Știri
Știri din categoria Externe
Cancelarul german Friedrich Merz spune că livrarea rachetelor Taurus nu mai e necesară, potrivit Digi24, care citează AFP, via Agerpres.
Merz a afirmat miercuri, în Bundestag, că rachetele germane de croazieră Taurus (arme cu rază lungă de acțiune) nu mai sunt indispensabile pentru sprijinirea apărării Ucrainei în fața invaziei ruse, subiect care a fost mult timp disputat la Berlin. Kievul a cerut în mod repetat aceste rachete, însă Germania a evitat să se angajeze public pentru livrare, invocând riscul escaladării tensiunilor cu Rusia.
Șeful guvernului german a explicat că poziția sa s-a schimbat față de perioada când era în opoziție, când se angajase să trimită Taurus Ucrainei, dar după preluarea mandatului (în mai anul trecut) a reevaluat contextul. El a spus că declarațiile inițiale au fost făcute „într-un context diferit”, când „se presupunea că armata germană dispunea de un număr suficient de rachete de croazieră Taurus operaționale pentru a putea aproviziona Ucraina”.
„În prezent, Ucraina dispune de arme cu rază lungă de acțiune în depozitele sale pe care ea le-a construit singură, parțial cu ajutorul nostru, și care sunt semnificativ mai eficiente decât numărul relativ mic de rachete de croazieră Taurus pe care noi le-am fi putut livra”, a declarat cancelarul.
Merz a mai subliniat că, deși Ucraina este „mai bine înarmată astăzi ca oricând”, persistă „dificultăți considerabile în materie de finanțare”, motiv pentru care a insistat asupra nevoii de a mobiliza fonduri astfel încât producția de armament să poată continua. În contextul reducerii sprijinului american anul trecut, sub președintele Donald Trump, Germania a devenit principalul susținător al Kievului și și-a majorat ajutorul militar.
Berlinul a promis pentru 2026 un sprijin de 11,5 miliarde de euro, inclusiv pentru sisteme de apărare aeriană Iris-T și baterii de rachete Patriot, notează Digi24.
Recomandate
Volodimir Zelenski susține că SUA cer Ucrainei retragerea din Donbas pentru a putea finaliza garanțiile de securitate necesare unui acord de pace, potrivit Biziday , care citează un interviu acordat de liderul ucrainean agenției Reuters. În interviu, Zelenski afirmă că Washingtonul este în prezent mai concentrat pe conflictul cu Iranul, iar președintele american Donald Trump ar presa Kievul să încheie rapid războiul început de Rusia în 2022. Liderul ucrainean leagă această schimbare de priorități de evoluțiile din Orientul Mijlociu și de modul în care acestea influențează deciziile de la Casa Albă. „Orientul Mijlociu are cu siguranță un impact asupra președintelui Trump și cred că și asupra viitoarelor sale măsuri. Din păcate, în opinia mea, președintele Trump alege în continuare să exercite presiuni suplimentare asupra părții ucrainene.” Zelenski a reiterat că Ucraina are nevoie de „garanții sigure de securitate” din partea partenerilor internaționali pentru a preveni reluarea ostilităților de către Rusia, în cazul unui acord de pace. El susține că americanii ar fi dispuși să definitiveze aceste garanții „la nivel înalt” doar după ce Ucraina acceptă să se retragă din Donbas, avertizând că o astfel de mișcare ar slăbi securitatea Ucrainei și, implicit, a Europei, prin cedarea unor poziții defensive puternice către Rusia. Pe fondul avansului lent al Rusiei în estul Ucrainei, analiști militari citați în material apreciază că ar putea fi nevoie de câțiva ani și de o mobilizare semnificativă pentru cucerirea completă a regiunii, care include așa-numita „Centură Fortificată”, o linie de orașe puternic fortificate. În paralel, Zelenski spune că Moscova mizează pe faptul că Washingtonul își va pierde interesul pentru negocieri și se va retrage, în timp ce discuțiile privind documentul bilateral de garanții de securitate, despre care în ianuarie afirma că este „100% gata”, ar mai avea încă elemente de finalizat după recentele întâlniri dintre oficiali americani și ucraineni la Miami. [...]
Rusia ar fi încercat să șantajeze SUA prin legătura cu Iranul , a declarat președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski într-un interviu acordat Reuters la Kiev, pe 25 martie 2026. Potrivit acestuia, Moscova ar fi propus să oprească furnizarea de informații militare către Iran dacă, în schimb, Washingtonul ar întrerupe schimbul de informații cu Ucraina. Zelenski a spus că serviciile militare de informații ale Ucrainei au „dovezi irefutabile” că Rusia continuă să furnizeze informații către Iran, menționând că a văzut datele, fără să ofere detalii suplimentare. El a adăugat că unele drone iraniene folosite pentru a ataca active militare americane și ale aliaților SUA în războiul din Orientul Mijlociu ar fi conținut componente rusești. „Am rapoarte de la serviciile noastre de informații care arată că Rusia face asta și spune: «Nu voi transmite informații către Iran dacă America încetează să transmită informații către Ucraina». Nu este acesta șantaj? Absolut”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean nu a precizat cui i-ar fi fost adresate, potrivit rapoartelor, aceste mesaje. Rusia a negat că ar ajuta Iranul în conflictul de o lună cu Statele Unite și Israel, iar Washingtonul a afirmat, la începutul acestei luni, că a primit direct de la Moscova aceeași negare în discuțiile pe acest subiect, notează Reuters. În paralel, Zelenski a declarat că Ucraina, care se confruntă cu atacuri susținute cu drone Shahed (proiectate în Iran) de la începutul invaziei ruse din 2022, ajută mai multe state din Golf — inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar — să contracareze atacurile cu drone pe teritoriul lor. El a spus că speră ca Ucraina să poată încheia acorduri pe termen lung cu unele dintre aceste țări, pentru finanțarea producției de interceptoare ucrainene de drone sau pentru obținerea de rachete de apărare antiaeriană, de care Kievul are nevoie. [...]
Valeri Zalujnîi spune că nu se poate anticipa finalul războiului din Iran , potrivit Digi24 , într-o analiză în care fostul comandant al armatei ucrainene leagă escaladarea din Orientul Mijlociu de lecțiile războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Zalujnîi, în prezent ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, susține că faptul că războiul din Ucraina nu a fost oprit printr-o intervenție externă a marilor puteri a funcționat ca un semnal pentru apariția altor confruntări. În editorialul său, el argumentează că eșecul soluțiilor diplomatice și erodarea dreptului internațional au amplificat riscul ca mai multe conflicte locale să ajungă, prin intensitate și efecte, să semene cu un război global. „Astăzi, este imposibil să prezicem și să prognozăm cursul și opțiunile pentru sfârșitul acestui război”, afirmă Valeri Zalujnîi despre conflictul din Iran. În analiza sa, fostul comandant ucrainean spune că războiul din Ucraina a schimbat „paradigma” modului în care se poartă luptele, iar tehnologiile relativ ieftine pot ridica rapid capacitățile militare ale unei țări peste ceea ce ar sugera economia sau demografia ei, dacă există voință politică. Din această perspectivă, el avertizează că o strategie de uzură poate crea dificultăți majore pentru partea care atacă, inclusiv prin lovirea infrastructurii energetice și a economiei. Zalujnîi discută și riscurile unei eventuale operațiuni terestre în Iran , invocând conceptul de „zonă ucigașă” (kill zone), pe care o descrie ca un spațiu controlat de drone, unde trimiterea de trupe ar fi extrem de periculoasă. În final, el afirmă că, dacă se vorbește despre un război între mari puteri pentru influență, merită evaluat cine este „pregătit fizic” să ducă un astfel de conflict, indicând că „cel puțin trei țări” ar fi deja pregătite, inclusiv Iranul, Rusia și Ucraina, și subliniind că războiul rămâne „cel mai teribil lucru” inventat de omenire. [...]
Iran cere ca Libanul să fie inclus în orice armistițiu , potrivit Reuters , care citează șase surse regionale familiarizate cu poziția Teheranului. Mesajul transmis intermediarilor este că un acord de încetare a focului cu Statele Unite și Israel ar trebui să lege oprirea războiului de încetarea ofensivei Israelului împotriva Hezbollah în Liban. Reuters relatează că Iranul ar fi comunicat mediatorilor încă de la mijlocul lunii martie că urmărește un aranjament care să oprească și atacurile Israelului asupra Hezbollah. Un oficial iranian de rang înalt a declarat miercuri agenției că Teheranul încă analizează o propunere americană de a pune capăt războiului regional, aflat în desfășurare de aproape o lună, fără a o respinge explicit până acum. Press TV, televiziune de stat iraniană, a citat miercuri un oficial iranian care a spus că Teheranul vrea ca orice înțelegere cu Statele Unite să asigure încetarea războiului atât împotriva Iranului, cât și împotriva altor „grupuri de rezistență” din regiune, notează Reuters. Contextul escaladării este legat de intrarea Hezbollah în conflict pe 2 martie, „în solidaritate cu Teheranul”, ceea ce a declanșat o campanie aeriană și terestră israeliană în Liban. Hezbollah a fost fondat de Gardienii Revoluției iranieni în 1982 și este considerat, pe scară largă, vârful de lance al alianței regionale de actori înarmați susținuți de Iran. Sursele citate de Reuters indică mai multe elemente care conturează miza negocierilor și pozițiile părților: Iranul condiționează un armistițiu mai larg de oprirea atacurilor Israelului asupra Hezbollah în Liban. Un oficial din administrația Trump a spus că încetarea „activităților prin intermediari” ale Iranului și dezarmarea Hezbollah sunt „cruciale” pentru stabilitate. Ministerul de Externe al Israelului a afirmat că Israelul nu negociază cu „regimul terorist iranian”. O sursă familiarizată cu strategia militară a Israelului a spus că loviturile asupra Hezbollah ar putea continua și după încheierea războiului aerian cu Iranul, cele două fronturi fiind prezentate ca neconectate. „Iranul prioritizează Libanul - nu va accepta încălcări israeliene în Liban ca ceea ce s-a întâmplat după armistițiul din 2024”, a spus una dintre sursele regionale, potrivit Reuters, făcând referire la loviturile Israelului asupra Libanului în pofida armistițiului din 2024. Pe plan intern libanez, includerea Hezbollah într-un eventual acord ar reafirma legăturile Teheranului cu gruparea într-un moment de turbulențe politice la Beirut, unde decizia Hezbollah de a intra în război a amplificat tensiunile cu alte facțiuni. Influența Hezbollah ar fi scăzut semnificativ după loviturile din 2024, iar un nou guvern ar fi cerut, fără precedent, dezarmarea grupării și ar fi interzis activitățile sale militare. Reuters mai consemnează că Ministerul de Externe al Libanului l-a declarat marți persona non grata pe ambasadorul numit de Iran, decizie condamnată de Hezbollah și de alte figuri șiite importante, care au cerut ca trimisul să rămână. În paralel, autoritățile libaneze afirmă că loviturile israeliene de după 2 martie au ucis peste 1.000 de persoane în Liban și au strămutat peste un milion. [...]
Iran susține că a lovit un avion american F-18, dar SUA resping categoric informația potrivit The Times of India , într-un nou episod tensionat al conflictului din Orientul Mijlociu, marcat de declarații contradictorii și imagini neverificate. Presa afiliată Teheranului, inclusiv Press TV, a difuzat un videoclip care ar arăta doborârea aeronavei de către forțele Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), susținând că jetul ar fi fost lovit de sistemele de apărare aeriană și s-ar fi prăbușit. Totuși, reacția Washingtonului a fost rapidă și fermă. Potrivit Anadolu , Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a respins afirmațiile Iranului, calificându-le drept „false”, fără a oferi detalii suplimentare despre operațiuni sau eventuale incidente în zonă. Contextul escaladării Incidentul vine într-un moment critic al conflictului, după ce Iranul a respins o propunere americană de încetare a focului și a transmis că va continua atacurile „în propriile condiții”. Oficialii iranieni au stabilit mai multe cerințe, inclusiv ridicarea sancțiunilor și garanții de securitate, sugerând că negocierile sunt departe de un rezultat concret. De asemenea, nu este prima afirmație de acest tip din partea Teheranului în ultimele zile: Iranul a susținut anterior că a lovit un avion F-15 în apropiere de Strâmtoarea Hormuz Alte declarații au vizat presupuse atacuri asupra unor aeronave israeliene În majoritatea cazurilor, informațiile nu au fost confirmate independent Ce ridică semne de întrebare Situația evidențiază o problemă majoră în actualul conflict: lipsa confirmării independente și utilizarea intensă a materialelor video cu autenticitate incertă . Clipul difuzat de presa iraniană nu a fost verificat de surse externe, iar reacția rapidă a SUA sugerează o dispută informațională, nu doar militară. În lipsa unor dovezi clare, cazul rămâne deschis interpretărilor, dar reflectă intensificarea războiului narativ dintre părți, pe lângă cel din teren. [...]
Rusia a început să-și escorteze navele cu grupuri înarmate mobile , potrivit Mediafax , care citează declarații ale lui Nikolai Patrușev, consilier al președintelui Vladimir Putin. Patrușev a spus că autoritățile ruse au permis ca navele țării să fie însoțite în apele internaționale de astfel de grupuri, pe fondul a ceea ce el a descris drept o campanie „fără precedent” îndreptată împotriva navelor care transportă mărfuri din porturile rusești. Declarațiile vin după incidentul în care petrolierul rusesc Arctic Metagaz a luat foc în Marea Mediterană la începutul lunii martie, incident care ar fi fost provocat, probabil, de un atac cu drone. Nava este descrisă ca făcând parte din „flota din umbră”, termen folosit pentru nave implicate în transporturi ocolind restricții, și a plutit în derivă timp de trei săptămâni. În prezent, petrolierul este remorcat spre Libia, mai notează sursa. Președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina că ar fi în spatele atacului. Măsura escortării cu grupuri înarmate sugerează o intensificare a securității pentru transporturile maritime rusești, într-un context în care incidentele asupra navelor pot amplifica riscurile operaționale și costurile asociate rutelor și asigurărilor, inclusiv pentru transporturile de energie. [...]
