Știri
Știri din categoria Externe
Cancelarul german Friedrich Merz spune că livrarea rachetelor Taurus nu mai e necesară, potrivit Digi24, care citează AFP, via Agerpres.
Merz a afirmat miercuri, în Bundestag, că rachetele germane de croazieră Taurus (arme cu rază lungă de acțiune) nu mai sunt indispensabile pentru sprijinirea apărării Ucrainei în fața invaziei ruse, subiect care a fost mult timp disputat la Berlin. Kievul a cerut în mod repetat aceste rachete, însă Germania a evitat să se angajeze public pentru livrare, invocând riscul escaladării tensiunilor cu Rusia.
Șeful guvernului german a explicat că poziția sa s-a schimbat față de perioada când era în opoziție, când se angajase să trimită Taurus Ucrainei, dar după preluarea mandatului (în mai anul trecut) a reevaluat contextul. El a spus că declarațiile inițiale au fost făcute „într-un context diferit”, când „se presupunea că armata germană dispunea de un număr suficient de rachete de croazieră Taurus operaționale pentru a putea aproviziona Ucraina”.
„În prezent, Ucraina dispune de arme cu rază lungă de acțiune în depozitele sale pe care ea le-a construit singură, parțial cu ajutorul nostru, și care sunt semnificativ mai eficiente decât numărul relativ mic de rachete de croazieră Taurus pe care noi le-am fi putut livra”, a declarat cancelarul.
Merz a mai subliniat că, deși Ucraina este „mai bine înarmată astăzi ca oricând”, persistă „dificultăți considerabile în materie de finanțare”, motiv pentru care a insistat asupra nevoii de a mobiliza fonduri astfel încât producția de armament să poată continua. În contextul reducerii sprijinului american anul trecut, sub președintele Donald Trump, Germania a devenit principalul susținător al Kievului și și-a majorat ajutorul militar.
Berlinul a promis pentru 2026 un sprijin de 11,5 miliarde de euro, inclusiv pentru sisteme de apărare aeriană Iris-T și baterii de rachete Patriot, notează Digi24.
Recomandate
NATO discută un fond de 40 miliarde euro pentru Ucraina, cu o contribuție estimată a Germaniei de circa 12 miliarde euro , pe fondul evaluării Berlinului că războiul a intrat într-o fază „potențial decisivă”, potrivit Kyiv Post , care citează un interviu acordat de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, publicației Der Spiegel. Pistorius a spus că summitul NATO care urmează ar urma să aprobe pachetul de sprijin de 40 miliarde euro (aprox. 201 miliarde lei), iar Germania ar urma să contribuie cu aproximativ 12 miliarde euro (aprox. 60 miliarde lei). Mesajul central al ministrului este că menținerea sprijinului militar și financiar în acest moment poate influența direcția conflictului. Oficialul german a argumentat că Ucraina are nevoie urgentă de finanțare pentru a-și extinde producția internă de armament și pentru a-și susține apărarea în fața invaziei la scară largă a Rusiei. „Ucraina are nevoie de bani pentru a produce arme și pentru a se apăra împotriva Rusiei. Văd ca pe o responsabilitate comună să nu slăbim ritmul”, a declarat Pistorius. Context: presiune pe capacitatea de producție și pe predictibilitatea finanțării În același material, Kyiv Post notează că declarațiile lui Pistorius vin în paralel cu apeluri din partea conducerii ucrainene pentru „următorul nivel” de ajutor, astfel încât Rusia să nu aibă timp să se adapteze pe câmpul de luptă. Tot în zona finanțării, Ucraina a primit 3,9 miliarde euro (aprox. 19,6 miliarde lei) de la Uniunea Europeană, ca primă plată de apărare în cadrul programului Ukraine Support Loan . Banii sunt destinați consolidării industriei de apărare, extinderii producției de drone și achizițiilor militare urgente, iar mecanismul este prezentat de autorități ca o soluție pentru finanțare mai predictibilă pe termen mediu, cu impact și asupra stabilității financiare. Alte angajamente anunțate: Danemarca Kyiv Post mai menționează un nou pachet de asistență militară al Danemarcei, în valoare de aproximativ 4,4 miliarde coroane daneze (690 milioane dolari, aprox. 3,2 miliarde lei), care include muniție, arme, echipamente și finanțare pentru instruirea militarilor ucraineni. Potrivit guvernului danez, Copenhaga a ajuns la angajamente totale de circa 76,8 miliarde coroane daneze (aprox. 12 miliarde dolari, aprox. 55 miliarde lei) în asistență militară pentru Ucraina. Ce urmăresc aliații, din perspectiva Berlinului Pistorius a mai afirmat că forțele armate germane sunt „semnificativ” mai pregătite de luptă decât în 2022, deși există în continuare lacune de capabilități și livrări de echipamente încă în așteptare. El a indicat creșterea efectivelor, intensificarea instruirii, majorarea producției de apărare și dezvoltarea de capabilități noi – în special în zona dronelor – pe baza lecțiilor din Ucraina. Pentru mediul economic și industrial european, discuția despre un fond NATO de 40 miliarde euro și despre alocări naționale de ordinul zecilor de miliarde indică o consolidare a finanțării pe termen mai lung a efortului de apărare, cu presiune directă pe bugete și cu efecte asupra planificării producției în industria de armament. [...]
Casa Albă încearcă să mențină agenda unui acord de pace în Ucraina , după atacul masiv al Rusiei asupra Kievului soldat cu 21 de morți, potrivit HotNews . Un oficial american a spus, într-o declarație pentru AFP, că președintele Donald Trump „își dorește un acord de pace” pentru „a se încheia crimele fără sens”. Oficialul a descris poziția lui Trump în termeni umanitari și a insistat că echipa președintelui „a muncit din greu” pentru a pune capăt războiului și „rămâne optimistă” că, în cele din urmă, va fi încheiat un acord. „Președintele Trump are o inimă umanitară și vrea soluționat acest război, astfel încât crimele fără sens să se încheie.” Context: promisiuni vechi, rezultate limitate HotNews amintește că, înainte de revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump susținea că ar putea încheia războiul din Ucraina „în 24 de ore”, însă eforturile americane de mediere „nu au avut deocamdată efectul scontat”. Atacul asupra Kievului și escaladarea reciprocă Atacul rusesc asupra capitalei ucrainene a avut loc „noaptea trecută” și a fost descris drept „o noapte de coșmar” de ministrul ucrainean de externe, în condițiile în care Rusia a lansat „sute de drone și zeci de rachete” asupra orașului. Bombardamentul a distrus blocuri de locuințe și a trimis zeci de mii de oameni în adăposturi, bilanțul fiind de 21 de morți. În paralel, Ucraina și Rusia s-au amenințat cu noi atacuri. Publicația notează și că, în ultimele luni, forțele ucrainene și-au intensificat atacurile cu drone asupra Rusiei, cu obiectivul de a slăbi economia rusă și de a forța o încheiere a războiului. [...]
Ucraina își extinde atacurile cu drone în Rusia pentru a lovi economia și logistica militară , într-o strategie care urmărește să crească costurile războiului pentru Kremlin și să aducă presiunea mai aproape de viața de zi cu zi a rușilor, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Atlantic . În ultimele săptămâni, țintele au inclus Moscova și zona din jurul capitalei, iar miza declarată nu este doar degradarea unor capabilități militare, ci și o presiune politică și economică directă asupra regimului condus de Vladimir Putin . Ținte cu rol militar și mesaj strategic Printre obiectivele lovite se numără Centrul de Comunicații Spațiale din Dubna, descris ca o instalație folosită de armata rusă pentru colectarea informațiilor și coordonarea operațiunilor din teritoriile ucrainene ocupate. Atacul ar fi fost al doilea asupra aceleiași ținte în aproximativ o săptămână, conform analizei publicate de The Atlantic . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că astfel de acțiuni vor continua: „Se pregătesc, de asemenea, acțiuni relevante împotriva altor instalații inamice similare.” Presiune economică: rafinării și combustibil pentru regiunea Moscovei Un exemplu central al acestei strategii este atacul asupra unei rafinării importante din Moscova, lovită pe 18 iunie într-un raid ucrainean de amploare. Instalația produce aproximativ 40% din combustibilul consumat în regiunea Moscovei și, potrivit informațiilor citate de The Atlantic, ar putea rămâne nefuncțională până la sfârșitul anului 2026. Atacul a provocat un incendiu și un nor dens de fum vizibil în mai multe zone ale capitalei ruse, iar mesajul urmărit de Kiev, potrivit analizei, este că inclusiv obiectivele economice critice pot fi atinse. De ce contează: veniturile din energie, vulnerabile la întreruperi Analiza citată indică drept miză diminuarea veniturilor de care Kremlinul are nevoie pentru finanțarea războiului. Rusia își susține în mare parte bugetul și cheltuielile militare prin exporturile de petrol și produse petroliere, iar atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice pot afecta atât aprovizionarea internă, cât și veniturile din exporturi. În acest context, analiștii citați descriu o dilemă pentru Vladimir Putin: limitarea exporturilor pentru a evita penurii pe piața internă ar reduce, în același timp, resursele financiare disponibile pentru război. „Operațiunea de influență de 40 de zile” și efectul probabil La 25 iunie, Zelenski a anunțat lansarea unei „operațiuni de influență de 40 de zile”, despre care a spus că urmărește să forțeze „statul agresor” să pună capăt războiului. Totuși, potrivit sursei citate, este puțin probabil ca atacurile să ducă rapid la retragerea Rusiei. Efectul urmărit ar fi mai degrabă erodarea imaginii de invulnerabilitate a Kremlinului și amplificarea întrebărilor privind capacitatea lui Putin de a proteja capitala, economia și infrastructura militară. [...]
Atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din Ucraina ridică riscul de întreruperi și costuri suplimentare pentru funcționarea orașelor , după ce o serie de lovituri rusești asupra Kiev ului s-a soldat cu cel puțin zece morți și zeci de răniți, potrivit Antena 3 . Autoritățile de la Kiev au transmis că Rusia a lansat rachete balistice și drone asupra capitalei, fiind raportate distrugeri în peste 30 de zone ale orașului. Printre răniți se numără cel puțin un copil și mai mulți angajați ai serviciului de ambulanță, loviți într-un atac asupra unei substații de ambulanță, conform autorităților ucrainene. „Au existat lovituri directe foarte puternice asupra unor clădiri de locuințe, iar trupurile celor decedați sunt, din păcate, scoase de sub dărâmături”, a declarat Timur Tkacenko, șeful administrației militare a orașului. Țintele declarate de Rusia și acuzațiile Ucrainei Ministerul rus al apărării susține că a lansat un „atac masiv cu arme de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune”, inclusiv drone, împotriva infrastructurii militare și energetice din Kiev și din regiunile Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasi și Cernihiv. De cealaltă parte, Ucraina afirmă că au fost lovite obiective civile și clădiri de locuințe. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a cerut „reacții internaționale ferme” și a avertizat că bilanțul victimelor ar putea crește. Context: avertismentul lui Zelenski și intensificarea atacurilor cu drone Atacurile au avut loc la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski avertizase că datele serviciilor de informații indicau pregătirea de către Rusia a unui atac „masiv”. În aceeași zi, Zelenski le ceruse locuitorilor să fie „deosebit de atenți” și să ia în serios sirenele de avertizare aeriană. În paralel, materialul notează că, în ultima lună, Ucraina a lansat o campanie amplă cu drone împotriva Rusiei, vizând infrastructura energetică prin atacuri la mare distanță. Rusia a anunțat că, într-o singură noapte săptămâna trecută, ar fi interceptat 660 de drone în 12 regiuni, ceea ce ar indica unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene de la începutul invaziei din 2022. [...]
Criza diplomatică dintre Polonia și Ucraina riscă să atingă dosarul de aderare la UE după votul din parlamentul de la Kiev privind ridicarea unui „Panteon” național care ar urma să omagieze și figuri controversate pentru Varșovia, potrivit TVR Info . Șeful administrației prezidențiale poloneze, Zbigniew Bogucki, a catalogat inițiativa drept „provocatoare și foarte greșită”, criticând explicit includerea lui Stepan Bandera , pe care Polonia îl consideră „criminal autor al genocidului împotriva polonezilor” în al Doilea Război Mondial. Ce a decis parlamentul de la Kiev Parlamentul ucrainean a votat miercuri, „fără niciun vot împotrivă”, o lege pentru construirea la Kiev a unui monument numit „Panteon”, descris ca dedicat „celor mai remarcabili reprezentanți ai națiunii ucrainene”. Textul legii invocă obiectivul „formării unei identități naționale”, iar monumentul ar urma să omagieze figuri-cheie din mai multe perioade istorice, începând cu Rusia Kieveană. Conform materialului, în „Panteon” ar urma să fie reînhumate rămășițe ale unor personalități considerate astăzi în Ucraina drept luptători pentru independență, alături de președinții ucraineni. De ce contează: semnalul Poloniei pe tema standardelor UE Tensiunea are o componentă direct legată de parcursul european al Ucrainei. Ministrul polonez al apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamysz, a avertizat că această criză poate avea consecințe asupra aspirațiilor europene ale Kievului și a spus că are „impresia că o parte a elitei de la Kiev nu este cu adevărat favorabilă aderării la UE dacă aceasta implică respectarea anumitor standarde europene”. În replică la poziția ucraineană, ministrul polonez a indicat că, dacă Ucraina susține că este liberă să-și omagieze personalitățile istorice, atunci „nimeni nu ar trebui să spună Poloniei” cum să voteze în privința aderării unei țări la UE. Contextul care a amplificat disputa Materialul notează că memorialul Holocaustului Yad Vashem din Israel și-a exprimat îngrijorarea privind rolul lui Andrii Melnik (lider al Organizației Naționaliștilor Ucraineni, decedat în 1964), menționând că acesta a fost „liderul unei mișcări ce a sprijinit și a colaborat cu Germania nazistă”. De asemenea, în „Panteon” ar urma să fie incluși membri ai Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), considerată responsabilă pentru uciderea în masă a polonezilor și evreilor, mai ales în vestul Ucrainei, în timpul ocupației germane din al Doilea Război Mondial. Într-un episod anterior, decizia președintelui Volodimir Zelenski de a decora cu distincția „Eroii UPA” o unitate militară a declanșat un conflict cu Polonia. Ca protest, președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras lui Zelenski Ordinul Vulturul Alb , cea mai înaltă distincție poloneză, acordată anterior liderului ucrainean. Ce urmează Din informațiile disponibile, disputa se mută din zona simbolică în cea politică, prin avertismentul explicit al Varșoviei că tensiunile pot influența sprijinul pentru parcursul european al Ucrainei. Nu este precizat un calendar pentru construirea „Panteonului” sau pași concreți de detensionare între cele două capitale. [...]
Volodimir Zelenski ar câștiga primul tur, dar cu un avantaj strâns în turul doi , potrivit unui sondaj citat de Mediafax . Datele indică o competiție mai echilibrată decât în urmă cu un an, într-un context în care Ucraina nu poate organiza alegeri sub legea marțială. Sondajul, realizat de agenția Rating Group și preluat de presa ucraineană, îl creditează pe Zelenski cu 32% din intențiile de vot, nivel descris ca fiind constant. Pe locul al doilea apare Valerii Zalujnîi , fost șef al forțelor armate ucrainene și actual ambasador în Marea Britanie, cu 16% intenție de vot, în scădere cu 9% față de iulie 2025. Pe locul al treilea este Kyrylo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski, cu 11%. Turul doi: diferență de trei puncte între Zelenski și Zalujnîi Într-un scenariu de tur doi între Zelenski și Zalujnîi, actualul președinte ar obține 42%, iar Zalujnîi 39%, potrivit aceluiași sondaj. Materialul nu include date pentru un eventual tur decisiv între Zelenski și Budanov. Ca termen de comparație, în urmă cu un an, dacă alegerile ar fi avut loc, Zelenski, Zalujnîi și Budanov ar fi fost creditați cu 31%, 25% și, respectiv, 5% în primul tur. De ce contează: sondajele se acumulează, dar alegerile rămân blocate de război Alegerile prezidențiale din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc în 2024, însă nu s-au organizat din cauza invaziei Rusiei și a legii marțiale, care interzice scrutinurile pe timp de război. În aceste condiții, mandatul lui Zelenski se prelungește până la organizarea unui nou scrutin. În paralel, Zalujnîi și-a anunțat intenția de a candida și i-a transmis lui Zelenski că este pregătit pentru un scrutin „dacă acesta va avea loc la toamnă”, potrivit informațiilor din articol. Sursa nu oferă însă un calendar oficial al alegerilor. [...]
