Știri
Știri din categoria Externe
Germania a introdus o obligație de aprobare militară pentru absențe de peste trei luni, potrivit Mediafax, care relatează despre o modificare a legislației recrutării intrată în vigoare la începutul lui 2026. Măsura vizează bărbații germani cu vârste între 18 și 46 de ani și a început să genereze reacții și proteste după ce a fost observată mai larg în spațiul public.
Conform articolului, bărbații din intervalul de vârstă menționat trebuie să obțină aprobarea autorităților militare dacă intenționează să părăsească Germania pentru mai mult de trei luni, informație atribuită de Mediafax postului DW. Subiectul a fost adus în atenția publicului și de publicația germană Frankfurter Rundschau, pe fondul dezbaterilor din Germania privind o posibilă reintroducere a serviciului militar obligatoriu.
Procedural, regula presupune solicitarea unui permis de la centrul de carieră al Bundeswehr înainte de plecarea din țară pentru o perioadă mai lungă de trei luni. Bundeswehr este denumirea forțelor armate ale Germaniei, aflate sub control civil și coordonate de Ministerul Apărării.
Măsura se aplică indiferent de motivul deplasării, inclusiv studii, muncă sau călătorii personale. Legea prevede, totodată, o obligație pentru autorități de a aproba cererile, însă introducerea procedurii a alimentat discuții despre libertatea de mișcare și despre posibile efecte în situații de criză.
Un purtător de cuvânt al Bundeswehr a explicat că scopul principal este ținerea evidenței: în cazul izbucnirii unui conflict, armata trebuie să știe câți cetățeni apți de serviciu militar se află în afara țării pe termen lung. Ministerul Apărării a recunoscut impactul „profund” al modificărilor și a anunțat că lucrează la reguli care să introducă excepții, în timp ce sancțiunile pentru plecarea fără aprobare nu sunt, deocamdată, precizate.
Recomandate
Donald Trump a renunțat la ideea unei taxe de 20% pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , mutând presiunea dinspre un cost direct asupra comerțului global spre o strategie de „blocadă” țintită și acorduri de investiții cu statele din Golf , potrivit HotNews . Schimbarea vine pe fondul escaladării conflictului cu Iranul și are implicații imediate pentru piața energiei și pentru riscul de inflație la nivel global. Trump a anunțat marți că nu va mai introduce „taxa de rambursare” de 20% pe care o propusese pentru „paza” strâmtorii, cu mai puțin de cinci ore înainte ca aceasta să intre în vigoare (ora 20:00 GMT). În schimb, liderul de la Casa Albă spune că va urmări încheierea unor acorduri comerciale și de investiții cu țări din Golf. De la taxă generală la restricții asupra navelor legate de Iran Într-o postare pe Truth Social , Trump a afirmat că Strâmtoarea Ormuz este deschisă tuturor navelor, cu excepția celor iraniene, și a descris o „blocadă totală” aplicată însă doar navelor care au legătură cu porturile iraniene sau cu mărfuri iraniene. „Am decis să înlocuiesc taxa de rambursare de 20% către Statele Unite cu acorduri comerciale și de investiții pe care diverse țări din Golf le vor încheia cu Statele Unite.” Contextul imediat: luni spre marți, forțele americane au lansat atacuri „pentru a treia noapte consecutivă”, după ce Teheranul a anunțat că a închis strâmtoarea. În acest cadru, Trump reinstituise luni blocada navală asupra transportului maritim iranian și propusese taxa. Efectul asupra petrolului și miza economică După publicarea postării, prețurile futures ale petrolului „și-au redus avansul”, după ce crescuseră mai devreme în cursul zilei de marți. HotNews notează că, înainte de război, aproximativ o cincime din traficul mondial de petrol și gaze trecea zilnic prin Strâmtoarea Ormuz. Publicația indică și miza financiară a taxei abandonate: dacă SUA ar fi impus tariful de 20%, acesta „ar fi putut genera aproximativ 240 de milioane de dolari pe zi” (aprox. 1,1 miliarde lei). Totodată, intensificarea atacurilor a alimentat îndoieli că memorandumul de înțelegere semnat luna trecută ar putea duce la încetarea definitivă a războiului, conflict care a perturbat aprovizionarea globală cu energie și a amplificat temerile privind o creștere a inflației la nivel mondial. Obstacole de reglementare: poziția agenției ONU pentru transport maritim Agenția ONU pentru transport maritim a anunțat că se opune oricăror taxe pentru strâmtorile utilizate în navigația internațională și că „nu există niciun temei juridic” pentru tarife obligatorii la tranzitul prin strâmtori. Această poziție subliniază riscul ca o taxă generală să fi deschis un front juridic și diplomatic, pe lângă cel militar. Escaladare militară și presiune politică internă în SUA Separat, Politico relatează că Trump a notificat Congresul că SUA sunt „din nou în război cu Iranul”, ceea ce oferă administrației un termen suplimentar de 60 de zile pentru a recurge la forță militară fără aprobarea Congresului. În scrisoarea datată 10 iulie, Trump a susținut că atacurile începute pe 7 iulie sunt o acțiune militară în cadrul responsabilității sale de a proteja cetățenii și interesele SUA. HotNews mai consemnează că Iranul a ripostat atacând o bază americană din Iordania cu rachete balistice, iar Bahrainul a declarat că a respins un atac aerian iranian; Iordania a transmis că a doborât patru rachete, iar în Manama s-au auzit explozii. Pe plan intern, conflictul complică eforturile Congresului de a limita puterile de război ale președintelui: Senatul a votat anterior în favoarea încetării ostilităților (50 la 48), iar Camera Reprezentanților a avut un vot similar, însă impactul juridic a fost limitat, iar orice restricții s-ar putea lovi de un veto prezidențial. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate, pivotul de la o taxă generală la o „blocadă” orientată către navele asociate Iranului reduce riscul unui cost uniform pentru comerțul global, dar menține presiunea asupra fluxurilor energetice printr-o măsură cu potențial operațional și militar. Dimensiunea și calendarul „acordurilor de investiții” invocate de Trump nu sunt detaliate în informațiile citate, astfel că impactul lor economic rămâne, deocamdată, necuantificat. [...]
Polonia anticipează prelungirea războiului din Ucraina cel puțin până în iarnă, ceea ce împinge NATO să accelereze pregătirea unor garanții de securitate pentru Kiev și pentru flancul estic, potrivit HotNews , care citează declarațiile premierului polonez Donald Tusk. Tusk a spus, marți, la Paris, că este „puțin probabil” să se ajungă în curând la un armistițiu sau la un acord de pace, invocând „poziția rigidă” a Rusiei și a lui Vladimir Putin. El a precizat că a discutat situația cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Toată lumea se așteaptă la o escaladare a acțiunilor din partea Rusiei în acest moment, și este destul de probabil ca Rusia să dorească să prelungească acest război cel puțin până în iarnă.” Exerciții militare în toamnă, cu Franța și Marea Britanie În acest context, premierul polonez a anunțat că Polonia va găzdui în toamnă exerciții militare cu trupe franceze și britanice, menite să pregătească „coaliția celor dispuși” reunită la Paris pentru „garanții reale de securitate” pentru Ucraina și pentru regiune, după un eventual acord de pace sau armistițiu. Mesajul indică o orientare spre consolidarea capacității operaționale a aliaților europeni, pe fondul așteptărilor privind o intensificare a conflictului, nu o detensionare rapidă. Semnalele Moscovei: „zonă tampon” și obiective neschimbate În paralel, materialul reia poziții recente ale Moscovei. Kremlinul a transmis că Vladimir Putin rămâne deschis atingerii obiectivelor „prin diplomație”, dar că Rusia își extinde o „zonă tampon” în Ucraina ca răspuns la acțiunile pe care le descrie drept „de escaladare” ale Kievului, potrivit unui articol separat din HotNews despre declarațiile Kremlinului. Totodată, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a afirmat că Rusia va continua războiul până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Putin în iunie 2024, care includ, între altele, retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson, recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, precum și „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. De ce contează Evaluarea Varșoviei sugerează că planificarea de securitate în NATO și în capitalele europene se face pe ipoteza unei continuări a războiului și a riscului de escaladare în lunile următoare, nu pe scenariul unei păci rapide. În acest cadru, exercițiile anunțate de Polonia devin un instrument de pregătire pentru eventuale aranjamente de securitate post-armistițiu, dar și un semnal de descurajare pe termen scurt. [...]
Guvernul SUA a rambursat 81 de miliarde de dolari (aprox. 372 mld. lei) din taxe vamale după ce Curtea Supremă a decis că o parte importantă din tarifele impuse de administrația Trump sunt ilegale, potrivit Antena 3 . Miza economică este dublă: companiile își recuperează sume mari plătite la import, iar bugetul federal pierde un flux de venituri pe care Casa Albă îl folosise ca argument pentru reducerea deficitului. Rambursările apar în datele bugetare publicate luni și vizează tarife colectate înainte de decizia instanței. Tarifele sunt taxe aplicate bunurilor importate, iar în februarie Curtea Supremă a blocat o mare parte din tarifele suplimentare introduse de Donald Trump, ceea ce a obligat guvernul să returneze banii către companiile care le-au achitat. În actualul an fiscal al SUA (început în octombrie 2025), rambursările au ajuns la 81 de miliarde de dolari, față de 5 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului trecut. Un oficial al Trezoreriei a pus creșterea „aproape în totalitate” pe seama hotărârii Curții Supreme. Efectul asupra deficitului: venituri mai mici, presiune mai mare pe buget Donald Trump a prezentat tarifele ca instrument central al strategiei sale economice, de la repatrierea producției industriale până la obținerea unor acorduri comerciale mai favorabile și reducerea deficitului bugetar. Antena 3 notează însă că deficitul federal, care se redusese anul trecut pe fondul veniturilor suplimentare din tarife, este din nou în creștere: a ajuns la 1,367 trilioane de dolari în primele nouă luni ale anului fiscal, cu 2% mai mult. Pe partea de cheltuieli, SUA au plătit peste 1 trilion de dolari doar dobânzi la datoria publică (în creștere cu 14%), iar cheltuielile militare au urcat cu 5%, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Ce urmează: expiră tariful global de 10% , Casa Albă pregătește noi taxe Tarifele globale actuale de 10% impuse de administrația Trump urmează să expire pe 25 iulie. Casa Albă pregătește deja noi taxe, invocând aplicarea deficitară a legislației împotriva muncii forțate și existența unei capacități industriale excesive. Potrivit informațiilor citate, o propunere recentă ar putea viza parteneri comerciali importanți ai SUA, inclusiv Marea Britanie, Japonia, India, Taiwan și China, și ar putea oferi administrației o cale de a ocoli limitele stabilite anterior de instanțe agendei protecționiste. (Articolul sursă indică faptul că detaliile privind noile niveluri ale taxelor sunt „estimate”, dar fragmentul disponibil este trunchiat și nu include intervalul complet.) [...]
Poziția Kremlinului riscă să blocheze arhitectura de garanții de securitate pentru Ucraina , prin condiționarea oricărui acord de participarea Rusiei, ceea ce intră în contradicție directă cu linia susținută de o parte a liderilor europeni. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , potrivit HotNews , care citează Reuters. Moscova a reacționat la o afirmație a cancelarului german Friedrich Merz , care a spus că Rusia „nu ar trebui să joace niciun rol” în elaborarea unor garanții de securitate pentru Ucraina, subiect pe care Merz îl consideră esențial pentru eforturile de a pune capăt războiului aflat în al patrulea an și jumătate. Peskov a susținut că poziția exprimată de Merz ar arăta o „poziție fără ieșire” a guvernelor europene în raport cu conflictul și a avertizat că, dacă europenii insistă pe excluderea Rusiei, atunci își elimină singuri posibilitatea de a participa la procesul de soluționare. „Este imposibil să se formuleze garanții de securitate fără participarea Rusiei; dacă europenii sunt cu adevărat convinși de această poziție și insistă asupra ei, acest lucru exclude complet posibilitatea ca țările europene să participe la procesul de soluționare.” De ce contează: garanțiile cerute de Kiev rămân un punct de fricțiune Kievul afirmă că are nevoie de garanții din partea Occidentului pentru a se proteja de eventuale atacuri viitoare ale Moscovei. În același timp, forțele ruse controlează aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, potrivit informațiilor din articol. Context de reglementare: UE sancționează VK, Kremlinul respinge acuzațiile Separat, Peskov a criticat sancțiunile impuse luni de Uniunea Europeană companiei de tehnologie VK, care dezvoltă aplicația rusă de mesagerie MAX, calificând măsura drept „absolut absurdă”. În material se arată că criticii acuză autoritățile ruse că folosesc aplicația ca instrument de supraveghere, acuzație negată de Kremlin, iar Peskov a susținut că sancțiunile nu vor împiedica dezvoltarea aplicației. UE afirmă că, prin dezvoltarea MAX, VK ar oferi „sprijin tehnic pentru reprimarea societății civile și a opoziției democratice”, conform articolului. [...]
Rata de interceptare a rachetelor balistice asupra Kievului a crescut , într-un nou atac rusesc cu drone și rachete, într-un moment în care Ucraina semnalează lipsa de muniție pentru apărarea antiaeriană, potrivit HotNews , care citează Reuters. Forțele ruse au lansat marți dimineață un nou „baraj” de drone și rachete balistice asupra capitalei ucrainene, al cincilea atac de acest tip asupra Kievului doar în luna iulie. Președintele Volodimir Zelenski a spus că au fost avariate 16 obiective din oraș, inclusiv o școală și o clădire de birouri, iar autoritățile locale au raportat mai multe incendii. Zelenski a mai afirmat că Rusia a vizat infrastructura critică din centrul și sudul Ucrainei și că atacurile au rănit șapte persoane în regiunea Harkov și trei în regiunea Cernihiv. Ce arată datele despre apărarea antiaeriană Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Zelenski a declarat că, în noaptea precedentă, Rusia a lansat 135 de drone și 10 rachete de diferite tipuri, „majoritatea balistice”. Forțele aeriene ucrainene au transmis că au fost doborâte cinci din cele opt rachete balistice lansate în timpul nopții și 108 din cele 135 de drone. Conform sursei, este o rată de interceptare mai mare decât în atacurile de la începutul lunii. Presiune pentru sancțiuni și escaladare pe ambele direcții Pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești din această vară, Zelenski a cerut „o presiune mai mare asupra Rusiei”, îndemnând aliații europeni să adopte săptămâna aceasta cel mai recent pachet de sancțiuni. În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone pe teritoriul Rusiei, vizând unități de producție de armament și facilități petroliere, cu obiectivul de a reduce capacitatea economică a Rusiei de a continua războiul, ajuns în al cincilea an. Autoritățile ruse au raportat un incendiu la rafinăria Afipsky din regiunea Krasnodar și căderea unor resturi de drone într-o zonă industrială din Salavat, în Bașkortostan. Președintele rus Vladimir Putin a declarat, potrivit sursei, că Moscova va răspunde cu lovituri de represalii „de câteva ori mai puternice” și în creștere ca amploare. [...]
Amenințarea lui Donald Trump cu un atac „relativ curând” asupra unui complex subteran din Iran ridică din nou miza militară în jurul programului nuclear iranian , într-un context în care accesul inspectorilor internaționali la instalațiile vizate lipsește, iar distrugerea lor ar putea fi dificilă chiar și cu muniții specializate, potrivit HotNews . Președintele SUA a indicat Muntele Târnăcopului („Pickaxe Mountain”), descris ca un complex militar subteran puternic fortificat în apropierea uzinei nucleare de la Natanz, drept o posibilă țintă pentru bombardamente. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat prezentatorului radio conservator Hugh Hewitt. „Târnăcopul este o posibilă țintă pentru o lovitură mare și frumoasă chiar la uşa din faţă. (…) Vom distruge Muntele Târnăcopului. Spuneţi-le iranienilor să fie pregătiţi!”, a spus Trump, adăugând că atacul va avea loc „relativ curând”. De ce contează: o țintă greu de evaluat și, posibil, greu de lovit Potrivit informațiilor citate, despre complexul de sub Muntele Târnăcopului se știu puține lucruri. Construcția ar fi început după explozia și incendiul din iulie 2020 care au avariat sever halele supraterane de asamblare a centrifugelor de la Natanz; Teheranul a susținut atunci că a fost vorba de sabotaj. Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a confirmat ulterior inițierea construcției unei instalații subterane de înlocuire. Totuși, inspectorii AIEA nu au avut până acum acces la instalațiile de sub Muntele Târnăcopului, deși Natanz a fost ani la rând sub supraveghere internațională. Context: Natanz, deja lovită în atacuri anterioare Natanz este prezentată drept principala uzină iraniană de îmbogățire a uraniului, cu „mii de centrifuge” de tipuri și viteze diferite. Uzina a fost deja atacată de SUA în bombardamentele din iunie anul trecut și din nou anul acesta, în războiul declanșat de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, conform articolului. Ce se știe din imagini din satelit și unde sunt limitele Imagini din satelit publicate de presa americană ar arăta intrări în tuneluri și instalații de securitate în jurul complexului. Obiectivul inițial ar fi fost asamblarea centrifugelor într-un adăpost sigur, însă au existat și speculații că același complex ar putea fi folosit și pentru îmbogățirea uraniului — o ipoteză care, din datele prezentate, nu este confirmată independent. Analiza acestor imagini ar sugera că unele părți ale complexului ar putea fi fortificate la o adâncime de 80–100 de metri, ceea ce ar face dificilă distrugerea inclusiv cu bombele penetrante GBU-57, descrise ca cea mai puternică muniție anti-buncăr din arsenalul SUA și folosite anul trecut în atacul asupra instalației subterane de îmbogățire a uraniului de la Natanz. [...]
