând din 2021, iar și în 2026 summitul este programat la Ankara, pe 7 și 8 iulie. Totuși, unii membri fac demersuri pentru scăderea frecvenței acestor reuniuni, au spus sursele citate. Ce scenarii sunt discutate pentru 2027–2028 Un diplomat a indicat că summitul din 2027, care urmează să fie găzduit de Albania, ar avea „probabil” loc în toamna anului viitor. Aceeași sursă a adăugat că NATO ia în considerare să nu organizeze nicio reuniune de acest tip în 2028, an al alegerilor prezidențiale din SUA și ultimul an calendaristic al celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Separat, un alt diplomat a afirmat că unele țări promovează varianta organizării summiturilor o dată la doi ani. Decizia nu este luată, iar Mark Rutte ar avea ultimul cuvânt Potrivit surselor, nu există încă o decizie, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, ar urma să aibă ultimul cuvânt. Într-un răspuns transmis la solicitarea Reuters, un oficial aliat a precizat: „NATO va continua să aibă reuniuni periodice ale șefilor de stat și de guvern și între summituri aliații vor continua să se consulte, să planifice și să ia decizii despre securitatea noastră comună”. Două dintre surse l-au menționat pe Donald Trump ca factor în discuții, dar au arătat că sunt în joc și alte elemente. În paralel, unii diplomați și analiști au susținut că summiturile anuale creează presiune suplimentară și pot devia atenția de la planificarea pe termen lung a activităților Alianței. [...]

Destructurarea unei rețele acuzate de asasinate în UE ridică presiunea pe cooperarea de securitate europeană , după ce autoritățile ucrainene au anunțat o operațiune internațională cu rețineri și percheziții în mai multe state, potrivit Libertatea . Poliția Națională a Ucrainei susține că a destructurat o rețea de agenți ai serviciilor secrete ruse, acuzată că pregătea asasinate și atacuri teroriste, inclusiv în state membre ale Uniunii Europene. În rețea ar fi fost implicați și cetățeni ai Republicii Moldova, conform relatării NewsMaker.md . Operațiune transfrontalieră, cu rețineri în UE Rețeaua ar fi fost formată din cetățeni din Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Georgia, Grecia și Letonia. Descoperirea și destructurarea s-ar fi făcut în cadrul unei operațiuni internaționale denumite „Hart”, care a dus la rețineri în Lituania și în alte state UE, precum și la percheziții în Ucraina, Polonia și Grecia. Cum ar fi funcționat rețeaua: recrutare, comunicare, finanțare Potrivit autorităților ucrainene, membrii rețelei – inclusiv minori, persoane vulnerabile social și persoane strămutate intern – ar fi avut roluri diferite, de la colectare de informații și logistică până la pregătirea mijloacelor pentru comiterea crimelor. Comunicarea cu reprezentanți ai serviciilor secrete din Rusia ar fi fost realizată prin canale securizate, folosind conturi anonime și cartele SIM temporare. Finanțarea ar fi fost făcută printr-un sistem pe mai multe niveluri, cu persoane interpuse, instrumente bancare și criptomonede. Ținte și acuzații: 13 suspecți, 9 reținuți Printre potențialele victime menționate se numără jurnaliști ucraineni, un ofițer al Direcției Generale de Informații din cadrul Ministerului Apărării de la Kiev, un opozant rus și un activist lituanian care critică public Rusia. Conform informațiilor prezentate, țintele ar fi fost supravegheate ilegal, iar rețeaua ar fi colectat date despre locații, trasee și contacte, în vederea „lichidării fizice”. Autoritățile lituaniene au formulat acuzații împotriva a 13 suspecți: 9 au fost reținuți, iar pentru ceilalți patru au fost emise mandate europene de arestare . [...]

România își pregătește intrarea cu 25–50 milioane euro (aprox. 125–250 milioane lei) în Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări , un pas care ar urma să îi permită să participe direct la finanțarea unor proiecte regionale în transport, energie și conectivitate, potrivit News . Memorandumul de Înțelegere pentru fond, administrat de Fondul European de Investiții (FEI), urmează să fie semnat la Forumul de Business al Inițiativei, la Dubrovnik, în 28–29 aprilie 2026. Miza economică: acces la finanțare pentru proiecte regionale Ministerul Finanțelor susține că participarea României la forum are loc într-un moment în care țara „își consolidează credibilitatea financiară și rolul în regiune”, pe fondul progreselor în reducerea deficitului bugetar și stabilizarea finanțelor publice. În acest context, autoritățile leagă semnarea memorandumului de oportunități mai mari de atragere a investițiilor. Documentul va fi semnat, din partea României, de conducerea Băncii de Investiții și Dezvoltare, iar contribuția financiară estimată este între 25 și 50 milioane euro (aprox. 125–250 milioane lei), conform comunicatului Ministerului Finanțelor citat de News. Ce urmează la Forumul de Business: prezentări și întâlniri cu finanțatori Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, va participa la eveniment și va avea rol de vorbitor principal la conferința dedicată raportului de impact al fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări. Totodată, în a doua zi, este programată participarea sa la panelul „Mapping the money: scale of traditional financing”, unde vor fi discutate opțiuni de finanțare și reforme pentru direcționarea mai eficientă a resurselor către proiecte strategice. În marja forumului sunt anunțate întâlniri bilaterale cu parteneri financiari internaționali, cu obiectivul de a atrage capital și de a accelera proiecte strategice în România, inclusiv discuții cu: Marjut Falkstedt, director executiv al Fondului European de Investiții, despre crearea unui fond național pentru creștere sustenabilă, prin Banca de Investiții și Dezvoltare; Hayashi Nobumitsu, guvernator al Japan Bank for International Cooperation, pentru consolidarea cooperării financiare cu investitori japonezi; omologul croat, Tomislav Ćorić, precum și reprezentanți ai băncii de dezvoltare din Polonia și ai instituțiilor financiare internaționale; oficiali ai U.S. International Development Finance Corporation , privind oportunități de finanțare pentru proiecte strategice. Context: participarea la nivel înalt la Inițiativa celor Trei Mări Președintele Nicușor Dan participă marți la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, la Dubrovnik, și miercuri la sesiunea specială a Forumului de Afaceri. Programul include și o cină de lucru oferită de premierul Croației, Andrej Plenković, potrivit Administrației Prezidențiale. [...]