Știri
Știri din categoria Externe
Absența lui Zelenski de la conferința de reconstrucție din Polonia complică un eveniment-cheie pentru investițiile în Ucraina, pe fondul unei crize diplomatice între Kiev și Varșovia, potrivit Agerpres.
Conferința privind reconstrucția Ucrainei are loc joi și vineri, la Gdansk, și este descrisă ca un eveniment anual menit să mobilizeze investiții, cu participarea unor lideri și oficiali din sute de țări, instituții și companii. În ultimii doi ani, Volodimir Zelenski a participat la edițiile organizate la Berlin și Roma.
De această dată, delegația ucraineană va fi condusă de prim-ministrul Iulia Sviridenko, care a anunțat marți absența președintelui ucrainean.
Potrivit informațiilor citate de Agerpres din EFE, absența lui Zelenski vine în contextul unei crize diplomatice declanșate după ce Polonia s-a arătat iritată de decizia liderului ucrainean de a numi o unitate a forțelor speciale după un grup naționalist ucrainean din Al Doilea Război Mondial, implicat în masacre împotriva civililor polonezi.
În punctul culminant al crizei, președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras lui Zelenski cea mai înaltă decorație de stat, iar Zelenski a răspuns trimițând înapoi Ordinul Vulturul Alb și certificatul, prin scrisoare recomandată.
În zilele dinaintea anunțului, biroul prezidențial ucrainean ar fi evitat să răspundă corespondenților polonezi dacă Zelenski va participa la Gdansk. Marți, consilierul de comunicare Dmitro Litvin a indicat, printr-un link către un mesaj pe Telegram, anunțul Iuliei Sviridenko că ea va conduce delegația ucraineană la conferință.
Recomandate
Comisia Europeană susține că finanțarea Ucrainei pentru 2026 este acoperită , după ce Bruxelles-ul a identificat resursele necesare pentru a închide un deficit estimat inițial la 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde de lei), potrivit Euronews . Miza economică este reducerea riscului ca lipsa banilor să afecteze atât bugetul Ucrainei, cât și cheltuielile de apărare, într-un moment în care Kievul avertizase că livrările esențiale de arme ar putea fi puse sub semnul întrebării. Bruxelles-ul afirmă că, în urma discuțiilor cu autoritățile ucrainene și a coordonării cu partenerii, au fost găsite mijloacele pentru acoperirea cheltuielilor bugetare și de apărare ale Ucrainei în 2026. Problema a devenit publică la finalul lunii august, când președintele Volodimir Zelenski a cerut aliaților să acopere un deficit de 27 de miliarde de dolari, estimare care ulterior a fost redusă la aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde de lei). Împrumutul UE de 90 de miliarde de euro, pivotul pentru 2026–2027 În centrul discuțiilor se află împrumutul european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde de lei), destinat sprijinirii Ucrainei în 2026 și 2027. Suma este împărțită în două tranșe egale: 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2026 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2027 Kievul a sugerat ca o parte din banii alocați pentru 2027 să fie aduși mai devreme, pentru a acoperi necesarul imediat, însă propunerea nu a fost formalizată. Comisia Europeană spune că aproximativ 37 de miliarde de dolari (aprox. 167 miliarde de lei) din împrumut și din alte mecanisme europene de sprijin sunt încă disponibili până la finalul anului și consideră că aceste fonduri sunt suficiente pentru a acoperi necesarul Ucrainei în 2026. Următoarea presiune: finanțarea din 2027 După „închiderea” discuției pentru 2026, Bruxelles-ul își mută atenția spre 2027. Comisia Europeană anunță că va accelera alocarea celei de-a doua tranșe de 45 de miliarde de euro, cu respectarea condițiilor stabilite, și că împreună cu Kievul va începe să identifice necesarul suplimentar pentru buget și apărare, cerând în același timp partenerilor internaționali să își respecte angajamentele financiare. Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, a estimat că Ucraina ar putea avea în 2027 un deficit de aproximativ 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde de lei) — 32,6 miliarde pentru buget și 45 de miliarde pentru cheltuieli militare — însă Comisia Europeană nu a validat aceste cifre. Zelenski a salutat rezultatul discuțiilor cu Bruxelles-ul și a transmis că au fost stabilite formatul, calendarul și pașii necesari pentru asigurarea finanțării. [...]
Kievul a intrat din nou sub alertă de rachete balistice în noaptea de luni spre marți, la doar câteva ore după un val de atacuri rusești care a ucis două persoane și a rănit 26 în capitala Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Noile explozii au fost auzite în primele ore ale zilei de 29 septembrie, în timp ce apărarea antiaeriană a fost activată. Atacul reînnoit ar fi început în jurul orei 1:20 (ora Kievului), pe fondul avertizărilor privind lansări de rachete balistice din regiunea rusă Kursk. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis pe Telegram că „noi rachete balistice se îndreaptă spre Kiev”. Bilanțul atacurilor de luni: victime și infrastructură lovită În cursul zilei de 28 septembrie, Kievul a fost ținta mai multor valuri de lovituri, care au afectat mai multe districte. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a anunțat că două persoane au murit și 26 au fost rănite, inclusiv trei copii. Opt dintre răniți au fost spitalizați, iar unul se afla în stare gravă. Una dintre victime a fost raportată inițial după ce o dronă rusească a lovit o clădire nerezidențială aparținând Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, în centrul istoric al orașului. Ulterior, salvatorii au recuperat și al doilea corp din aceeași clădire, în timpul intervențiilor de urgență. Lovituri au fost semnalate în districtele Șevcenkivski, Obolonski, Solomianski, Darnîțki, Podilski și în alte zone ale capitalei. Printre țintele menționate se numără: o clădire cu șapte etaje care găzduiește o unitate medicală Dobrobut, unde au fost raportați șapte răniți (șase angajați); uzina farmaceutică Darnytsia; alte clădiri nerezidențiale și comerciale, unde au fost raportate incendii și pagube. Dimensiunea atacului cu drone și reacția autorităților ucrainene Forțele Aeriene ale Ucrainei au precizat că Rusia a lansat 124 de drone în atacurile de luni, inclusiv 86 de UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) cu propulsie cu reacție, și că 86 de ținte aeriene au fost distruse sau neutralizate. Președintele Volodîmîr Zelenski a condamnat loviturile și a cerut intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei, inclusiv asupra celor care finanțează și produc armament. „Fiecare atac terorist rusesc are ca rezultat victime care ar fi putut fi prevenite dacă presiunea asupra Rusiei ar fi devenit în sfârșit totală.” De ce contează Succesiunea rapidă dintre valurile de lovituri – drone pe parcursul zilei și un nou episod cu rachete balistice în noaptea următoare – indică o presiune operațională constantă asupra capitalei, cu efecte directe asupra infrastructurii civile și a activității economice urbane (unități medicale, clădiri de birouri și facilități industriale). Kyiv Post notează că, în timpul serii de luni, au continuat să fie raportate noi impacturi și incendii în mai multe zone ale orașului. [...]
Liderii europeni acuză Rusia că lovește deliberat infrastructură civilă și științifică după atacurile asupra Kievului care au avariat Academia Națională de Științe și o unitate medicală, potrivit Kyiv Post . Mesajele publice ale mai multor oficiali indică o presiune politică în creștere pentru întărirea sprijinului de apărare acordat Ucrainei și pentru menținerea cadrului de sancțiuni și izolare diplomatică a Moscovei. Atacurile rusești din 28 septembrie au ucis două persoane și au rănit 26, conform autorităților din Kiev. Printre țintele lovite s-au numărat clădirea Academiei, o companie farmaceutică și o facilitate medicală, iar pagube au fost raportate în mai multe districte ale capitalei. Reacția UE: „știința a devenit o țintă” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că lovitura arată că și comunitatea științifică a Ucrainei a ajuns să fie vizată. „Astăzi, știința a devenit o țintă pentru Rusia.” Ea a adăugat că Europa „lucrează mai mult ca niciodată” pentru a consolida apărarea Ucrainei și a transmis un mesaj de solidaritate cu victimele și echipele de salvare. Diplomați și lideri europeni: acuzații de încălcare a dreptului internațional Ambasada Franței în Ucraina a plasat atacul asupra Academiei în seria loviturilor asupra instituțiilor educaționale din Kiev și a susținut că Rusia „vizează civilii și cunoașterea”. Cancelarul Austriei, Christian Stocker, a menționat explicit lovirea unei clinici și a Academiei în centrul orașului și a calificat atacurile drept „îngrozitoare”, susținând că țintirea deliberată a civililor reprezintă o încălcare a dreptului internațional. Ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a afirmat că oamenii de știință și personalul ar trebui să poată lucra în siguranță și că instituțiile civile nu trebuie să fie ținte. Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a condamnat continuarea atacurilor asupra țintelor civile, pe care le-a descris ca fiind în „încălcare clară” a dreptului internațional umanitar. Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a condamnat atacurile asupra Kievului și altor orașe, avertizând și asupra loviturilor din apropierea frontierei cu Polonia și a rutelor folosite pentru asistența internațională, pe care le-a numit „un act nechibzuit de escaladare”. Ce s-a întâmplat la Academia de Științe și ce urmează Lovitura asupra Academiei a avut și o încărcătură simbolică, instituția fiind în centrul mediului științific și academic ucrainean. Atacul a provocat un incendiu și a declanșat o operațiune de salvare în interiorul clădirii; primele informații ale autorităților din Kiev indicau un deces și mai mulți răniți la acest punct. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că echipele de intervenție căutau persoane care ar putea fi încă prinse sub dărâmături și a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei, argumentând că loviturile vor continua dacă nu există un răspuns ferm din partea partenerilor internaționali. [...]
Ucraina cere SUA să extindă sancțiunile pentru a bloca dezvoltarea rețelei rusești de sateliți Rassvet , pe care o vede ca pe un multiplicator operațional major pentru armata rusă, capabil să susțină lovituri „în timp real” asupra țintelor de pe teritoriul ucrainean, relatează HotNews , citând Reuters. Denys Sienik , adjunctul șefului misiunii diplomatice a Ambasadei Ucrainei la Washington, a spus că Rusia extinde rapid rețeaua „Rassvet”, iar intrarea ei în operare în 2027 ar crea „riscuri grave” pentru Ucraina. Oficialul ucrainean a avertizat că, dacă proiectul avansează mai repede, consecințele ar putea fi imediate pe câmpul de luptă. „Dacă vor lansa Rassvet până la sfârșitul anului 2026, vor putea lovi în timp real ținte ucrainene de pe teritoriul nostru.” Sienik a mai afirmat că va transmite guvernului și Congresului SUA detalii despre firmele și persoanele pe care Kievul le acuză că sprijină proiectul și a susținut că lipsa sancțiunilor ar face programul „posibil” pentru Rusia. Ce este Rassvet și ce dimensiune vizează Rusia Rassvet este prezentat ca o alternativă rusească, la scară mai mică, la Starlink (rețeaua de internet prin satelit a SpaceX). Potrivit aceleiași surse, Rusia intenționează să pună în funcțiune sistemul în 2027, declarație făcută în iunie de Alexei Șelobkov, director general al Iks Holding, compania care dezvoltă serviciul. Rusia a lansat primii 16 sateliți pe orbită joasă în martie și intenționează să ajungă la 900 în decurs de câțiva ani. În comparație, SpaceX are în prezent peste 10.000 de sateliți pe orbită. Miza pentru Washington: sancțiuni țintite pe lanțul de dezvoltare Publicația notează că statele occidentale au vizat deja infrastructura care susține eforturile Rusiei în comunicații spațiale, însă „există încă lacune”. În acest context, Ucraina face presiuni pentru extinderea sancțiunilor către un grup mai larg de companii și persoane fizice ruse, cu scopul de a încetini sau bloca dezvoltarea rețelei. Departamentul Trezoreriei SUA nu a comentat imediat solicitarea Ucrainei, potrivit Reuters. Context: dependența de internetul prin satelit în război În paralel, Ucraina a insistat pentru acces la o acoperire extinsă Starlink, astfel încât să poată lovi lansatoare de rachete balistice rusești aflate pe teritoriul Rusiei, o poziție susținută săptămâna trecută de președintele finlandez Alexander Stubb, mai arată sursa. Starlink este interzis în Rusia, iar utilizarea echipamentelor sale este pasibilă de amenzi. [...]
Republica Moldova pregătește o reformă administrativ-teritorială care reduce de la 32 la 3 nivelul regional , cu obiectivul declarat de a tăia birocrația și costurile de funcționare, iar economiile să fie redirecționate către comunități, potrivit Mediafax . Guvernul de la Chișinău a prezentat conceptul reorganizării, care prevede desființarea actualelor 32 de raioane (structură moștenită din perioada sovietică) și înlocuirea lor cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud. În același pachet, raionul Taraclia ar urma să fie transformat în municipiu. Cum ar arăta noua hartă administrativă Conform proiectului prezentat de premierul Vasile Tofan , reședințele celor trei regiuni ar urma să fie: Bălți pentru Regiunea Nord; Chișinău pentru Regiunea Centru; Cahul pentru Regiunea Sud. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar UTA Găgăuzia rămâne cu statut special. Ce se schimbă operațional: servicii mutate la primării și structuri centrale Executivul susține că reforma urmărește să înlocuiască „32 de administrații regionale” cu „3 regiuni”, rolul acestora fiind susținerea dezvoltării regionale și a cooperării dintre primării. În ceea ce privește funcționarea serviciilor publice, premierul afirmă că atribuțiile gestionate anterior de raioane vor fi redistribuite către primării sau către structurile teritoriale ale autorităților centrale, cu exemple precum asistența socială și educația. Totodată, șeful Guvernului spune că primăriile nu vor pierde competențe sau resurse, ci ar urma să primească mai multe responsabilități și fonduri. „Serviciile nu pleacă, dimpotrivă. Ghișeele, serviciile importante, actele necesare oamenilor rămân în localități. Regiunile nu vor presta servicii publice – acestea vor fi asigurate de primării, structuri teritoriale ale administrației publice centrale și operatorii competenți.” Miza financiară: reducerea aparatului și redirecționarea cheltuielilor Guvernul indică drept efect așteptat reducerea numărului de funcționari și a birocrației. În logica proiectului, cheltuielile care erau alocate administrării raioanelor ar urma să fie direcționate către nevoile comunităților. Ce urmează: pachet legislativ în Parlament, în toamna lui 2026 Implementarea depinde de un pachet legislativ care, potrivit premierului, urmează să ajungă în Parlament în toamna anului 2026. În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar detaliat de aplicare sau estimări bugetare ale economiilor. [...]
Federația Elvețiană de Fotbal își retrage sprijinul pentru realegerea lui Gianni Infantino , un semnal de fractură în jurul conducerii FIFA și al planurilor de monetizare a drepturilor comerciale , potrivit Agerpres . Comitetul Executiv al SFV a anunțat că revocă „sprijinul anunțat în iunie pentru candidatura” lui Infantino la un nou mandat, după „o analiză aprofundată a evoluțiilor din ultimele luni”. Infantino, președinte FIFA, intenționează să candideze pentru realegere în 2027. Miza: controlul asupra veniturilor comerciale ale FIFA Decizia elvețienilor vine pe fondul criticilor declanșate de un plan promovat de Infantino, ulterior abandonat: înființarea unei companii care să administreze partea comercială a turneelor FIFA (inclusiv Cupele Mondiale masculine și feminine) și vânzarea a 20% din acțiunile acesteia către investitori privați. Trei confederații continentale au respins propunerea, iar Infantino a renunțat ulterior la ea. În același context, președintele Bundesligii, Hans-Joachim Watzke, a cerut demisia lui Infantino, alăturându-se poziției exprimate de șeful Federației Germane de Fotbal, Bernd Neuendorf. „El trebuie să plece. Fără negocieri, fără compromisuri.” Watzke a inclus între criticile sale și retragerea planului privind vânzarea drepturilor comerciale către investitori privați din cercul lui Donald Trump, pe care a numit-o „complet nebunească”, susținând că demersul nu era cunoscut nici de vicepreședinți, nici de Consiliul FIFA. „De ce vrei investitori? Nu ai nevoie de ei deloc. FIFA este așezată pe un munte uriaș de bani care de fapt ne aparțin nouă, federațiilor naționale.” Opoziție în creștere înainte de 2027 Potrivit informațiilor citate de Agerpres, UEFA ar vrea să împiedice realegerea lui Infantino, însă acesta are susținători în alte confederații, inclusiv pe fondul deciziei de a mări accesul echipelor participante la Cupa Mondială. În Europa, mai multe federații naționale au luat deja poziție împotriva lui Infantino, între care sunt menționate Franța, Italia, Olanda și țările scandinave. În plus, Jens Neuendorf a declarat într-un interviu pentru RTL că „este important să se pună capăt sistemului lui Infantino”. Retragerea sprijinului de către federația elvețiană adaugă presiune politică asupra conducerii FIFA, într-un moment în care contestarea vizează explicit modul în care ar trebui gestionate și valorificate drepturile comerciale ale competițiilor majore. [...]
