Știri
Știri din categoria Externe

Cancelarul german Friedrich Merz spune că livrarea rachetelor Taurus nu mai e necesară, potrivit Digi24, care citează AFP, via Agerpres.
Merz a afirmat miercuri, în Bundestag, că rachetele germane de croazieră Taurus (arme cu rază lungă de acțiune) nu mai sunt indispensabile pentru sprijinirea apărării Ucrainei în fața invaziei ruse, subiect care a fost mult timp disputat la Berlin. Kievul a cerut în mod repetat aceste rachete, însă Germania a evitat să se angajeze public pentru livrare, invocând riscul escaladării tensiunilor cu Rusia.
Șeful guvernului german a explicat că poziția sa s-a schimbat față de perioada când era în opoziție, când se angajase să trimită Taurus Ucrainei, dar după preluarea mandatului (în mai anul trecut) a reevaluat contextul. El a spus că declarațiile inițiale au fost făcute „într-un context diferit”, când „se presupunea că armata germană dispunea de un număr suficient de rachete de croazieră Taurus operaționale pentru a putea aproviziona Ucraina”.
„În prezent, Ucraina dispune de arme cu rază lungă de acțiune în depozitele sale pe care ea le-a construit singură, parțial cu ajutorul nostru, și care sunt semnificativ mai eficiente decât numărul relativ mic de rachete de croazieră Taurus pe care noi le-am fi putut livra”, a declarat cancelarul.
Merz a mai subliniat că, deși Ucraina este „mai bine înarmată astăzi ca oricând”, persistă „dificultăți considerabile în materie de finanțare”, motiv pentru care a insistat asupra nevoii de a mobiliza fonduri astfel încât producția de armament să poată continua. În contextul reducerii sprijinului american anul trecut, sub președintele Donald Trump, Germania a devenit principalul susținător al Kievului și și-a majorat ajutorul militar.
Berlinul a promis pentru 2026 un sprijin de 11,5 miliarde de euro, inclusiv pentru sisteme de apărare aeriană Iris-T și baterii de rachete Patriot, notează Digi24.
Recomandate

Evaluările serviciilor occidentale de informații indică faptul că Vladimir Putin intenționează să continue războiul din Ucraina cel puțin până la finalul iernii , mizând pe noi câștiguri în est și pe intensificarea loviturilor cu drone și rachete pentru a slăbi rezistența ucraineană, potrivit Kyiv Post . Informația, atribuită de publicație unor oficiali familiarizați cu evaluările de informații și relatată inițial de The New York Times , sugerează că Moscova vede lunile de iarnă ca o fereastră operațională pentru a pune presiune suplimentară pe Ucraina, inclusiv prin atacuri asupra infrastructurii critice. În același timp, sursele citate invocă pierderi rusești mari, probleme de recrutare și presiune economică, dar și faptul că războiul îl ajută pe Putin să reducă spațiul pentru critică internă. „Are nevoie de războiul din Ucraina pentru a-și alimenta propria conducere, propria narațiune”, a declarat pentru The New York Times ambasadorul Franței la Washington, Aurélien Lechevallier. Presiune militară și infrastructură: miza iernii Avertismentul privind planurile pentru iarnă vine pe fondul unor atacuri repetate care afectează infrastructura necesară funcționării orașelor ucrainene. Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că șapte rachete balistice rusești au lovit peste noapte podurile de nord și sud ale Kievului, traversări care susțin atât traficul, cât și utilitățile peste fluviul Nipru. Potrivit informațiilor prezentate, avariile au dus la restricții de trafic și la perturbarea serviciilor dintre cele două maluri ale capitalei. Ulterior, Kievul a început să treacă o parte dintre consumatorii din trei districte pe încălzire de rezervă, după ce magistralele de încălzire de pe poduri au fost afectate. Operatorul municipal Kyivteploenergo a transmis că locuitorii din Darnytskyi, Obolonskyi și Podilskyi vor pierde temporar apa caldă în timpul inspecțiilor și reparațiilor. Apărarea antiaeriană: livrări accelerate, stocuri limitate Pe fondul continuării atacurilor, Ucraina cere partenerilor accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană. În cadrul reuniunii Ukraine Defense Contact Group, Zelenski a cerut ca interceptori Patriot și IRIS-T să fie transferați din stocurile existente, în loc ca Ucraina să aștepte producția din fabrici. El a propus un mecanism de schimb: țările care livrează acum rachete ar primi ulterior înlocuiri din livrări viitoare. În paralel, Marea Britanie a anunțat un pachet de apărare antiaeriană pentru iarnă, care include peste 1.000 de rachete cu rază scurtă, lansatoare și radare, cu livrări așteptate să înceapă la mijlocul lunii decembrie. Totuși, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a recunoscut că stocurile de interceptori Patriot din SUA și Europa sunt limitate, ceea ce complică susținerea apărării Ucrainei pe termen mai lung. Diplomație în marja APEC și coordonare europeană Contextul politic include și contacte la nivel înalt în marja summitului APEC de la Shenzhen , unde, potrivit materialului, Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping se află în același cadru. Trump și Putin s-au salutat și au apărut împreună în fotografia oficială a summitului, iar Trump a spus ulterior că intenționează să discute și războiul Rusiei împotriva Ucrainei. El a mai afirmat că ar fi deschis unei întâlniri separate cu Putin, deși administrația Trump nu a anunțat o programare bilaterală formală. În Europa, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a cerut liderilor europeni să vorbească direct cu Putin și să transmită un mesaj comun, argumentând că Europa s-a bazat prea mult pe Washington pentru gestionarea dialogului cu Moscova. Stubb urmează să participe la o reuniune la Berlin a „Coaliției celor dispuși”, axată pe sprijin pentru Ucraina și eforturi diplomatice. Materialul mai notează că aceste întâlniri au loc după negocieri mediate de SUA între Ucraina și Rusia la Abu Dhabi (10–11 noiembrie) și discuții ulterioare între emisari ai lui Trump și Putin la Moscova, în condițiile în care Moscova contestă în continuare termenii participării europene la eventuale negocieri, iar Kievul și aliații săi insistă să aibă un rol în deciziile care privesc securitatea Ucrainei. [...]

Consiliul Europei a aprobat un plan de reforme pentru Ucraina de 70 milioane euro (76,8 milioane dolari, aprox. 346 milioane lei) pentru perioada 2027–2030 , cu miză directă pe întărirea instituțiilor democratice și alinierea la standardele europene, în paralel cu eforturile Kievului de aderare la UE, potrivit Kyiv Post . Planul pe patru ani, intitulat „Democratic Security for Ukraine”, a fost aprobat de Comitetul Miniștrilor din Consiliul Europei (46 de state membre) la o reuniune desfășurată la Strasbourg, miercuri, 18 noiembrie. Inițiativa urmărește să apropie legislația, instituțiile și practicile guvernamentale ucrainene de standardele europene, în contextul continuării invaziei la scară largă a Rusiei. Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a legat explicit securitatea pe termen lung a Ucrainei de funcționarea instituțiilor și de încrederea publică, nu doar de capacitățile militare. Ce finanțează planul: patru priorități operaționale Documentul stabilește patru direcții interconectate, menite să crească reziliența democratică în timpul războiului și în etapa de recuperare: protecția drepturilor omului și asigurarea responsabilizării; incluziune socială și protejarea comunităților vulnerabile; consolidarea instituțiilor democratice și a integrității electorale; întărirea independenței justiției și a bunei guvernări. Programul include și măsuri pentru contracararea interferențelor externe, protejarea integrității spațiului informațional și crearea condițiilor pentru alegeri libere și corecte. De ce contează: reformele sunt legate de un viitor cadru de pace și de integrarea europeană Consiliul Europei susține că reformele ar urma să contribuie la dezvoltarea și implementarea eficientă a unui viitor plan de pace pentru Ucraina. În același timp, organizația notează consecințele umanitare și economice severe ale invaziei ruse, de la distrugeri de infrastructură și strămutări de civili până la perturbarea serviciilor publice, cu impact accentuat asupra femeilor, copiilor, veteranilor, persoanelor cu dizabilități și minorităților. Context: ce a produs programul anterior și ce urmează Noul plan continuă programul 2023–2026 („Resilience, Recovery and Reconstruction”). Potrivit Consiliului Europei, acesta a contribuit la: înființarea a peste 1.100 de servicii specializate de sprijin pentru victimele violenței; îmbunătățirea accesului la servicii publice digitale pentru 14.320 de persoane, inclusiv ucraineni strămutați intern; sprijin pentru reforme judiciare, mecanisme de justiție adaptate copiilor, îmbunătățiri ale legislației muncii și adoptarea Legii Ucrainei privind mass-media. Lansarea oficială a planului 2027–2030 este așteptată la începutul lui 2027, conform informațiilor citate de publicație. Pentru detalii despre aprobarea formală, Consiliul Europei indică comunicatul său oficial privind planul, publicat aici . [...]

Elon Musk contestă public restricțiile invocate de Kiev la Starshield , iar disputa reaprinde întrebarea cine controlează, în practică, accesul Ucrainei la comunicații satelitare militare potrivit Agerpres , care citează AFP. Musk l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că „minte” în legătură cu o nouă încetinire a rețelei Starshield în Ucraina. Declarațiile au fost făcute într-un interviu video din China, la un forum organizat de New York Times. Zelenski afirmase, săptămâna trecută, că armata ucraineană constată „perturbări importante” în funcționarea Starshield și că ar fi vorba despre „restricții de viteză sistematice”. Musk a respins acuzația, spunând că este „fals”. Miza operațională: limitări de viteză și utilizarea în luptă Potrivit Kievului, terminalele Starshield ale SpaceX (versiunea militară a rețelei civile Starlink) ar înceta să emită la o viteză de deplasare de peste 160 km/h, situație observată și în octombrie. În versiunea prezentată de Zelenski, această limitare ar face imposibilă utilizarea interceptoarelor împotriva dronelor de atac cu reacție folosite de Rusia pentru a viza, între altele, Kievul. Musk a susținut că Zelenski ar cere, de fapt, folosirea sateliților comerciali Starlink pentru operațiuni militare, solicitare pe care SpaceX ar fi refuzat-o „de la începutul acestui conflict”. Cine are controlul: SpaceX sau Pentagonul În același context, Musk a reluat ideea că Starshield este controlat de Departamentul american al Apărării , respingând acuzațiile că ar ajuta Rusia. Agerpres amintește că un schimb de replici similar a avut loc în octombrie, când Zelenski acuza Washingtonul că ar fi la originea unor limitări comparabile. Atunci, Casa Albă și Musk au negat responsabilitatea, iar limitarea ar fi fost ulterior ridicată la cererea președintelui american Donald Trump. În materialul citat nu sunt oferite detalii tehnice independente care să confirme cauza exactă a încetinirilor reclamate de Kiev sau mecanismul prin care ar fi impuse. [...]

Traficul pe Podul Kerci a fost suspendat temporar după un nou atac , într-un episod care menține sub presiune una dintre cele mai importante rute logistice și economice dintre Rusia și Crimeea ocupată, potrivit The War Zone . Șeful instalat de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov , a afirmat pe Telegram că „în urma unui nou atac asupra Podului Crimeei” circulația a fost oprită temporar, iar serviciile relevante sunt la fața locului și evaluează pagubele. Publicația notează că, până acum, autoritățile ucrainene nu au comentat oficial atacul, iar detaliile despre amploarea și rezultatele loviturii rămân neclare. De ce contează: riscul de întrerupere a unei artere-cheie pentru aprovizionare Miza operațională este legată de faptul că Podul Kerci funcționează ca rută majoră de logistică pentru armata rusă și, în același timp, ca „linie de viață” economică pentru peninsula Crimeea ocupată. Conform informațiilor din articol, loviturile recente au afectat deja serios podul, iar obiectivul Ucrainei ar fi să scoată din funcțiune și componenta feroviară, ceea ce ar întrerupe complet conexiunea vitală dintre Rusia și Crimeea. Ce se știe despre atacurile din ultimele zile Materialul descrie o succesiune accelerată de lovituri: cel mai recent atac a avut loc la două zile după ce o porțiune mare a deschiderii podului a fost distrusă într-un atac „complex” cu rachete și drone; operațiunea de marți a scos din funcțiune segmentul rutier, însă segmentul feroviar a rămas în picioare; în pofida avariilor, trenurile ar fi continuat să circule, deși partea rămasă a fost lovită „două nopți” la rând și este vizibil afectată. Publicația mai notează că acesta este al treilea atac asupra podului în patru zile. Ce urmează și ce nu este confirmat The War Zone subliniază că amploarea pagubelor din cel mai recent atac nu este încă stabilită și că încearcă să obțină informații suplimentare, inclusiv de la biroul președintelui Volodîmîr Zelenski, Serviciul de Securitate al Ucrainei și Comandamentul pentru Sisteme Fără Pilot. În același context, articolul amintește că Zelenski a descris loviturile ca parte a unei operațiuni etapizate, desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, și le-a prezentat drept represalii pentru atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice și a altor obiective din Ucraina. Publicația avertizează, totodată, că noi valuri de atacuri asupra podului ar putea urma. [...]

România își ridică nivelul de reprezentare la reuniunea de la Berlin , după ce președintele Nicușor Dan a decis să participe personal la „ Coaliția de Voință ”, în contextul în care la discuții vor fi prezenți și emisari ai fostului președinte american Donald Trump, potrivit HotNews . Reuniunea are loc joi, la Berlin, în formatul în care liderii europeni discută sprijinul pentru Ucraina și condițiile unei păci „juste și durabile” între Rusia și Ucraina. Inițial, România ar fi urmat să fie reprezentată de premierul Luca Niculescu, însă, potrivit unor surse guvernamentale citate de publicație, deplasarea acestuia a fost anulată. De ce s-a schimbat decizia Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, decizia a fost luată „în urmă cu scurt timp” la Palatul Cotroceni , după ce Administrația Prezidențială a fost informată că la reuniune vor participa și Jared Kushner și Steve Witkoff, descriși ca emisari ai lui Donald Trump. În acest context, la Berlin ar urma să existe discuții despre modul în care vor fi abordate următoarele contacte cu Rusia privind războiul din Ucraina. Publicația notează că participarea președintelui la astfel de reuniuni este „cutuma”. Mesajul anunțat de Cotroceni: securitatea Europei și Marea Neagră Administrația Prezidențială a confirmat oficial participarea printr-un comunicat de presă. Conform acestuia, Nicușor Dan va susține că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, cu accent pe statele expuse, inclusiv România, și că o pace durabilă presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”. Totodată, președintele va transmite că Rusiei „nu i se poate permite” să influențeze deciziile de securitate și politică externă ale țărilor din regiune. Context: ultimele discuții înaintea unei noi runde de negocieri Discuțiile de la Berlin sunt prezentate ca ultimele înaintea unei noi întâlniri între reprezentanții Kremlinului și cei ai Ucrainei, mediată de Statele Unite, la care ar urma să participe și reprezentanți ai marilor puteri europene, ai Comisiei Europene, ai Consiliului European și ai NATO. Separat, materialul menționează că liderii Chinei și Rusiei s-au întâlnit la Shenzhen în marja APEC și că este programată o întâlnire la care ar urma să participe și Donald Trump, informație atribuită agenției France Presse. [...]

Rusia a cerut retragerea NATO la granițele din 1997, condiție care ar reduce prezența aliată inclusiv în România , potrivit Digi24 , care citează informații atribuite unor surse „bine informate” de Bloomberg . Propunerea ar fi fost pusă pe masă în discuțiile cu SUA despre Ucraina și ar viza, în mod direct, statele intrate în Alianță după 1997. Ce ar fi oferit Moscova și ce ar cere în schimb Conform surselor citate de Bloomberg, Rusia ar fi propus ca NATO să revină la configurația de dinaintea extinderilor de după 1997, iar în schimb Moscova și-ar retrage trupele din regiunea Kaliningrad. În același timp, emisarii speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, ar fi prezentat ideea aliaților europeni și ar fi insistat ca noile propuneri privind NATO și staționarea trupelor în Europa să fie analizate în cadrul eforturilor de oprire a războiului din Ucraina. În paralel, negociatorii americani ar fi întrebat Kievul dacă ar fi dispus să cedeze Donbasul în schimbul aderării la NATO, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România: „granițele din 1997” înseamnă retrageri din 16 state Materialul arată că o revenire la „granițele din 1997” ar presupune, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului NATO din jumătate dintre țările membre ale alianței — 16 din 32. Lista include: toți foștii membri ai Organizației Tratatului de la Varșovia; țările baltice; patru din cele șase republici ale fostei Iugoslavii; Albania, Finlanda și Suedia. România, care a aderat la NATO în 2004, este menționată ca fiind „direct vizată” de cererile lui Vladimir Putin . Calendarul discuțiilor și reacția europeană, potrivit surselor citate Se preconizează că Whitcoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, atenția ar urma să se îndrepte către o nouă rundă de negocieri Rusia–Ucraina, cu medierea SUA, și către întâlniri cu participare europeană. În același timp, liderii UE ar fi respins propunerile americane, deși unii ar fi luat în calcul scenariul în care Ucraina, dacă acceptă, ar adera la NATO cu granițe modificate, potrivit surselor Bloomberg. Context: cereri similare înainte de invazia din 2022 și limita juridică invocată Digi24 notează că Moscova a impus condiții similare în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. În plus, sunt amintite informații atribuite ziarului The Telegraph despre solicitări privind renunțarea NATO la extinderea spre est și reducerea cooperării cu Ucraina și alte state post-sovietice, prezentate de delegația rusă drept „garanții de securitate”. În contrapunct, articolul indică faptul că statutul NATO, la articolul 10, consacră politica „ușilor deschise”, iar intervenția unei terțe părți în procesul de aderare nu este prevăzută. [...]