Știri
Știri din categoria Externe
Germania a introdus o obligație de aprobare militară pentru absențe de peste trei luni, potrivit Mediafax, care relatează despre o modificare a legislației recrutării intrată în vigoare la începutul lui 2026. Măsura vizează bărbații germani cu vârste între 18 și 46 de ani și a început să genereze reacții și proteste după ce a fost observată mai larg în spațiul public.
Conform articolului, bărbații din intervalul de vârstă menționat trebuie să obțină aprobarea autorităților militare dacă intenționează să părăsească Germania pentru mai mult de trei luni, informație atribuită de Mediafax postului DW. Subiectul a fost adus în atenția publicului și de publicația germană Frankfurter Rundschau, pe fondul dezbaterilor din Germania privind o posibilă reintroducere a serviciului militar obligatoriu.
Procedural, regula presupune solicitarea unui permis de la centrul de carieră al Bundeswehr înainte de plecarea din țară pentru o perioadă mai lungă de trei luni. Bundeswehr este denumirea forțelor armate ale Germaniei, aflate sub control civil și coordonate de Ministerul Apărării.
Măsura se aplică indiferent de motivul deplasării, inclusiv studii, muncă sau călătorii personale. Legea prevede, totodată, o obligație pentru autorități de a aproba cererile, însă introducerea procedurii a alimentat discuții despre libertatea de mișcare și despre posibile efecte în situații de criză.
Un purtător de cuvânt al Bundeswehr a explicat că scopul principal este ținerea evidenței: în cazul izbucnirii unui conflict, armata trebuie să știe câți cetățeni apți de serviciu militar se află în afara țării pe termen lung. Ministerul Apărării a recunoscut impactul „profund” al modificărilor și a anunțat că lucrează la reguli care să introducă excepții, în timp ce sancțiunile pentru plecarea fără aprobare nu sunt, deocamdată, precizate.
Recomandate
Consiliul de Securitate al ONU urmează să voteze o rezoluție despre Strâmtoarea Ormuz , la inițiativa Bahrainului, privind protejarea navigației comerciale, relatează Euronews România , care citează Reuters prin Agerpres. Potrivit a doi diplomați de la sediul ONU din New York, reuniunea celor 15 membri și votul au fost programate pentru sâmbătă dimineață, nu pentru vineri, cum se anunțase inițial, deoarece vineri este zi liberă la ONU. Miza este una economică și geopolitică: prețul petrolului a urcat puternic după atacurile SUA și Israel asupra Iranului, la finalul lunii februarie, conflict care durează de peste o lună și care a blocat efectiv această rută maritimă considerată esențială pentru economia globală. Conform Reuters, proiectul de rezoluție finalizat de Bahrain, care deține președinția rotativă a Consiliului, ar autoriza „toate mijloacele defensive necesare” pentru protejarea transportului maritim comercial în și în jurul Strâmtorii Ormuz. Textul consultat de agenție prevede că măsurile ar urma să se aplice „pentru o perioadă de cel puțin șase luni... până când consiliul va decide altfel”. China, membru permanent cu drept de veto, și-a exprimat însă opoziția față de autorizarea oricărei utilizări a forței. În intervenția de joi în Consiliul de Securitate, reprezentantul Chinei la ONU, Fu Cong, a avertizat că un astfel de pas ar „legitima utilizarea ilegală și nediscriminatorie a forței, ceea ce ar duce inevitabil la o escaladare și mai mare a situației și ar avea consecințe grave”. Negocierile au fost dificile, iar Bahrainul a renunțat anterior la o referire explicită privind caracterul constrângător juridic al documentului, în încercarea de a depăși obiecțiile altor state, în special Rusia și China. O a patra versiune a rezoluției a intrat într-o procedură de „tăcere” pentru aprobarea conținutului, însă o sursă diplomatică occidentală a indicat că Rusia, China și Franța au făcut opinie separată; ulterior, diplomați de la ONU au indicat că textul a fost totuși finalizat și poate fi supus la vot. Pentru adoptare, o rezoluție are nevoie de cel puțin nouă voturi „pentru” și de absența unui veto din partea celor cinci membri permanenți (Regatul Unit, China, Franța, Rusia și SUA). În paralel, secretarul general al Ligii Statelor Arabe, Ahmed Aboul Gheit, a spus în Consiliu că organizația susține eforturile Bahrainului, iar Regatul Unit a organizat o reuniune cu peste 40 de țări pe tema redeschiderii și securizării navigației în strâmtoare. „Orice acțiune provocatoare din partea agresorilor și a susținătorilor acestora, inclusiv în Consiliul de Securitate al ONU, privind situația din Strâmtoarea Ormuz, nu va face decât să complice și mai mult situația”, a transmis ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, potrivit AFP, citat de Euronews România. [...]
Donald Trump a spus că „suntem în război” după doborârea de către Iran a unui avion american, potrivit HotNews.ro , care citează declarații făcute pentru NBC News. Președintele SUA a susținut că incidentul nu va afecta negocierile cu Teheranul și a refuzat să ofere detalii despre operațiunea de căutare și salvare aflată în desfășurare. Întrebat dacă evenimentele de vineri vor influența negocierile cu Iranul, Trump a răspuns că nu. În aceeași intervenție, el a încadrat situația în contextul conflictului început la 28 februarie, când Statele Unite și Israel au lansat războiul împotriva Republicii Islamice. „Nu, este război. Suntem în război”, a continuat președintele american, potrivit SkyNews și CNN. Conform informațiilor prezentate, forțele iraniene au doborât un avion de vânătoare american F-15E, primul aparat american pierdut în acest fel de la începutul războiului. Unul dintre cei doi membri ai echipajului a fost salvat, iar soarta celuilalt militar rămâne necunoscută, potrivit unor oficiali americani și israelieni. În paralel, Trump a publicat pe Truth Social mesaje legate de petrol și de Strâmtoarea Hormuz, sugerând că SUA ar putea redeschide „cu ușurință” ruta maritimă, după ce anterior afirmase că alte state sunt responsabile pentru securizarea acesteia. Tot vineri, relatează HotNews.ro, un avion american de atac A-10 Warthog s-a prăbușit în regiunea Golfului Persic, iar pilotul a fost salvat, potrivit unor oficiali americani citați de The New York Times. [...]
Mohammed Ghalibaf l-a ironizat pe Donald Trump după doborârea unui F-15E american , potrivit HotNews.ro , într-o reacție publică venită pe fondul escaladării confruntărilor dintre SUA și Iran. Președintele parlamentului iranian a comentat pe platforma X că obiectivele anunțate ale administrației Trump ar fi fost „retrogradate” după incidentul militar. „Acest război strălucit, lipsit de strategie, pe care l-au început a fost retrogradat de la «schimbare de regim» la «Hei! Poate cineva să ne găsească piloții? Vă rog?»” Reacția lui Ghalibaf vine după ce, vineri, forțele Teheranului au doborât în Iran un avion american de vânătoare F-15E , un episod prezentat drept o premieră de la începutul războiului. Conform informațiilor din articol, până la momentul relatării doar unul dintre cei doi militari aflați la bord fusese găsit de forțele SUA. În același context, doi oficiali americani au declarat pentru The New York Times că aproximativ în același timp un avion american de atac A-10 Warthog s-a prăbușit în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, fără a oferi detalii despre modul și locul exact al incidentului, invocând anonimatul. Ulterior, presa iraniană de stat a relatat că sistemele de apărare ale Republicii Islamice ar fi atacat o aeronavă A-10 „inamică” în apele sudice din apropierea strâmtorii. HotNews.ro amintește și declarații recente ale șefului Pentagonului, Pete Hegseth, care susținea că apărarea Iranului ar fi fost suficient de avariată după lovituri americane și israeliene încât Washingtonul să trimită în Iran bombardiere B-52, considerate mai vulnerabile în fața sistemelor antiaeriene. În acest cadru, doborârea unui F-15E, descris ca fiind mai agil decât un bombardier, capătă o încărcătură politică și militară suplimentară pentru ambele părți. [...]
Iranul a respins propunerea SUA pentru un armistițiu de 48 de ore , potrivit Digi24 , care citează o sursă anonimă vorbind pentru agenția iraniană semi-oficială Fars și relatări preluate de Reuters și The Guardian. Informația, publicată vineri seară (3 aprilie), indică faptul că oferta ar fi fost transmisă miercuri prin intermediul unei alte țări, neprecizate. Până la momentul relatării, nu a existat un comentariu sau o confirmare imediată din partea Statelor Unite. Contextul este cel al unor eforturi de mediere care, potrivit Wall Street Journal, au intrat în impas, inclusiv inițiative conduse de state din regiune precum Pakistanul, pentru a facilita un armistițiu între SUA și Iran. Iranul ar fi comunicat mediatorilor că nu este dispus să se întâlnească cu oficiali americani la Islamabad în zilele următoare și consideră cererile Washingtonului inacceptabile, în timp ce Turcia și Egiptul ar analiza alternative precum Qatar sau Istanbul pentru găzduirea discuțiilor. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a spus că Teheranul ar accepta doar o încetare permanentă și cuprinzătoare a războiului, nu un armistițiu temporar, și a menționat și alte condiții, inclusiv despăgubiri pentru daunele provocate. Abbas Araghchi a afirmat că încrederea dintre cele două țări este la „zero” și că unele dintre cererile Washingtonului sunt „excesive”. Araghchi a mai declarat că Iranul nu a răspuns încă la propunerea în 15 puncte a SUA. În lipsa unei confirmări oficiale americane și în condițiile blocajului diplomatic relatat, perspectiva unei pauze rapide a ostilităților rămâne incertă, iar negocierile par să depindă de găsirea unui format și a unei locații acceptabile pentru ambele părți. [...]
O navă-cisternă rusească, Arctic Metagaz, a fost atacată cu o dronă navală și a rămas în derivă , potrivit Digi24 , care citează o anchetă Radio France Internationale (RFI) și informații publicate de The Insider. Incidentul ar fi avut loc în apropierea Maltei, la începutul lunii martie, iar nava plutește acum în derivă în Marea Mediterană. Conform anchetei RFI, peste 200 de ofițeri și specialiști militari ucraineni ar fi staționați în Libia în baza unui acord cu guvernul de la Tripoli. RFI indică faptul că drone navale ucrainene lansate de pe coasta nord-africană ar fi fost responsabile de atacul asupra navei, iar autoritățile ruse au fost primele care au acuzat Ucraina. RFI citează două surse libiene și susține că personalul ucrainean ar fi prezent în trei baze, inclusiv la academia forțelor aeriene din Misrata, unde ar exista și contingente turc, italian și american. O altă locație, folosită pentru lansarea de drone, ar fi în Zawiya, în zona complexului petrolier Mellitah, iar o a treia ar fi la sediul Brigăzii 111 a armatei libiene, utilizată pentru întâlniri de coordonare. Guvernul libian ar fi pus la dispoziția specialiștilor ucraineni și un teren de coastă pe care ar fi fost construită o pistă de aterizare. Potrivit RFI, cooperarea Libia–Ucraina ar fi început în toamna lui 2025, iar acordul ar fi fost semnat în octombrie, la inițiativa atașatului militar al Ucrainei în Algeria, Andrii Baiuk. Înțelegerea ar include instruirea forțelor libiene pentru utilizarea dronelor, precum și prevederi pe termen lung privind livrări de arme și investiții în sectorul petrolier libian. În ceea ce privește atacul, RFI afirmă că ar fi fost folosită o dronă de suprafață de tip Magura V5, lansată de la baza din Zawiya. Drona ar fi lovit sala motoarelor, provocând inundarea acesteia, iar nava a fost avariată. Ministerul Transporturilor din Rusia a acuzat Ucraina de atacarea navei Arctic Metagaz și a precizat că la bord se aflau 30 de marinari ruși, evacuați ulterior. Ministerul a susținut că petrolierul plecase din Murmansk cu o încărcătură „procesată în deplină conformitate cu normele internaționale”, iar Consiliul Maritim al Rusiei a cerut, săptămâna trecută, ca daunele să fie compensate de „agresor”. La începutul acestei săptămâni, au apărut informații că o încercare de remorcare a navei către un port libian a eșuat, după ce cablul care o lega de un remorcher s-a rupt din cauza vremii nefavorabile din Mediterană. În acest context, autoritățile libiene ar fi solicitat ajutorul altor țări pentru a prelua controlul asupra navei, mai notează Digi24. [...]
Casa Albă cere 152 de milioane de dolari pentru redeschiderea închisorii Alcatraz , sumă inclusă în propunerea de buget pentru anul fiscal 2027, potrivit Mediafax . Solicitarea vizează modernizarea penitenciarului astfel încât acesta să fie reintrodus în rețeaua centrelor de detenție active din SUA, consemnează Reuters, citată de Mediafax. Fondurile ar urma să fie gestionate de Biroul Federal al Penitenciarelor și să acopere costurile inițiale de reconstrucție și modernizare. În documentele bugetare, obiectivul este transformarea Alcatraz într-o „o închisoare securizată de ultimă generație”, conform informațiilor din articol. „Solicit Biroului Penitenciarelor, împreună cu Departamentul de Justiție, FBI și Securitate Internă, să redeschidă un Alcatraz substanțial mărit și reconstruit care găzduiesc cei mai nemiloși și violenți infractori ai Americii”. Ideea redeschiderii a fost lansată de președintele Donald Trump, care a făcut anunțul în luna mai, potrivit textului. În forma actuală, cererea de finanțare este integrată în propunerea de buget pentru 2027, ceea ce indică faptul că proiectul depinde de procesul bugetar federal. Alcatraz a fost deschisă în 1934 și a fost considerată una dintre cele mai sigure închisori din SUA datorită amplasării pe o insulă și condițiilor din apele din jur; printre deținuții notorii s-a numărat Al Capone. Penitenciarul a fost închis în 1969 și a fost transformat ulterior într-un obiectiv turistic administrat de Serviciul Parcurilor Naționale. [...]
