Știri
Știri din categoria Externe
Cancelarul german Friedrich Merz spune că livrarea rachetelor Taurus nu mai e necesară, potrivit Digi24, care citează AFP, via Agerpres.
Merz a afirmat miercuri, în Bundestag, că rachetele germane de croazieră Taurus (arme cu rază lungă de acțiune) nu mai sunt indispensabile pentru sprijinirea apărării Ucrainei în fața invaziei ruse, subiect care a fost mult timp disputat la Berlin. Kievul a cerut în mod repetat aceste rachete, însă Germania a evitat să se angajeze public pentru livrare, invocând riscul escaladării tensiunilor cu Rusia.
Șeful guvernului german a explicat că poziția sa s-a schimbat față de perioada când era în opoziție, când se angajase să trimită Taurus Ucrainei, dar după preluarea mandatului (în mai anul trecut) a reevaluat contextul. El a spus că declarațiile inițiale au fost făcute „într-un context diferit”, când „se presupunea că armata germană dispunea de un număr suficient de rachete de croazieră Taurus operaționale pentru a putea aproviziona Ucraina”.
„În prezent, Ucraina dispune de arme cu rază lungă de acțiune în depozitele sale pe care ea le-a construit singură, parțial cu ajutorul nostru, și care sunt semnificativ mai eficiente decât numărul relativ mic de rachete de croazieră Taurus pe care noi le-am fi putut livra”, a declarat cancelarul.
Merz a mai subliniat că, deși Ucraina este „mai bine înarmată astăzi ca oricând”, persistă „dificultăți considerabile în materie de finanțare”, motiv pentru care a insistat asupra nevoii de a mobiliza fonduri astfel încât producția de armament să poată continua. În contextul reducerii sprijinului american anul trecut, sub președintele Donald Trump, Germania a devenit principalul susținător al Kievului și și-a majorat ajutorul militar.
Berlinul a promis pentru 2026 un sprijin de 11,5 miliarde de euro, inclusiv pentru sisteme de apărare aeriană Iris-T și baterii de rachete Patriot, notează Digi24.
Recomandate
Ucraina încearcă să transforme expertiza în drone în contracte și acces la energie , cu aproape 20 de țări aflate în diverse stadii de negociere și patru acorduri deja semnate, potrivit Reuters . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că „aproape 20 de țări” sunt interesate de acorduri legate de drone cu Ucraina, iar în baza celor patru acorduri semnate „primele contracte sunt acum în pregătire”, într-o postare pe X. Contextul imediat este escaladarea războiului din Iran, izbucnit la finalul lunii februarie, pe care Zelenski spune că a reușit să o folosească pentru a valorifica experiența Ucrainei în războiul cu drone în discuții diplomatice în Orientul Mijlociu și Europa. Ce acorduri au fost menționate În aprilie, Ucraina a semnat acorduri de apărare și drone în: Germania Norvegia Țările de Jos Acestea au urmat unor parteneriate de securitate pe termen lung cu: Arabia Saudită Qatar Emiratele Arabe Unite (la finalul lunii martie) Separat, Zelenski a mai spus că Ucraina a semnat luna trecută acorduri cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev , pe apărare și energie. Miza economică și operațională: combustibil și noi piețe Zelenski a afirmat că Ucraina „a început deja să primească volumul necesar de combustibil” datorită acestor acorduri, fără să ofere detalii despre cantități sau termene. Totodată, el a indicat că această „diplomație a dronelor” ar putea ajuta Ucraina să obțină atât acorduri de aprovizionare cu energie cu state din Orientul Mijlociu, cât și piețe pentru produsele agricole ucrainene. Ce urmează Zelenski a mai spus că Ucraina ar urma să lanseze cooperare de securitate în cadrul acordurilor privind dronele cu „o altă parte a lumii”, fără să precizeze despre ce regiune este vorba. În paralel, primele contracte sub acordurile deja semnate sunt în curs de pregătire, conform declarației sale. [...]
Acuzațiile reciproce de încălcare a armistițiului de trei zile mențin blocat frontul diplomatic și prelungesc riscul operațional în regiune , în condițiile în care Kievul și Moscova reclamă atacuri în weekend, după încetarea focului anunțată de președintele american Donald Trump , potrivit Mediafax . Armistițiul a fost comunicat vineri de Trump, într-o postare pe Truth Social, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus duminică seara că, deși Rusia s-ar fi abținut de la atacuri aeriene și cu rachete „la scară largă”, luptele au continuat pe porțiuni ale frontului. „Cu alte cuvinte, armata rusă nu respectă nicio încetare a focului pe front și nici măcar nu încearcă în mod special să o facă”, a spus Zelenski, potrivit Reuters. Victime raportate în Ucraina și reacția Moscovei Oficiali ucraineni au raportat că trei persoane au fost ucise în atacuri cu drone rusești asupra zonelor din apropierea liniei frontului. Alte 15 persoane au fost rănite, dintre care opt în regiunea Harkov și șapte în regiunea Herson. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării susține că a doborât 57 de drone ucrainene în ultima zi și că a „răspuns cu aceeași monedă” pe câmpul de luptă. Negocierile susținute de SUA, în impas În același timp, negocierile de pace susținute de SUA între Kiev și Moscova sunt descrise ca fiind în impas, pe fondul reorientării atenției Washingtonului către Orientul Mijlociu, unde SUA și Israel au lansat un război împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. În lipsa unui mecanism credibil de verificare și aplicare a armistițiului, schimbul de acuzații reduce șansele ca încetarea focului să se transforme într-o pauză operațională reală și, implicit, într-un punct de relansare a discuțiilor politice. [...]
Germania mută sprijinul pentru Ucraina spre producție și investiții în industria de apărare , într-un demers care poate accelera livrările și reduce dependența de importuri, pe fondul războiului prelungit cu Rusia. Potrivit Digi24 , ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a ajuns la Kiev într-o vizită neanunțată, pentru discuții privind extinderea cooperării industriale în domeniul apărării. Vizita nu a fost anunțată din motive de securitate, iar discuțiile vizează proiecte comune, în special dezvoltarea de sisteme fără pilot (drone) „de toate gamele”, cu accent pe capabilități de lovire în profunzime, a relatat dpa, preluată de Agerpres. „Accentul este pe dezvoltarea în comun a unor sisteme avansate fără pilot de toate gamele, în special în zona de lovituri în profunzime. În felul acesta întărim securitatea țărilor noastre.” De ce contează: finanțare, producție și capital privat, nu doar livrări Dincolo de componenta militară, miza imediată este una operațională și de finanțare: Berlinul urmărește să atragă mai multe investiții private în companii militare ucrainene și în firme mixte. În acest sens, Ministerul german al Apărării a găzduit recent o videoconferință cu reprezentanți ai guvernului ucrainean pentru a discuta condițiile pentru astfel de investiții, la care au participat, pentru prima dată, bănci, fonduri de investiții și alți actori din sectorul financiar. Pistorius a indicat și utilizarea platformei „Bravo One” pentru sprijinirea dezvoltatorilor care pot demonstra „inovații promițătoare”, în contextul în care Ucraina a dezvoltat rapid sisteme proprii pentru a compensa deficitul de arme cu rază mai lungă de acțiune și este considerată una dintre cele mai avansate țări în războiul cu drone, pe baza experienței de pe câmpul de luptă. Ce proiecte sunt deja pe masă În aprilie, guvernul federal german a convenit un „parteneriat strategic” cu Ucraina și a promis sprijin militar suplimentar. Concret, potrivit informațiilor citate de dpa: Germania va finanța un contract al Ucrainei cu concernul american Raytheon pentru livrarea a „câteva sute” de rachete Patriot; a fost încheiat un acord cu compania germană Diehl Defence pentru livrarea de lansatoare suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană Iris-T; a fost convenită producția de drone cu rază medie și lungă de acțiune; este planificată o societate mixtă care să livreze „mii de drone”. În logica acestui pachet, susținătorii Ucrainei urmăresc să consolideze poziția Kievului în eventuale negocieri de pace cu Rusia și să evite o înțelegere în care Moscova să poată dicta termenii, mai notează dpa. [...]
Creșterea bruscă a zborurilor de recunoaștere ale SUA lângă Cuba indică o escaladare operațională care, în episoade recente, a precedat intervenții americane , potrivit Meduza , care citează o analiză CNN bazată pe date deschise de aviație. CNN notează că, din 4 februarie, forțele navale și aeriene ale SUA au efectuat cel puțin 25 de astfel de misiuni în apropierea coastelor Cubei, în condițiile în care înainte de februarie o asemenea activitate era aproape inexistentă în zonă. Majoritatea zborurilor au avut loc în apropierea celor mai mari două orașe ale Cubei – Havana și Santiago de Cuba. Principalele platforme folosite au fost: P-8A Poseidon, avion de patrulare destinat supravegherii și recunoașterii; RC-135V Rivet Joint, specializat în recunoaștere radioelectronică (culegere de informații din comunicații și emisii radar); drone de recunoaștere la mare altitudine MQ-4C Triton. Pentagonul a refuzat să comenteze, potrivit aceleiași relatări. De ce contează acum: tipar observat înaintea unor operațiuni în Venezuela și Iran CNN susține că situații similare – în care înăsprirea retoricii administrației Trump a fost însoțită de intensificarea zborurilor de recunoaștere – au precedat capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, la începutul lui ianuarie 2026, precum și începutul operațiunii SUA în Iran, în februarie. În ultimele săptămâni, declarațiile publice ale lui Donald Trump la adresa Cubei s-ar fi înăsprit, mai arată CNN. Președintele SUA a redistribuit pe rețelele sociale un comentariu potrivit căruia va vizita „o Havana liberă” înainte de a pleca din funcție, iar câteva zile mai târziu a dispus o blocadă petrolieră a insulei. Context: presiune crescută și blocaj pe combustibili Relațiile SUA–Cuba s-au deteriorat odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025. De la începutul lui 2026, Washingtonul a intensificat presiunea asupra Cubei și ar fi introdus, în fapt, o blocadă a livrărilor maritime de combustibil, ceea ce a dus la o criză energetică severă și pene de curent pe insulă, potrivit CNN. În același context, Meduza trimite și la un material anterior despre afirmațiile lui Trump privind o posibilă „preluare prietenoasă” a Cubei: Meduza . [...]
Retragerea forțată a „ Africa Corps ” din nordul Mali pune sub semnul întrebării capacitatea Rusiei de a livra securitate în schimbul accesului la resurse , după ce unități rusești ar fi cedat poziții-cheie și ar fi acceptat inclusiv o capitulare formală pentru a-și asigura un retragere ordonată, potrivit Focus . Conform publicației, „Africa Corps” – structura care a înlocuit în mare parte mercenarii Wagner în Mali – ar fi abandonat mai multe baze importante în nordul țării și ar fi suferit pierderi grele, informații atribuite platformei finlandeze mtv uutiset. În aprilie și mai, unități rusești s-ar fi retras sau ar fi fost împinse înapoi din localități cu importanță strategică precum Tessalit, Kidal și Aguelhok. În Kidal, soldați ruși ar fi acceptat o capitulare formală pentru a permite o retragere organizată. Impact operațional: pierderea punctelor strategice și costul de credibilitate Robert Hamilton, de la centrul de cercetare american Delphi Global Research Center, este citat spunând că Rusia se află în Mali „în dificultăți serioase” și a suferit „pierderi semnificative”. Din perspectivă operațională, retragerile din noduri strategice reduc capacitatea de control asupra teritoriului și cresc presiunea asupra parteneriatului Moscovei cu junta militară din Bamako, pe care Rusia o sprijină. Adversarii sunt descriși ca un amestec de rebeli și combatanți islamiști, despre care se afirmă că au legături cu al-Qaida și cu așa-numitul Stat Islamic. Context: escaladarea violenței și efectul asupra „promisiunii de protecție” Violența ar fi crescut după ce ministrul apărării din Mali, Sadio Camara, a fost ucis în aprilie, ceea ce ar fi amplificat presiunea asupra forțelor armate, potrivit Washington Post , citat de Focus. În evaluările unor experți menționați în articol, abordarea militară dură a Moscovei ar contribui suplimentar la instabilitate, ceea ce erodează promisiunea Rusiei către guverne africane că poate oferi protecție și securitate. Hamilton este citat cu o evaluare a tacticii Kremlinului: „Rusia a încercat să creeze instabilitate și apoi s-a oferit ca soluție. Este un mod de a acționa foarte cinic, dar destul de eficient.” De ce contează: securitate contra resurse, un model pus sub presiune În analiza prezentată, obiectivul principal al Kremlinului în Africa ar fi reducerea influenței Occidentului – inclusiv a SUA și a unor state europene precum Franța și Germania, prezente de mult timp în regiune politic, economic și militar. În același timp, Moscova ar fi remunerată frecvent în resurse: state mai sărace ar acorda drepturi miniere unor companii rusești sau ar livra diamante și alte resurse valoroase. Dacă pierderile și retragerile din Mali se confirmă, miza imediată este una de credibilitate: capacitatea Rusiei de a susține, pe teren, „garanția de securitate” care stă la baza acestor aranjamente. [...]
Iranul condiționează orice ieșire din impas de deblocarea activelor înghețate și ridicarea restricțiilor asupra porturilor , cerințe care mută discuția din zona strict militară în cea a presiunii economice și a accesului la resurse, potrivit Agerpres . Ministerul de Externe de la Teheran a transmis că răspunsul la propunerile SUA include și solicitarea de „încheiere a războiului în regiune”, inclusiv în Liban. Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei , a declarat că Teheranul cere „drepturile legitime ale Iranului”, menționând explicit deblocarea activelor „înghețate pe nedrept ani de zile” și ridicarea „blocadei americane asupra porturilor iraniene”. Reacția SUA și stadiul negocierilor Președintele american Donald Trump a respins duminică răspunsul Iranului, pe care l-a catalogat drept „total inacceptabil”, într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social . În același timp, Trump a reluat amenințările la adresa Teheranului, acuzat că și-a vizat vecinii din Golf. La mai bine de o lună de la începutul armistițiului dintre cei doi beligeranți, negocierile sunt descrise ca fiind în impas, iar niciuna dintre părți nu a făcut publice propunerile concrete aflate pe masă. Ce mai cere Teheranul: securitatea navigației maritime Televiziunea de stat iraniană a relatat că răspunsul Teheranului, transmis prin intermediul mediatorului pakistanez, s-a concentrat pe: încheierea războiului „pe toate fronturile”, în special în Liban; garantarea securității navigației maritime. În lipsa detaliilor despre conținutul planului american și al răspunsului iranian, rămâne neclar ce concesii ar fi dispuse să facă părțile și în ce calendar ar putea fi reluate discuțiile. [...]
