Știri
Știri din categoria Politică
Promisiunea lui Friedrich Merz de a nu reduce pensiile de stat îngustează din start marja de reformă și riscă să împingă costurile către contribuții mai mari și presiune suplimentară pe competitivitatea economiei germane, într-un moment în care coaliția CDU/CSU–SPD ar urma să reia dosarul pensiilor după raportul unei comisii de experți, în iunie, potrivit Focus.
Cancelarul (CDU) a declarat înaintea reuniunii „Christlich-Sozialen Arbeitnehmerschaft” (CDA) de la Marburg că „nu vor exista, cu noi, reduceri ale pensiilor legale” și a reiterat obiectivul unui sistem „puternic și solidar” de asigurare la bătrânețe. Publicația susține însă că mesajul a fost adresat, în realitate, partenerului de coaliție SPD, după reacțiile dure ale social-democraților la o afirmație anterioară a lui Merz, potrivit căreia pensia legală ar putea fi doar o „asigurare de bază”, completată prin economisire privată și pensii ocupaționale.
În analiza Focus, excluderea „oricăror reduceri” nu are sens înainte ca experții să-și prezinte propunerile, deoarece nimeni nu știe dacă un pachet coerent va include măsuri care, direct sau indirect, ar diminua cheltuiala cu pensiile. În această logică, apelul la o comisie devine mai puțin relevant dacă unele instrumente sunt eliminate din start din motive politice.
Publicația amintește că, în 2025, Merz ar fi cedat în fața SPD în chestiunea reformei pensiilor, acceptând costuri suplimentare de 120 miliarde euro (aprox. 600 miliarde lei) pentru menținerea nivelului pensiilor, decizie descrisă drept un risc de „dezastru financiar”.
Focus subliniază că Germania are 21 de milioane de pensionari, o bază electorală importantă pentru Uniune și SPD, dar argumentează că nici această categorie nu ar avea interesul ca:
În același timp, publicația notează că menținerea sistemului social depinde de o economie „din nou prosperă”, iar stabilizarea finanțelor statului social ar presupune „tăieri și poveri suplimentare”, inclusiv discuții despre o durată mai mare a vieții active — măsuri nepopulare, dar prezentate ca alternative la „un «merge și-așa»” cu datorie mai mare și pierderi de locuri de muncă.
Potrivit textului, coaliția ar fi intenționat să revină la tema pensiilor după ce comisia de experți își publică propunerile în iunie. În acest context, analiza avertizează că promisiunile politice ferme făcute înaintea acelui moment pot limita opțiunile de reformă și pot transforma negocierea din coaliție într-un exercițiu de evitare a costurilor politice, nu de rezolvare a sustenabilității sistemului.
Recomandate
Creșterea AfD la 28% în sondajele INSA complică formarea unei majorități în Germania , pentru că, în condițiile izolării politice a partidului, guvernarea ar putea ajunge să depindă de coaliții cu cel puțin trei formațiuni, potrivit HotNews . Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat la un nivel record de 28% în intenția de vot, conform sondajului săptămânal realizat de INSA, în creștere cu un punct procentual față de săptămâna anterioară. AfD se află cu patru puncte peste CDU, partidul conservator al cancelarului Friedrich Merz, care a rămas la 24%. În același sondaj, SPD este cotat la 14%, Verzii la 12% (în scădere cu un punct), iar Die Linke la 11%. De ce contează: majoritățile „simple” devin greu de construit Datele indică o fragmentare care face improbabile guvernele monocolore sau bicolore. Potrivit sondajului, 11% dintre voturi ar merge către partide care nu trec pragul electoral, ceea ce ridică pragul practic pentru o majoritate: ar fi nevoie de cel puțin 45% din voturile partidelor care intră în parlament. Dacă restul partidelor continuă să excludă cooperarea cu AfD, coalițiile viabile ar putea necesita minimum trei partide. Sondajul sugerează, ca exemple de aritmetică parlamentară, următoarele variante: o coaliție CDU–SPD–Verzi ar ajunge la 50%; o coaliție CDU–SPD–Die Linke ar ajunge la 49%. Sondajul INSA a fost realizat între 20 și 24 aprilie, pe un eșantion de 1.203 persoane. Context: avantaj politic după o decizie în instanță HotNews amintește că, la finalul lunii februarie, un tribunal din Köln a decis că serviciul de informații interne (BfV) nu trebuie, „pentru moment”, să se refere la AfD ca fiind de extremă dreapta, o măsură provizorie cerută de partid și valabilă până la soluționarea cauzei pe fond (fără un termen clar). Instanța a motivat decizia astfel: „În urma examinării în cadrul procedurii sumare, nu se poate stabili în prezent că solicitantul, în ansamblu, este dominat de pozițiile discutate mai sus”. În mai 2025, agenția de contraspionaj clasificase AfD drept „extremist”, ceea ce i-a permis să intensifice monitorizarea partidului. Pentru context suplimentar, HotNews trimite la un material anterior despre această dispută: HotNews . [...]
Europa trebuie să se pregătească să se apere fără SUA , inclusiv după plecarea lui Donald Trump , avertizează fostul președinte francez François Hollande , într-o intervenție relatată de HotNews . Mesajul are o miză directă pentru politicile publice și pentru economie: dacă garanția americană nu mai poate fi presupusă, Europa trebuie să accelereze investițiile și coordonarea în apărare și industrii strategice. Hollande susține că europenii trebuie să învețe să „trăiască singuri”, pentru că o revenire a SUA la rolul tradițional în Europa nu ar trebui considerată automată nici în scenariul în care Trump nu mai este la Casa Albă. „Dar să nu credem că, atunci când Donald Trump nu va mai fi preşedinte, Statele Unite vor reveni în Europa, ca înainte. S-a terminat.” „Europa Apărării”, într-un format mai restrâns Fostul președinte francez pledează pentru construirea rapidă a unei „Europe a Apărării”, dar într-un format mai mic decât UE în ansamblu, pe motiv că nu există timp pentru modificări de tratate în actualul context internațional. În viziunea sa, UE „în 27” rămâne funcțională pentru dosare economice, monetare și bugetare, însă pentru apărare și proiecte industriale majore ar fi nevoie de un nucleu de state care vor și pot să avanseze mai repede. „Europa în Șase sau Opt”: apărare și industrii strategice Hollande propune o arhitectură cu două niveluri: păstrarea UE-27, dar și o formulă de cooperare între „Șase sau Opt” state, în funcție de voința politică, pentru a dezvolta: „industriile viitorului”; sectorul digital; inteligența artificială; apărarea. Pe componenta militară, el spune că proiectele ar trebui făcute „cu cei care sunt cei mai convinși” și indică drept exemple statele din prima linie în contextul războiului din Ucraina (țările scandinave și baltice), precum și țări cu capacități industriale mari, precum Germania și Italia. Declarațiile au fost făcute la o conferință în Liffré (Ille-et-Vilaine), în cadrul unui eveniment politic regional din Bretagne. Hollande, predecesorul lui Emmanuel Macron, nu își ascunde ambițiile pentru alegerile prezidențiale din 2027, potrivit informațiilor din articol. [...]
Un sondaj CURS indică o presiune politică în creștere în București, unde majoritatea respondenților spun că premierul Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze , pe fondul unei percepții larg negative despre direcția țării și a Capitalei, potrivit Adevărul . Datele sugerează un climat de nemulțumire care poate amplifica instabilitatea guvernamentală și poate influența competiția electorală locală. Cercetarea CURS (Tip Omnibus) a fost realizată în București în perioada 22–25 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.073 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Demisia premierului, susținută de o majoritate La întrebarea privind o eventuală demisie a premierului Ilie Bolojan, 54% dintre respondenți spun că acesta ar trebui să demisioneze, 42% sunt împotrivă, iar 4% nu au o opinie. Rezultatul indică o majoritate favorabilă demisiei în rândul bucureștenilor intervievați. Nemulțumirea rămâne dominantă: țara și Capitala „merg într-o direcție greșită” Sondajul arată o percepție negativă puternică la nivel național: 74% dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită, 19% consideră că direcția este bună, iar 7% nu au o opinie. Și pentru București, evaluarea este preponderent negativă: 63% spun că orașul merge într-o direcție greșită, 31% cred că direcția este bună, iar 6% nu se pronunță. Problemele care apasă pe agenda publică Principalele probleme indicate de respondenți sunt: traficul și aglomerația: 27%; impozitele și taxele: 13%; starea străzilor: 12%; curățenia: 10%; apa caldă: 9%; nivelul de trai: 9%; sănătatea: 8%; poluarea: 7%; parcările: 3%; transportul în comun: 1%. Criza din coaliție, cunoscută de majoritatea respondenților Tensiunile din coaliția de guvernare sunt un subiect cu vizibilitate ridicată: 67% spun că au auzit despre ele, iar 21% au auzit, dar nu sunt foarte la curent. Doar 7% declară că nu au auzit deloc, iar 5% nu au răspuns. Intenția de vot la locale: competiție strânsă în plutonul din față În ceea ce privește intenția de vot la alegerile locale, sondajul indică o distribuție fragmentată: PSD: 22% PNL: 20% AUR: 20% USR: 16% SENS: 6% PNRR-Piedone: 5% SOS România: 5% Partidul Oamenilor Tineri: 2% REPER: 2% alte opțiuni: 2% Publicația notează că detalii despre opțiunea de vot sunt prezentate într-un material separat: Adevărul . Autorii sondajului leagă tabloul general de nemulțumiri legate de trafic, costuri și funcționarea administrației, într-un context politic pe care îl descriu drept fragmentat și influențat de tensiunile actuale. În același articol este menționat și un alt material despre CURS: Adevărul . [...]
PSD anunță că va încerca să blocheze în Senat vânzarea accelerată de participații ale statului la companii profitabile , invocând lipsa unei listări publice și riscul unor negocieri directe, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare: social-democrații susțin că pregătesc o intervenție legislativă care să oprească astfel de tranzacții până la finalul lui 2027. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir , a anunțat pe Facebook că formațiunea începe „ofensiva” în Senat pentru „apărarea companiilor profitabile ale statului” de ceea ce a numit „taifunul Bolojan”. În aceeași postare, Zamfir afirmă că ar exista un plan de „vânzare accelerată de acțiuni” prin metoda ABB (accelerated bookbuilding – o procedură de vânzare rapidă de pachete de acțiuni), fără listare la bursă și prin negociere directă. Ce spune PSD că vrea să facă în Parlament Zamfir susține că o lege ar urma să „blocheze înstrăinarea, până la 31 decembrie 2027, a acțiunilor statului la companiile profitabile”. În relatarea Mediafax, citată de publicație, el afirmă că statul ar urma să-și înstrăineze acțiunile „prin proceduri fără listare publică, prin negocieri directe”. Contextul politic: cerere de retragere a inițiativelor privind vânzările La începutul săptămânii, PSD a cerut premierului Ilie Bolojan și vicepremierului Oana Gheorghiu „retragerea imediată” din procedura legislativă a oricăror inițiative privind vânzarea unor companii de stat considerate strategice și profitabile. Potrivit unui comunicat al PSD, partidul acuză lipsă de transparență în procesul decizional și spune că nu ar fi existat consultări nici cu partenerii de coaliție, nici cu miniștrii de resort ai PSD înainte de prezentarea acestor planuri. [...]
O formulare ambiguă a purtătoarei de cuvânt a Casei Albe alimentează teorii conspiraționiste după incidentul armat de la un dineu de gală la care a participat președintele SUA, Donald Trump, potrivit Bild . Cu câteva ore înainte de focurile de armă de la gala dinner-ul corespondenților, purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt (28) a spus, într-un interviu acordat Fox News , că „în această sală vor fi trase în noaptea asta câteva focuri”. După incident, unii opozanți ai lui Trump au interpretat declarația ca parte a unei presupuse „înscenări” a Casei Albe, susținând că ar fi fost vorba despre un „incident fals”. Publicația notează însă că, pusă în context, fraza pare o formulare tipică, folosită în sens figurat, în legătură cu discursul lui Trump. Leavitt fusese întrebată despre conținutul discursului președintelui, iar expresia ar fi însemnat că acesta urma să livreze „replici puternice” sau „lovituri” retorice. Ce a spus, de fapt, Leavitt În dialogul redat de Bild, reporterul Fox News a întrebat dacă Trump „este gata să pornească”, iar Leavitt a răspuns zâmbind că va fi „amuzant” și „distractiv”, adăugând: „Va fi amuzant, va fi distractiv. Vor fi trase în noaptea asta câteva focuri în această sală. Așa că toată lumea ar trebui să se uite, va fi cu adevărat grozav. Abia aștept să-l aud.” Incidentul de la dineu și miza politică La câteva ore după declarație, un atacator identificat de Bild drept Cole Tomas Allen (31) ar fi trecut de controalele de securitate, a rănit prin împușcare un polițist și a fost imobilizat. Dincolo de incidentul în sine, episodul arată cât de repede pot fi transformate declarațiile publice, mai ales cele cu dublu sens, în muniție pentru narațiuni conspiraționiste. În termeni operaționali, astfel de controverse cresc presiunea pe echipa de comunicare a Casei Albe să evite formulările interpretabile, în special în contexte de securitate. [...]
Fatah își consolidează controlul local, dar alegerile au fost marcate de restricții și competiție limitată , potrivit The Jerusalem Post , care relatează despre scrutinul pentru consiliile locale din 2026 și despre criticile privind deficiențele democratice ale procesului. Fatah a susținut, prin agenția de presă WAFA (aflată sub administrația Autorității Palestiniene), că a obținut o „victorie răsunătoare” și că a câștigat majoritatea consiliilor locale, inclusiv în Jenin, oraș din nordul Cisiordaniei unde Autoritatea Palestiniană fusese acuzată anterior că a pierdut controlul în fața Jihadului Islamic Palestinian, grupare aliată Hamas. Mișcarea a mai afirmat că a format, „prin consens”, 197 de consilii municipale și sătești, în coordonare cu facțiunile naționale. Participare: 53,44% în ansamblu, 22,7% în Deir al-Balah Comisia Electorală Centrală (CEC), cu sediul la Ramallah, a indicat o prezență la vot de aproximativ 53,44%. În același timp, pentru prima dată din 2006, palestinienii au putut vota și în Deir al-Balah, în Fâșia Gaza, însă CEC a precizat că doar 70.000 de persoane erau eligibile acolo, iar prezența a fost de 22,7%. „Victorie” fără competiție: liste unice și localități fără candidați Deși Autoritatea Palestiniană a prezentat alegerile drept o îndeplinire a promisiunii președintelui Mahmoud Abbas de a transforma 2026 în „anul democrației palestiniene”, experți, activiști și instituții media internaționale au semnalat probleme în derularea scrutinului. Publicația notează că în mai multe orașe din Cisiordania, inclusiv Nablus și Ramallah, a fost depusă o singură listă, ceea ce a însemnat câștig automat, fără vot. În Qalqilya, nu a fost înregistrată nicio listă, potrivit relatării. Associated Press îl citează pe Marwan Ennabi, din Qalqilya, care a pus sub semnul întrebării relevanța scrutinului: „Asta nu e transparență. Asta e haos.” Excluderea Hamas și prezența forțelor armate lângă secții CNN a relatat că Hamas, alături de alte partide catalogate drept teroriste, a fost exclusă din alegeri, deoarece participarea ar fi impus candidaților să recunoască Israelul, să susțină soluția cu două state și să accepte programul Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OLP). În același timp, potrivit unor imagini publicate de Associated Press, forțe de poliție înarmate ale Hamas au înconjurat secțiile de votare, deși Hamas nu a avut dreptul să candideze. The Jerusalem Post mai consemnează o declarație a purtătorului de cuvânt Hamas, Hazem Qassem, care a descris organizarea alegerilor municipale în Deir al-Balah drept „un pas pozitiv și important” și a cerut organizarea de alegeri prezidențiale și legislative. [...]
