Știri
Știri din categoria Externe
China va elimina tarifele vamale pentru importurile din 53 de state africane, începând cu 1 mai 2026, într-o mișcare menită să consolideze relațiile comerciale cu continentul. Potrivit Reuters, măsura se va aplica țărilor africane cu care Beijingul are relații diplomatice.
Anunțul a fost făcut de presa de stat chineză și vizează acordarea unui tratament de tip „zero tarife” pentru o gamă largă de produse importate din Africa. Decizia marchează un pas suplimentar în strategia Chinei de a-și extinde influența economică pe continent.
Pe lângă eliminarea taxelor vamale, autoritățile chineze au transmis că vor continua negocierile pentru acorduri economice comune și vor extinde accesul exporturilor africane pe piața chineză. Printre mecanismele menționate se numără modernizarea așa-numitului „canal verde”, destinat facilitării fluxurilor comerciale.
China este deja unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Africii, iar relațiile economice s-au intensificat în ultimul deceniu prin investiții în infrastructură, energie și resurse naturale. Eliminarea tarifelor ar putea stimula exporturile africane către a doua economie a lumii și ar consolida poziția Beijingului într-un context geopolitic marcat de competiție globală pentru influență în regiune.
Recomandate
Japonia a coborât pe locul 3 între creditorii globali, deși și-a dus activele externe nete la un record , pe fondul avansului mai rapid al Chinei și al menținerii Germaniei în frunte, potrivit Agerpres . Schimbarea contează pentru că indică o repoziționare a marilor economii în acumularea de surplusuri externe, într-un moment în care fluxurile comerciale și investiționale rămân decisive pentru echilibrele financiare globale. Datele Ministerului japonez de Finanțe arată că activele externe nete ale Japoniei au urcat la 561.800 miliarde yeni (3.500 miliarde dolari, aprox. 16.100 miliarde lei) la finalul lui 2025, un maxim istoric. Totuși, China a trecut pe locul al doilea, cu 636.300 miliarde yeni, după ce și-a majorat activele externe nete într-un ritm mai rapid. Germania a rămas cel mai mare creditor mondial și în 2025, cu 675.500 miliarde yeni, la un an după ce a detronat Japonia pentru prima dată în 34 de ani. De ce a pierdut Japonia poziții, în ciuda recordului Ministerul japonez de Finanțe explică diferența prin dinamica excedentelor de cont curent (indicator care reflectă, în linii mari, diferența dintre economisire și investiții, inclusiv balanța comercială). Potrivit instituției, pozițiile mai puternice ale Germaniei și Chinei sunt susținute de excedente mai mari, venite în principal din schimburile comerciale. În cazul Japoniei, creșterea mai lentă a poziției nete este pusă și pe seama majorării valorii activelor interne deținute de investitorii străini, pe fondul scumpirii acțiunilor japoneze, ceea ce a împins în sus pasivele. Investiții externe în creștere și pasive accelerate Datele arată că activele externe totale ale Japoniei au crescut cu 8,5% față de anul anterior, până la aproximativ 1.806.000 miliarde yeni, susținute de investițiile companiilor în străinătate, în special în SUA și Elveția. Ministerul indică drept sectoare care au atras investiții japoneze semnificative finanțele și asigurările, echipamentele de transport și metalele neferoase. În același timp, pasivele Japoniei au urcat cu 10,5%, la 1.244.000 miliarde yeni. În 2025, indicele Nikkei 225 a crescut cu 26% față de anul precedent, depășind 50.000 de puncte, evoluție care a contribuit la creșterea pasivelor prin majorarea valorii deținerilor străine pe piața locală. [...]
Ucraina acuză Rusia că încearcă să intimideze diplomații străini din Kiev , după ce Moscova a avertizat asupra unor atacuri „sistemice” asupra capitalei, într-un mesaj pe care Ministerul de Externe de la Kiev îl numește „șantaj nerușinat”, potrivit Agerpres . MAE ucrainean susține că, din evaluările sale, „nivelul general al amenințărilor” la adresa Kievului și a altor orașe ucrainene „rămâne același ca în anii și lunile anterioare”, iar scopul anunțurilor Moscovei ar fi descurajarea și intimidarea corpului diplomatic străin. În același timp, instituția a mulțumit misiunilor diplomatice care și-au menținut personalul în capitală, în pofida avertismentelor rusești de a părăsi orașul „cât mai curând posibil” din motive de securitate. În nota citată, partea ucraineană arată că Rusia a folosit „întreaga gamă de rachete și drone letale” împotriva Kievului încă de la începutul războiului, motiv pentru care nu consideră că riscul ar fi crescut doar prin faptul că Moscova a anunțat o nouă campanie de lovituri asupra centrelor de comandă și a obiectivelor industriei militare din capitală. MAE ucrainean afirmă și că este pregătit să contribuie la „consolidarea suplimentară a securității” misiunilor diplomatice străine, dacă acestea solicită acest lucru. Reacția UE și a diplomaților aflați la Kiev Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova , și alți diplomați din țările partenere au transmis că nu intenționează să părăsească orașul. Potrivit agenției Unian, Mathernova a catalogat amenințările Rusiei drept o „capodoperă a ipocriziei”, afirmând că Rusia bombardează de ani de zile clădiri rezidențiale și infrastructură civilă în Ucraina, iar acum invocă „dreptul internațional umanitar” și „Convențiile de la Geneva”. Contextul avertismentelor Moscovei MAE rus a cerut luni cetățenilor străini din Kiev, inclusiv personalului diplomatic, să părăsească orașul înaintea unor noi bombardamente. Avertismentul a fost reiterat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , într-o convorbire telefonică rară cu secretarul de stat american, Marco Rubio, notează AFP. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a bombardat intens Kievul, ucigând cel puțin patru persoane și rănind aproximativ 100, potrivit AFP și Reuters. În acel atac, Rusia a lansat o rachetă „Oreșnik” „pentru a treia oară de la începutul conflictului”, fără încărcătură nucleară, la fel ca în dățile precedente. Un expert ucrainean, Pavel Narojnîi, a declarat pentru Unian că Rusia ar putea încerca un nou atac masiv combinat asupra Kievului „în aproximativ o săptămână sau 10 zile”. [...]
Qatarul respinge zvonul unui transfer de 12 miliarde de dolari către Iran, într-un moment în care banii blocați devin monedă de negociere în discuțiile Teheran–Washington , potrivit Digi24 . Doha spune că informațiile vehiculate în presă despre o „ofertă” financiară sunt false și ar urmări sabotarea eforturilor diplomatice. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe qatarez, Majed Al-Ansari , a transmis pe platforma X că relatarea potrivit căreia Qatarul ar fi „oferit” 12 miliarde de dolari (aprox. 55 miliarde lei) Iranului „nu este pur și simplu adevărată” și că ar fi răspândită de „părți” interesate să submineze dezescaladarea și stabilitatea regională. De ce contează: activele înghețate, în centrul negocierilor Miza economică invocată în spațiul public este legată de fonduri iraniene înghețate. Presa israeliană și alte surse apropiate unor țări precum Arabia Saudită au relatat că negociatorii iranieni ar cere deblocarea imediată a 12 miliarde de dolari (aprox. 55 miliarde lei) din active înghețate aflate în Qatar, ca o condiție pentru avansarea discuțiilor cu SUA. Potrivit unor surse anonime citate de aceste instituții media, Teheranul ar solicita, mai larg, dezghețarea completă a activelor sale blocate în diferite părți ale lumii, pe fondul unor dezacorduri cu Washingtonul privind clauze ale unui posibil acord. Context: vizite la Doha și mesajul SUA despre calendar Informațiile au apărut la o zi după ce negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Qalibaf și ministrul de Externe Abbas Araqchi au mers în Qatar pentru discuții despre un acord de pace cu SUA, potrivit presei de stat iraniene. În Qatar s-a deplasat și guvernatorul Băncii Centrale a Iranului, Abdolnaser Hemmati, în contextul în care o parte din fondurile iraniene înghețate de SUA se află acolo și sunt revendicate de Teheran în negocieri. De partea americană, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că Strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână deschisă „într-o formă sau alta” și că negocierile continuă, dar soluționarea divergențelor din proiectul inițial ar putea dura încă „câteva zile”. Rubio a mai spus că marți ar urma să aibă loc discuții în Qatar, după un apel telefonic al președintelui Donald Trump din weekend cu mai mulți lideri regionali. [...]
Olanda vrea să deschidă în următoarele șase luni primele centre de detenție pentru migranți în afara UE , o mișcare care împinge politica europeană de migrație spre soluții de „externalizare” a returnărilor și a procesării cererilor de azil, potrivit Mediafax , care citează Politico. Inițiativa este prezentată într-o scrisoare a guvernului olandez către parlamentul de la Haga, consultată de Politico. Planul vizează atât înființarea unor centre de „returnare” (pentru persoane cu azil respins), cât și procesarea cererilor de azil în afara Uniunii Europene. Centrele ar urma să găzduiască migranți cărora li s-a respins azilul în statele UE, dar care „din diverse motive” nu se pot întoarce în țara de origine și nici nu pot rămâne într-o țară de tranzit. „În întreaga Europă, oamenii cer soluții credibile și fezabile pentru a recâștiga controlul asupra migrației. Aceste soluții prind din ce în ce mai mult contur și s-a dovedit a fi viabile din punct de vedere juridic.” Cine ar putea folosi centrele și ce lipsește încă din plan Primele centre din afara UE ar urma să fie utilizate nu doar de Olanda, ci și de Grecia, Germania, Austria și Danemarca, conform aceleiași surse. Deocamdată, locațiile nu au fost anunțate. Sunt în desfășurare discuții cu mai multe țări, fără alte detalii. Miza de reglementare: un element controversat al reformei migrației Centrele de returnare sunt descrise ca un element controversat într-o reformă majoră a migrației prezentată anul trecut de Comisia Europeană , pe fondul presiunii venite din partea guvernelor de dreapta din mai multe state membre. Guvernul olandez le-a transmis parlamentarilor că nu vede obstacole juridice pentru înființarea unui centru de returnare și a unui centru extern de procesare a cererilor de azil, invocând o analiză juridică realizată de Clingendael (grup de experți). În context, Mediafax amintește că astfel de practici există deja în alte jurisdicții: SUA au acorduri cu țări precum Costa Rica, Rwanda și Uganda, iar Australia a operat anterior tabere în Nauru și a trimis migranți și în Papua Noua Guinee. Totodată, din 2023, Italia are un acord cu Albania pentru centre de procesare a cererilor de azil ale migranților care solicită azil în Italia. Separat, guvernele UE încearcă de ani de zile să revizuiască regulile privind migrația, proces îngreunat parțial de principiile Convenției Europene a Drepturilor Omului. Potrivit sursei, 46 de state membre ale Consiliului Europei au cerut pe 15 mai ca regulile să permită o politică de migrație „eficientă”. [...]
Disputa de preț dintre SpaceX și Pentagon pentru Starlink a dus la scumpirea dronelor „Lucas” , după ce armata americană a folosit în războiul cu Iranul drone kamikaze controlate prin rețeaua de sateliți a companiei, potrivit Focus , care citează Reuters. În centrul discuției a fost tariful perceput pentru conectivitatea Starlink folosită la operarea dronelor. Conform Reuters, la doar câteva săptămâni după începerea atacurilor SUA asupra Iranului, conducerea SpaceX s-a întâlnit cu reprezentanți ai Departamentului Apărării al SUA (Pentagon), unde s-a negociat prețul serviciului. SpaceX a susținut că, deși armata ar fi plătit 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) pe terminal, nivelul real de servicii utilizat ar fi fost de 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei), potrivit unor documente ale Pentagonului văzute de Reuters. Compania a argumentat că dronele „Lucas” au fost operate în condiții echivalente abonamentului „aeronautic” de 25.000 de dolari, în timp ce un serviciu mai ieftin, pentru utilizare terestră sau mobilitate, ar costa 5.000 de dolari pe lună. Pentagonul a contestat interpretarea, afirmând că abonamentul aeronautic se aplică avioanelor, nu dronelor controlate doar pe perioade scurte. În final, instituția ar fi acceptat să acopere costurile suplimentare, iar acest lucru a dus, potrivit Reuters, la dublarea prețului unei drone „Lucas”, care până atunci costa 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei). De ce contează: dependența Pentagonului de SpaceX crește Reuters mai notează că disputa de tarifare este doar un exemplu al tensiunilor dintre SpaceX, operatorul Starlink, și Pentagon. Pe lângă controlul dronelor „Lucas” (descrise ca fiind similare ca funcționare cu modelele iraniene de tip „Shahed”), ar exista și discuții despre furnizarea de conexiuni mobile la internet pentru populația din Iran, pe care SUA ar urmări să le stabilească în țară. În ansamblu, aceste fricțiuni scot în evidență, potrivit Reuters, o dependență tot mai mare a Pentagonului de SpaceX, ceea ce i-ar putea oferi lui Elon Musk o influență mai mare asupra politicilor de securitate națională ale SUA. [...]
UE a redirecționat în premieră 1,5 miliarde de euro către nevoi militare în statele baltice , un transfer făcut din Fondul de Dezvoltare Regională al Uniunii Europene pe fondul „invaziei dronelor”, potrivit Mediafax . Miza deciziei este una de politică bugetară: bani gândiți pentru dezvoltare regională sunt folosiți pentru apărare, într-un context de securitate deteriorat la granița estică a UE. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă alături de liderii statelor baltice. Ce se schimbă: bani de coeziune pentru apărare Suma de 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) este prezentată ca primul transfer de acest tip din Fondul de Dezvoltare Regională al UE către „nevoile militare” ale țărilor baltice, pe fondul intensificării incidentelor legate de drone. În material nu sunt detaliate proiectele concrete sau calendarul utilizării fondurilor, dincolo de destinația generală – cheltuieli militare. Context operațional: creșterea alertelor aeriene în regiune În paralel, activitatea de poliție aeriană NATO în statele baltice a crescut, potrivit Ministerului Apărării Naționale din Lituania, citat de Mediafax. Avioanele de vânătoare au fost ridicate de 12 ori săptămâna trecută, în principal pentru patrularea frontierelor externe, dar și pentru incidente punctuale. Aceeași sursă arată că aeronavele NATO au decolat de 11 ori pentru patrularea granițelor Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei cu Rusia și Belarus și o dată pentru identificarea și escortarea unor aeronave care au încălcat regulile de zbor. Legătura cu România: incidente cu drone și un episod cu F-16 În articol este menționat că soldați din mai multe state NATO, inclusiv România, au participat la misiuni de patrulare a spațiului aerian baltic. Totodată, Mediafax notează că, în săptămânile trecute, un pilot român de F-16 ar fi doborât „în premieră” o dronă ucraineană pe teritoriul Estoniei, iar pilotul a fost decorat de România. Separat, materialul afirmă că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, România ar fi înregistrat peste 21 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian și peste 40 de cazuri în care fragmente de drone rusești au căzut pe teritoriul național, în special în județele Tulcea și Galați, situație care ar fi dus la mesaje RO-ALERT și ridicarea avioanelor de vânătoare. Ce urmează Ursula von der Leyen urmează să meargă în Lituania pentru discuții privind „criza dronelor”, potrivit informațiilor din material. În acest stadiu, nu sunt oferite detalii despre condițiile de alocare a fondurilor sau despre eventuale extinderi ale mecanismului către alte state de pe flancul estic. [...]
