Știri
Știri din categoria Externe
Germania a introdus o obligație de aprobare militară pentru absențe de peste trei luni, potrivit Mediafax, care relatează despre o modificare a legislației recrutării intrată în vigoare la începutul lui 2026. Măsura vizează bărbații germani cu vârste între 18 și 46 de ani și a început să genereze reacții și proteste după ce a fost observată mai larg în spațiul public.
Conform articolului, bărbații din intervalul de vârstă menționat trebuie să obțină aprobarea autorităților militare dacă intenționează să părăsească Germania pentru mai mult de trei luni, informație atribuită de Mediafax postului DW. Subiectul a fost adus în atenția publicului și de publicația germană Frankfurter Rundschau, pe fondul dezbaterilor din Germania privind o posibilă reintroducere a serviciului militar obligatoriu.
Procedural, regula presupune solicitarea unui permis de la centrul de carieră al Bundeswehr înainte de plecarea din țară pentru o perioadă mai lungă de trei luni. Bundeswehr este denumirea forțelor armate ale Germaniei, aflate sub control civil și coordonate de Ministerul Apărării.
Măsura se aplică indiferent de motivul deplasării, inclusiv studii, muncă sau călătorii personale. Legea prevede, totodată, o obligație pentru autorități de a aproba cererile, însă introducerea procedurii a alimentat discuții despre libertatea de mișcare și despre posibile efecte în situații de criză.
Un purtător de cuvânt al Bundeswehr a explicat că scopul principal este ținerea evidenței: în cazul izbucnirii unui conflict, armata trebuie să știe câți cetățeni apți de serviciu militar se află în afara țării pe termen lung. Ministerul Apărării a recunoscut impactul „profund” al modificărilor și a anunțat că lucrează la reguli care să introducă excepții, în timp ce sancțiunile pentru plecarea fără aprobare nu sunt, deocamdată, precizate.
Recomandate
Marea Britanie pregătește deminarea Strâmtorii Ormuz, un coridor-cheie pentru transportul de petrol , iar Germania își condiționează participarea de un mandat parlamentar, potrivit Mediafax , care citează Associated Press. Nave ale Marinei Regale și marinari britanici urmează să fie desfășurați în Strâmtoarea Ormuz pentru operațiuni de curățare a minelor. Conform Marinei Regale, după un acord între SUA și Iran, nava auxiliară RFA Lyme Bay, cu baza în Gibraltar, va pleca spre Orientul Mijlociu, fiind încărcată cu muniții și vehicule subacvatice fără pilot, folosite pentru detectarea și distrugerea minelor. RFA Lyme Bay este programată să se alăture distrugătorului britanic HMS Dragon și navelor aliate, înainte de a traversa Canalul Suez spre Golful Persic. Gemma Britton, șefa echipei de deminare a Marinei Regale, a spus că Iranul ar fi putut planta un număr mare de mine în Strâmtoarea Ormuz, inclusiv mine ancorate, mine propulsate cu rachete, mine de fund și mine detonate la impactul cu o navă. Germania: sprijin posibil, dar doar după votul Bundestagului Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a declarat anterior că Bundeswehr-ul este pregătit să contribuie la un proces de pace în Orientul Mijlociu și că Marina germană ar putea participa la operațiunea de deminare din Strâmtoarea Ormuz. Totuși, Pistorius a precizat că desfășurarea efectivă ar începe doar după obținerea unui mandat din partea Bundestagului. Până atunci, o navă de dragare a minelor și o navă de aprovizionare ar urma să fie trimise în Marea Mediterană, pentru a putea traversa rapid spre Strâmtoarea Ormuz dacă Parlamentul aprobă participarea. [...]
Statele Unite susțin că au resursele și structurile necesare pentru a răspunde eficient noului focar de Ebola din Africa , chiar dacă unele poziții de vârf din sănătatea publică federală sunt în prezent neocupate, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul îngrijorărilor legate de capacitatea operațională a agențiilor americane în lipsa unor lideri confirmați. Declarațiile îi aparțin dr. Deborah Birx, fostă coordonatoare a eforturilor de combatere a Covid-19 în administrația președintelui Donald Trump, citată de Politico. Birx a spus că SUA au „o rezervă solidă de personal” inclusiv în agenții care nu au încă un șef confirmat și că există „mai multe niveluri de conducere profesională” care pot susține un răspuns rapid. Lipsa unor șefi confirmați la CDC și FDA, dar „echipe solide” în agenții În emisiunea „Face the Nation”, jurnalista CBS Nancy Cordes a remarcat că, în prezent, nu există lideri confirmați pentru Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA), iar funcția de chirurg general nu este ocupată. Birx a admis că situația poate fi îngrijorătoare, dar a insistat că există capacitate de execuție în interiorul instituțiilor și că au fost făcute nominalizări cel puțin pentru CDC. „Da, este important să avem conducători pentru toate aceste agenții (...) Dar avem o echipă solidă în multe dintre aceste agenții.” Răspuns „interinstituțional” și întrebări despre efectul reducerilor de ajutor extern Birx a mai afirmat că reacția „interinstituțională” pune deja la dispoziție „resurse, oameni și bani pe teren”. În același timp, ea a spus că nu este clar dacă decizia administrației Trump de a se retrage din Organizația Mondială a Sănătății și de a reduce ajutorul internațional ar putea afecta răspunsul la epidemia actuală. Birx a adăugat însă că, în opinia ei, reducerile ar putea să nu fi fost atât de drastice precum au fost prezentate public. Context: focarul din RDC și Uganda și restricțiile de călătorie anunțate de CDC Potrivit informațiilor prezentate, focarul ar fi început în urmă cu câteva săptămâni și este concentrat în Republica Democratică Congo și Uganda, într-o regiune complicată de existența unui conflict militar în desfășurare în RDC. CDC a anunțat luni restricții de călătorie pentru a limita focarul, iar vineri a extins aceste restricții, conform articolului. Un element care complică evaluarea evoluției este întârzierea detectării focarului, ceea ce ar fi permis mai multe „cicluri de infecție” înainte de raportare. Birx a spus că, din acest motiv, nu poate indica „cu exactitate” tendința noilor cazuri. [...]
China a avertizat Germania că vizitele oficiale în Taiwan pot afecta relația bilaterală , reiterând că „ principiul unei singure Chine ” este baza politică a legăturilor sino-germane, potrivit Mediafax . Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a declarat la Beijing că Taiwanul este „o parte inseparabilă a Chinei” și a cerut părții germane să respecte acest principiu, relatează dpa. „Îi îndemnăm pe cei implicați din partea germană să respecte principiul unei singure Chine și să înceteze să transmită semnale greșite forțelor care susțin independența Taiwanului.” De ce contează: presiune diplomatică asupra Berlinului Mesajul Beijingului vine în contextul în care Germania are relații diplomatice doar cu China, dar menține și alte forme de cooperare cu Taiwanul. În logica politicii chineze „o singură Chină”, statele sunt așteptate să recunoască Republica Populară Chineză drept singurul reprezentant al Chinei și să trateze Taiwanul ca parte a teritoriului chinez. China susține de mult timp că Taiwanul trebuie să fie adus sub controlul Beijingului, iar schimburile „oficiale” dintre insulă și țările care au relații diplomatice cu Beijingul sunt contestate constant. Ce a declanșat reacția Reacția Chinei a fost provocată de vizita unei delegații parlamentare germane în Taiwan. Delegația este transpartinică, are cinci membri și este condusă de Till Steffen , deputat din partea Verzilor. Scopul vizitei este extinderea cooperării cu insula. Potrivit informațiilor din articol, delegația germană urmează să se întâlnească marți cu președintele taiwanez Lai Ching-te. [...]
Sancțiunile au împins Rusia să caute capital și clienți în Arctica, dar diferențele de interese au forțat China să-și tempereze ambițiile , arată o analiză publicată de Digi24 . Deși Moscova și Beijingul afișează o „prietenie fără limite”, Arctica rămâne un punct sensibil: Rusia vrea control decizional exclusiv al statelor arctice, în timp ce China susține acces mai larg la exploatarea regiunii. Pentru Rusia, miza este direct economică și strategică. Potrivit datelor oficiale citate, activitatea economică din regiunea arctică reprezintă 6% din PIB-ul Rusiei și 10% din exporturi. După 2022, cooperarea cu celelalte state arctice a devenit dificilă, pe fondul sancțiunilor, iar Moscova are probleme să investească singură în infrastructura necesară, notează The Insider. De ce contează: Arctica devine o relație „tranzacțională”, nu un bloc comun Analiza descrie o relație în care nevoia a înlocuit încrederea. Rusia are nevoie de investitori și piețe de export pentru resursele arctice, dar, în același timp, încearcă să evite dependența excesivă de un singur partener, inclusiv de China, într-o zonă considerată vitală pentru economia sa. În acest context, este menționat proiectul uzinei de gaze naturale lichefiate Yamal din Siberia, pe care Rusia și China ar fi urmat să îl dezvolte împreună, pe fondul deciziei Uniunii Europene de a renunța la importurile rusești de GNL până în 2027. Cercetători citați în articol indică limitele unei Rusii puternic sancționate în a susține singură proiecte de infrastructură și comerț. Separat, analiza arată că atacurile Ucrainei asupra terminalelor petroliere rusești au blocat aproximativ 40% din exporturile de petrol ale Rusiei, reducând capacitatea Moscovei de a profita de creșterile de preț asociate crizei din Golful Persic. De ce China a făcut „un pas înapoi” în Arctica Pe partea chineză, articolul susține că Beijingul a trecut printr-o etapă în care implicarea sa în Arctica a fost percepută drept „prea agresivă”, inclusiv după ce China s-a autodefinit „stat aproape arctic” și a promovat ideea unui „ Drum Polar al Mătăsii ”. După extinderea prezenței (inclusiv statut de observator în Consiliul Arctic și stații de cercetare în mai multe țări), China ar fi recurs la o „retragere tactică”, potrivit unei surse academice citate. Diferența de viziune rămâne însă structurală: Beijingul vede Arctica drept o regiune ce ar trebui să poată fi exploatată de mai multe state, în timp ce Moscova insistă ca politica regională să fie decisă de statele arctice. În plus, oficiali ruși ar fi perceput „Drumul Polar al Mătăsii” ca pe un proiect în care Rusia riscă să devină doar un coridor de tranzit între China și Europa. Cooperare militară limitată și suspiciuni reciproce Deși există exemple de cooperare economică și militară, analiza notează că limitele parteneriatului sunt mai vizibile în zona militară: cooperarea ar fi concentrată în Marea Bering și mult mai puțin prezentă în Marea Baltică sau în apele din jurul Groenlandei. În același timp, Moscova ar continua să se teamă de spionaj chinezesc în Arctica, potrivit unui raport bazat pe un document al serviciilor de securitate ruse, menționat în articol. Ce urmează Pe termen scurt, Rusia rămâne „poarta” Chinei spre Arctica, inclusiv din motive operaționale: capacitatea de navigație pe Ruta Mării Nordului este afectată de limitele flotei ruse de spărgătoare de gheață și de sancțiuni, iar China are interese tehnologice și strategice în regiune (inclusiv pentru dezvoltarea unor drone capabile să opereze la temperaturi foarte joase). Pe termen mai lung, concluzia analizei este că relația rămâne una de conveniență: cooperarea este reală, dar susținută de interese care se suprapun „momentan”, nu de o aliniere completă a obiectivelor în Arctica. [...]
Vizita Svetlanei Tihanovskaia la Kiev aduce din nou în prim-plan riscul de securitate de la granița cu Belarus , într-un moment în care Ucraina își consolidează frontiera de nord pe fondul temerilor privind posibile atacuri rusești dinspre teritoriul belarus, potrivit Agerpres . Opozanta belarusă în exil a ajuns luni în capitala Ucrainei, în prima sa vizită în această țară de la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022. Consilierul său, Dzianis Kutcinski, a descris deplasarea drept un „simbol de solidaritate” și a publicat fotografii cu sosirea acesteia la gara centrală din Kiev. Contextul vizitei este legat de rolul Belarusului în arhitectura militară a Rusiei: de pe teritoriul belarus, Moscova a trimis o parte din trupe în Ucraina în 2022, iar președintele belarus Aleksandr Lukașenko – aflat la putere din 1994 – este prezentat ca unul dintre cei mai apropiați aliați militari și politici ai Kremlinului. Mesajul politic: „libertatea Belarusului și libertatea Ucrainei sunt inseparabile” În debutul vizitei, Tihanovskaia a anunțat pe rețelele de socializare că a mers la mormântul Mariei Zaițeva, o tânără belarusă care a participat la protestele anti-Lukașenko din 2020 și ulterior s-a înrolat în armata ucraineană. Zaițeva a fost ucisă pe front, la 24 de ani, în apropiere de Pokrovsk, în ianuarie 2025. „Maria este un simbol pentru noua generație de belaruși. Persoane care înțeleg că libertatea Belarusului și libertatea Ucrainei sunt inseparabile.” Agerpres notează că, de la invazia rusă, zeci de belaruși s-au alăturat forțelor ucrainene. Presiune diplomatică și semnale militare În ajunul vizitei la Kiev, președintele francez Emmanuel Macron l-a avertizat pe Lukașenko împotriva oricărei implicări suplimentare în războiul dus de Moscova împotriva Ucrainei. În același timp, Rusia și Belarus au desfășurat „cu câteva zile în urmă” exerciții nucleare cu o durată de trei zile, potrivit informațiilor citate. Tihanovskaia a părăsit Belarus după alegerile prezidențiale din 2020, când Lukașenko și-a proclamat victoria în fața ei; scrutinul a fost urmat de proteste ample împotriva presupuselor fraude electorale, reprimate violent, cu mii de arestări. [...]
Avarierea biroului OMS din Kiev ridică riscuri operaționale pentru activitatea ONU în Ucraina , după ce fragmente din rachete rusești interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană au lovit clădirea, fără victime, potrivit Agerpres . Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus , a transmis că biroul OMS a fost „lovit de fragmente”, iar geamurile de la etajul al doilea au fost sparte. În aceeași clădire funcționează și alte agenții ale ONU, iar „nicio persoană nu a fost rănită”, a precizat el. Atacul asupra Kievului a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, în contextul unor bombardamente intense asupra Ucrainei. Potrivit autorităților citate în material, cel puțin patru persoane au fost ucise și peste 100 rănite în urma loviturilor din acea noapte, care au vizat în special capitala. Dimensiunea atacului și implicațiile pentru infrastructura civilă Armata ucraineană a indicat că Rusia a atacat cu „90 de rachete și 600 de drone”, dintre care 55 de rachete și 549 de drone ar fi fost interceptate. Tedros Adhanom Ghebreyesus a cerut oprirea atacurilor asupra infrastructurii civile și sanitare și a reiterat apelul la încetarea focului: „Atacurile asupra infrastructurilor sanitare și civile trebuie să înceteze. Facem încă o dată apel la încetarea focului. Pacea este cel mai bun remediu.” ONU: pierderi materiale după distrugerea unui depozit UNHCR Separat, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați (UNHCR) a anunțat că un depozit închiriat în Dnipro, în estul Ucrainei, a fost distrus complet de o rachetă rusească, iar rezerve în valoare de un milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) au ars în incendiul declanșat după atac. Două persoane au fost ucise, iar atacul ar fi distrus și circa 900 de cadre de lemn destinate adăposturilor temporare, potrivit reprezentantei UNHCR în Ucraina, Bernadette Castel-Hollingworth. Aceasta a mai spus că ar fi primul atac rusesc asupra unei structuri UNHCR de la începutul invaziei la scară largă din 2022, ceea ce amplifică riscurile logistice pentru operațiunile umanitare din teren. [...]
