Știri
Știri din categoria Externe
Aliații europeni din G7 condiționează sprijinul pentru Iran de un acord credibil, pe fondul riscurilor pentru fluxurile de petrol prin Hormuz, potrivit Politico. Mesajul transmis la summitul de la Évian-les-Bains este că Europa ar putea contribui la pașii următori – inclusiv la o operațiune dificilă de deminare a Strâmtorii Hormuz – dar numai dacă administrația Trump poate demonstra că înțelegerea de încetare a războiului este „solidă” și acceptată în regiune.
Administrația SUA a pus accent, în discuțiile din această săptămână, pe obținerea cooperării internaționale pentru deminarea strâmtorii, pe unde ar fi trecut aproximativ o cincime din petrolul mondial înainte de izbucnirea războiului. În acest context, Trump a insistat în discuțiile cu liderii G7 asupra „redeschiderii Hormuz” și a necesității de a curăța zona de mine, potrivit unui oficial G7 citat sub protecția anonimatului.
Războiul din Orientul Mijlociu a zguduit piețele globale de energie, a perturbat aprovizionarea și a alimentat presiuni inflaționiste, cu efecte resimțite dincolo de regiune. Politico notează că, deși SUA au suportat costuri economice, impactul a fost mai puternic în țările mai dependente de această rută. Chiar și în scenariul unei înțelegeri funcționale, revenirea la operațiuni normale ar putea dura săptămâni, pe măsură ce administrația Trump și partenerii „stabilesc calea de urmat”.
Liderii europeni au transmis disponibilitate, dar cu rezerve legate de condiții, mandat și calendar:
În paralel, Franța și Marea Britanie au susținut planuri pentru o misiune multinațională de protecție a transportului maritim și de sprijin la deminare, iar scafandri militari britanici s-ar fi pregătit pentru operațiuni de curățare a minelor, potrivit publicației.
Prudența europenilor este legată de faptul că memorandumul de înțelegere cu Iranul – așteptat să fie semnat vineri, dar încă nepublicat – nu a fost făcut public de Casa Albă, ceea ce complică discuțiile despre contribuții concrete și despre riscul de a fi atrași într-o operațiune fără o bază politică stabilă.
Suzanne Maloney, analist pe Orientul Mijlociu și directoare a programului de politică externă al Brookings Institution, a rezumat dilema europenilor: experiența lor în negocierile cu Iranul îi face reticenți să fie „lăsați să țină sacul” dacă acordul se dovedește fragil.
Un oficial de rang înalt din administrația Trump a spus că participarea țărilor G7 ar putea fi „foarte utilă” pentru revenirea rapidă la normal. Totuși, din relatarea Politico reiese că, înainte de orice desfășurări semnificative, europenii vor să vadă termenii reali ai înțelegerii și un cadru de cooperare care să includă actorii regionali relevanți.
În lipsa acestor clarificări, disponibilitatea declarată rămâne, deocamdată, mai degrabă un semnal politic decât un angajament operațional ferm, într-un dosar cu efect direct asupra securității transportului maritim și a stabilității pieței petroliere.
Recomandate
Tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șoc pe piața petrolului , după ce Iranul a catalogat drept „neconvingător” răspunsul SUA la condițiile pentru redeschiderea rutei, iar președintele american Donald Trump a confirmat lovituri asupra unei insule iraniene din apropiere, potrivit Al Jazeera . Iranul poartă discuții indirecte cu SUA pe baza unei propuneri de redeschidere a strâmtorii în două zile, dacă Washingtonul acceptă șapte cerințe ale Teheranului, inclusiv ridicarea sancțiunilor și încetarea unei blocade navale americane. În pofida unor semnale de progres în ultimele zile, Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a spus că răspunsul SUA „nu a fost convingător” și a cerut ca cele șapte condiții să fie abordate „pe deplin și explicit” și puse în aplicare, avertizând că doar atunci Strâmtoarea Hormuz va fi redeschisă. Diplomație sub presiune, cu Qatar în rol de intermediar Pe fondul riscului de escaladare, Qatarul și-a intensificat eforturile diplomatice. Majed al-Ansari, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat că discuțiile continuă și că ambele părți „rămân angajate în procesul de negociere”, Doha facilitând schimbul „în timp real” de propuneri între SUA și Iran. Lovituri confirmate de Trump și avertismente privind noi acțiuni La Washington, Trump a confirmat că SUA au lovit Iranul marți dimineață, spunând pentru Fox News că ținta a fost o instalație antiaeriană. El a descris operațiunea drept un „atac minor” și a susținut că „nu a fost război”. Presa iraniană a relatat că loviturile au vizat insula Qeshm, în Golful Persic, lângă Strâmtoarea Hormuz. În paralel, oficiali americani citați de presa din SUA au spus că loviturile ar fi fost „defensive” și ar fi urmat unor focuri iraniene asupra unei aeronave americane. Totodată, Trump a repetat avertismentele privind posibile acțiuni militare suplimentare, afirmând că nu urmărește „să omoare mulți oameni”, dar că „dacă va trebui, va trebui”. Atacuri asupra navelor comerciale și acuzații reciproce Riscul operațional pentru transportul de țiței a fost accentuat de noi incidente pe mare. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a susținut că patru petroliere au fost distruse după ce ar fi lovit mine navale în timp ce încercau să tranziteze o rută „interzisă” la sud de strâmtoare; alte două nave ar fi fost reținute pentru încălcarea restricțiilor de navigație, potrivit unei declarații preluate de agenția oficială IRNA. Separat, United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) a raportat că două proiectile neidentificate au lovit camera motoarelor unui petrolier la circa 14 mile marine (aprox. 26 km) nord-est de satul de coastă Limah din Oman, fără victime. Publicația notează că nu a putut fi verificat independent dacă incidentul descris de UKMTO are legătură cu afirmațiile IRGC. IRGC a mai afirmat că a doborât o dronă MQ-9 de fabricație americană deasupra strâmtorii la 4:30 ora locală (01:00 GMT), prezentând-o drept a 56-a aeronavă de acest tip doborâtă. De ce contează: riscul de escaladare se mută direct pe ruta energetică Combinația dintre negocieri blocate, lovituri confirmate de SUA și atacuri asupra transportului comercial amplifică riscul ca tensiunile să se traducă în perturbări ale tranzitului prin Hormuz, un punct critic pentru fluxurile energetice globale. În material, politologul american John Mearsheimer avertizează că o nouă campanie de bombardamente ar putea să nu atingă obiectivele Washingtonului și că o ripostă iraniană ar putea împinge SUA într-o confruntare mai lungă, cu efecte mai mari asupra economiei globale. [...]
Europa ar putea rămâne expusă la șocuri energetice și volatilitate a prețurilor dacă Washingtonul intră într-o perioadă de confruntare politică internă, iar Donald Trump își păstrează libertatea de manevră în politica externă, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza pentru economiile europene este dublă: riscul unui nou val de tensiuni comerciale și, mai ales, persistența presiunilor pe energie, cu efect direct asupra costului vieții și asupra industriei. După alegerile din SUA, democrații au câștigat controlul asupra Senatului și au obținut câștiguri decisive în Camera Reprezentanților, ceea ce deschide calea pentru anchete și audieri extinse asupra administrației Trump. În paralel, analiza notează că președintele SUA păstrează o marjă considerabilă de acțiune în domenii-cheie precum politica externă, securitatea națională și politica comercială, inclusiv prin decrete și veto. Energia: de ce Europa nu ar trebui să se aștepte la ieftiniri rapide Unul dintre punctele centrale pentru Europa este evoluția prețurilor la energie. Analiza avertizează că o scădere nu este un scenariu pe care să se poată „paria” ușor, în condițiile în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân un factor major. În acest context, POLITICO indică drept element critic Strâmtoarea Ormuz : fără un acord de pace cu Teheranul care să permită redeschiderea rutei, șocul energetic care împinge prețurile în sus în Europa ar putea continua, cu efecte negative asupra politicii europene și asupra crizei costului vieții. Sursa menționează și un reper de piață: țițeiul Brent se tranzacționa la 108 dolari pe baril (aprox. 497 lei), chiar dacă prețurile petrolului au înregistrat cea mai rapidă scădere din august. Efecte economice colaterale: aviația avertizează asupra unei „crize” Impactul nu se oprește la facturile la energie. Pentru transportul aerian și industria aeronautică, directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, avertizează că, în lipsa unui acord, industria s-ar putea confrunta cu „o adevărată criză” până în martie sau aprilie anul viitor. Această presiune ar putea alimenta costuri mai mari de operare și, implicit, tensiuni suplimentare asupra prețurilor și cererii, într-un moment în care economiile europene sunt sensibile la noi șocuri. Context politic la Washington: risc de blocaj și efecte indirecte asupra Europei Analiza mai arată că SUA ar putea deveni atât de absorbită de „războiul politic” intern, încât politica externă să treacă pe plan secund. Într-un astfel de scenariu, incertitudinea ar crește, iar Europa ar putea rămâne fără un partener american previzibil în dosare care influențează direct economia – de la securitatea energetică la comerț. În paralel, există și riscul ca Trump să își intensifice confruntările cu Europa, un diplomat german avertizând că ar urma „mai multă acrimonie” și mai multe pretenții față de aliații europeni, în timp ce Casa Albă își poate folosi pârghiile pe tarife și acorduri comerciale. Pentru Europa, concluzia practică este că perioada următoare poate aduce mai degrabă volatilitate decât stabilizare: prețurile la energie rămân vulnerabile la decizii geopolitice, iar turbulențele politice din SUA pot întârzia sau complica răspunsurile coordonate cu impact economic. [...]
Donald Trump își apără public secretarul Apărării, Pete Hegseth , dar presiunea politică asupra conducerii Pentagonului crește după alegerile de la jumătatea mandatului, care au adus democraților controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: capacitatea administrației de a împinge prin Congres un pachet major de cheltuieli pentru apărare, în condițiile în care Hegseth ar putea deveni ținta unor investigații și chiar a unor discuții interne privind înlocuirea sa. Trump a respins ideea schimbării lui Hegseth, întrebat dacă ia în calcul înlocuirea acestuia, și a spus că „face o treabă foarte bună”. Totuși, în același timp, surse citate în material afirmă că președintele SUA „l-ar putea înlocui totuși” pe Hegseth, pe măsură ce republicanii își evaluează pierderile electorale. De ce contează: pachetul de 1,5 trilioane de dolari pentru apărare Un punct central al tensiunilor este legat de relația lui Hegseth cu legislatorii și de impactul asupra agendei bugetare. Senatorul republican Thom Tillis a declarat pentru CBS News că Hegseth va avea de dat socoteală, iar relația sa tensionată cu Congresul subminează eforturile administrației de a promova un pachet de cheltuieli pentru apărare de 1,5 trilioane de dolari . Tillis a indicat și o fereastră de timp scurtă pentru decizii, afirmând că, după alegeri, trebuie stabilit dacă Hegseth este persoana potrivită pentru a susține aceste nevoi în fața Congresului, în condițiile în care sesiunea curentă ar mai avea „doar 60 de zile”. Războiul cu Iranul, cost politic și potențial „țap ispășitor” Contextul politic al apărării lui Hegseth este legat de nemulțumirea alegătorilor față de războiul cu Iranul, menționată ca factor în rezultatul alegerilor. Vicepreședintele JD Vance a pus public sub semnul întrebării dacă războiul „a meritat efortul” și a spus că acesta i-a costat pe republicani controlul asupra Congresului. Un consilier al lui Trump, citat în articol, a susținut că Hegseth „ar putea fi pe lista celor care vor fi dați afară” din cauza războiului, pe logica găsirii unui vinovat pentru costul politic al conflictului. Investigații și riscuri de demitere Pe lângă presiunea politică, Hegseth se confruntă cu riscuri de anchete și proceduri în Congres: un legislator republican, Thomas Massie, a depus la începutul anului o cerere de impeachment împotriva lui Hegseth, acuzându-l de abuz în serviciu prin declanșarea ostilităților împotriva Iranului fără aprobarea Congresului; democrații au promis să-l investigheze pe Hegseth și modul în care a condus Pentagonul, investigațiile putând viza, potrivit materialului, inclusiv gestionarea războiului cu Iranul și „epurările” unor ofițeri militari de rang înalt. Casa Albă a îndrumat Reuters către declarațiile publice ale lui Trump despre Hegseth, iar Departamentul Apărării a transmis că acesta este „100 la sută dedicat” conducerii Pentagonului până la finalul mandatului lui Trump, care se încheie pe 20 ianuarie 2029. [...]
Donald Trump a reluat presiunea politică pentru eliminarea schimbării orei , după ce Senatul SUA nu a adoptat „ Sunshine Protection Act ”, proiectul care ar împiedica trecerea la ora de iarnă, potrivit Digi24 . Președintele SUA a scris pe rețeaua sa socială, Truth Social, că este „păcat” că legea nu a fost aprobată și a descris efectele imediate ale schimbării orei, invocând faptul că „afară se întunecă atât de devreme”. Trump a indicat și ore concrete: soarele ar fi apus la 17:06, iar la 17:31 era deja întuneric, comparativ cu „doar câteva zile în urmă”, când la aceeași oră era „frumos și însorit”. Blocaj legislativ în Senat, deși Camera a votat proiectul Trump susține că proiectul a fost trimis de „numeroase ori” de Camera Reprezentanților către Senat, cu sprijin bipartizan. În mesajul său, el menționează un vot de 308 „pentru” și 117 „împotrivă”, dar afirmă că Senatul nu a luat inițiativa în dezbatere. În același mesaj, liderul de la Casa Albă spune că nu a vrut să facă „mare caz” înainte de alegeri, pentru a nu afecta șansele unor senatori republicani, însă consideră că problema rămâne nerezolvată fără justificare. Ce urmează, potrivit lui Trump Deși admite că „există priorități mult mai importante”, Trump afirmă că va continua să „lupte” pentru adoptarea legii care ar elimina schimbarea orei, prezentând-o ca o măsură de simplificare pentru populație, inclusiv prin evitarea ajustării ceasurilor. [...]
Schimbarea majorității în Congresul SUA ar putea redeschide robinetul ajutorului pentru Ucraina , într-un moment în care administrația Trump a redus sprijinul și a făcut pași considerați favorabili Rusiei, potrivit Al Jazeera . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski mizează pe câștigurile democraților la alegerile de la mijlocul mandatului pentru a obține „mai mult sprijin” financiar și militar pentru Kiev. Zelenski a declarat, într-un interviu pentru postul german ZDF, că democrații „vorbesc foarte clar” despre susținerea Ucrainei și despre refacerea legăturii dintre SUA și Europa, ceea ce ar putea duce la „un echilibru de putere” și la sprijin suplimentar. El a adăugat că un mesaj ferm al Congresului privind sprijinul financiar sau asistența militară ar putea avea efect și asupra președintelui rus Vladimir Putin. De ce contează: Congresul poate contrabalansa deciziile Casei Albe Contextul politic din SUA este relevant pentru fluxul de resurse către Ucraina, în condițiile în care, în ultimele săptămâni, Donald Trump a luat mai multe decizii descrise ca fiind favorabile Rusiei, inclusiv un acord pentru importul de motorină rusească. Totodată, luna trecută, Trump a renunțat la sancțiuni împotriva Rusiei pe care Congresul le aprobase cu o majoritate covârșitoare, în cadrul unei legislații de sprijin pentru Ucraina. Kievul a acuzat, de asemenea, Washingtonul că întârzie livrările de rachete interceptoare, un element operațional esențial pentru apărarea antiaeriană. Presiune europeană pentru o linie mai dură față de Rusia În Europa, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a spus că speră ca noul Congres să „continue să sprijine Ucraina” și să crească presiunea asupra Rusiei, argumentând că „Europa și SUA sunt mult mai puternice împreună”. În Germania, reacțiile au fost împărțite. Cancelarul Friedrich Merz s-a declarat sceptic că Trump își va schimba cursul, susținând că, în ultimii doi ani, președintele SUA a guvernat în mare parte ocolind Congresul. În schimb, ministrul de externe Johann Wadephul a apreciat că victoria democraților ar putea crea „o nouă oportunitate” pentru o inițiativă de încheiere a războaielor din Ucraina și Iran și că ajutorul pentru Ucraina, redus sub Trump, ar putea intra „în mai multe discuții” în Congres, inclusiv cu sprijin bipartizan. Ce urmează: diplomația se mișcă mai repede decât politica internă din SUA Chiar dacă democrații ar urma să preia controlul agendei Congresului în ianuarie, discuțiile diplomatice avansează deja. Steve Witkoff, emisarul lui Trump, a declarat că Washingtonul va aduce delegații ucrainene și ruse împreună la Abu Dhabi , pe 10 și 11 noiembrie, pentru discuții despre încheierea războiului și aranjamente de securitate pentru Ucraina. Zelenski a spus că a avut discuții detaliate cu Witkoff și cu Jared Kushner înaintea întâlnirii și a transmis pe X că negocierile trebuie accelerate pentru a opri războiul „cât mai repede posibil”, afirmând că Ucraina este pregătită să facă pașii necesari. [...]
Franța mobilizează 70.000 de polițiști pentru noile proteste și greva din sectorul public , într-un efort de a limita riscul de violențe și perturbări economice după episoadele de revoltă și jafuri din 17 octombrie, potrivit Digi24 . Autoritățile se așteaptă la manifestații de amploare în orașe din toată țara, pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții, serviciile publice și educație, cu cinci luni înainte de alegerile prezidențiale. Miza imediată este una operațională: pe lângă dispozitivul de ordine publică, sindicatele avertizează asupra unor posibile perturbări în transportul feroviar și în transportul public, iar în educație este anticipată o participare semnificativă la grevă. Dispozitiv de securitate și estimări de participare Guvernul francez spune că este în alertă maximă pentru a evita repetarea violențelor din 17 octombrie. Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Maud Bregeon, a declarat: „Suntem extrem de vigilenți, deoarece este exclus să retrăim evenimentele din 17 octombrie”. Potrivit BFM TV, citat de Digi24, autoritățile vor mobiliza aproximativ 70.000 de polițiști la nivel național. Același post, citând estimări ale serviciului de informații interne, indică între 500.000 și 700.000 de participanți la demonstrațiile din afara Parisului. Grevă în sectorul public: școli, transport și energie Ministerul Educației a anunțat că se preconizează ca 17,5% dintre profesorii din școlile primare de stat să intre în grevă. În paralel, sindicatele au avertizat că sunt posibile perturbări ale serviciilor feroviare și ale transportului public. În sectorul energetic, sindicatele urmează să se alăture grevei de joi, potrivit companiei de stat EDF. Digi24 notează că o grevă anterioară, la jumătatea lunii septembrie, a redus aprovizionarea cu energie electrică și a diminuat capacitatea de livrare a terminalului de gaz natural lichefiat Dunkirk LNG , un punct important pentru alimentarea cu energie. Context politic: presiune pe Macron înainte de prezidențiale Președintele Emmanuel Macron a convocat o reuniune pe tema apărării și securității înaintea protestelor, în condițiile în care mișcarea – pornită din nemulțumiri legate de școli și perspectivele tinerilor – s-a extins într-o provocare mai amplă pentru guvern. Un oficial apropiat de Macron a indicat drept obiectiv „să readucem râul care a ieșit din matcă în albia sa” și să se intre în perioada alegerilor prezidențiale „în condiții cât mai calme posibil”, menționând și că numărul liceelor blocate ar fi mai mic decât la începutul crizei. În weekendul anterior, protestele naționale s-au desfășurat în general pașnic, cu ciocniri izolate, însă tensiunea politică rămâne ridicată, pe fondul manevrelor electorale și al încercărilor opoziției de a capitaliza frustrarea publică legată de nivelul de trai și politicile guvernului. [...]
