Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a cedat teren în octombrie pe frontul din Ucraina, un semnal de încetinire operațională a campaniei militare, într-un moment în care Moscova susține public că mai are de cucerit doar o mică parte din Donbas, potrivit Digi24, care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA.
În ansamblu, trupele ruse au pierdut 28 km² în luna octombrie, pe fondul unei tendințe de încetinire a avansului observată încă de la începutul lui 2026. Informația este atribuită de Digi24 unei analize AFP, care folosește date ISW, preluate în material prin Agerpres.
Cele mai notabile mișcări din ultimele luni s-au concentrat în apropierea orașelor Sloviansk și Kramatorsk, puncte-cheie în regiunea Donețk.
În septembrie, datele analizate de ISW indicau un avans de 172 km² în favoarea Ucrainei, în cadrul contraofensivei „Vivaldi”, în zona orașelor-garnizoană Kramatorsk și Lîman. Operațiunea a continuat în octombrie, cu aproximativ 60 km² recuceriți suplimentar.
În paralel, Rusia a reușit un avans de 25 km² la sud de Kramatorsk, apropiindu-se la mai puțin de 12 km de oraș.
Pe întregul an 2026, Rusia nu ar fi progresat cu mai mult de 11 km² pe lună pe întregul front, un ritm mult sub anii precedenți, potrivit datelor citate în material:
Digi24 notează și comparația folosită în analiză: acest ritm echivalează cu mai puțin de zece hectare pe zi.
Rusia și Ucraina ar urma să se întâlnească în noiembrie în Emiratele Arabe Unite pentru reluarea convorbirilor sub mediere americană, discuții descrise ca fiind blocate din februarie.
Pe 16 octombrie, președintele rus Vladimir Putin a numit „pozitivă” dinamica trupelor ruse și a estimat că ar mai rămâne de cucerit puțin peste 10% din regiunea Donbas. În același timp, o analiză AFP citată de Digi24 arată că, deși Lugansk este aproape integral sub control rus, controlul Moscovei în Donețk s-ar menține la circa 80% din ianuarie.
Materialul precizează că estimările ISW exclud avansurile revendicate de partea rusă, care nu sunt nici confirmate, nici infirmate de institut. ISW lucrează împreună cu Critical Threats Project, un centru american specializat în analiza conflictelor.
În ansamblu, Rusia controlează peste 19% din teritoriul Ucrainei, iar din aceste zone ocupate circa 7 puncte procentuale ar corespunde Crimeei și sectoarelor din Donbas aflate sub controlul separatiștilor ruși înainte de februarie 2022.
Recomandate
Lukașenko mizează pe un final „în următoarele luni”, pe fondul epuizării resurselor și cere reluarea negocierilor Rusia–Ucraina la Minsk, fără mediere, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul în care este anunțată o nouă rundă de discuții trilaterale Rusia–SUA–Ucraina, programată în 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi . La a IV-a Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică, președintele Belarusului a spus că toate părțile implicate „s-au săturat” de război și că acesta s-ar putea încheia în următoarele luni, invocând lipsa de „forțe” și „resurse”. El a prezentat afirmația drept o opinie personală. Presiunea negocierilor: Minsk, propus ca loc de discuții „fără mediere” Lukașenko a susținut că în Europa „au început deja să înțeleagă” cine ar fi declanșat escaladarea și a reluat ideea că, în 2022, conflictul s-ar fi putut încheia „în câteva săptămâni”. În același timp, a acuzat „prietenii” britanici ai Kievului că ar fi cerut continuarea luptei „până la ultimul ucrainean”, prin înarmarea Ucrainei, ceea ce ar fi dus, în viziunea sa, la pierderea unei șanse de pace. Președintele Belarusului a propus reluarea negocierilor de pace la Minsk: „Veniți, să discutăm. Fără niciun fel de mediere”. Totuși, a precizat că nu dorește să-și asume rolul de mediator, motivând că, în ultimii 30 de ani, „s-a săturat” de astfel de activități. Următorul pas: discuții Rusia–SUA–Ucraina la Abu Dhabi, pe 10–11 noiembrie În paralel, este anunțată o nouă rundă de negocieri trilaterale între Rusia, SUA și Ucraina, în 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, potrivit informațiilor citate de Digi24. Trimisul special al președintelui american, Steve Whitcoff, a indicat că agenda include încetarea conflictului, acorduri de securitate postbelice și dezescaladarea. O sursă Reuters a precizat că SUA ar urma să fie reprezentate de Whitcoff și de Jared Kushner, care ar urma să joace rol de mediatori între Moscova și Kiev. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că delegația va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Federației Ruse, participant la rundele anterioare de negocieri. [...]
Armistițiul temporar de la Oleșkî s-a încheiat la termen, după evacuarea a aproape 800 de civili , într-o operațiune care a inclus deminarea unor rute și livrarea de ajutoare esențiale, potrivit Digi24 . Mesajul privind finalul încetării focului a fost transmis de prima-doamnă a SUA, Melania Trump , care a salutat cooperarea dintre Rusia și Ucraina. Într-o postare pe Facebook datată 1 noiembrie 2026 și prezentată sub însemnele oficiale ale primei-doamne, Melania Trump a afirmat că armistițiul „s-a încheiat conform calendarului stabilit” și a descris misiunea umanitară drept un succes. „Misiunea a fost un succes, asigurând livrarea unor ajutoare esențiale în regiune și permițând evacuarea a aproape 800 de persoane.” Totodată, Melania Trump a felicitat ambele părți pentru rolul lor în desfășurarea operațiunii și a exprimat speranța ca episodul de la Oleșkî să devină un punct de plecare pentru o pace mai largă. „În numele Americii, felicit Rusia și Ucraina pentru spiritul de conducere și cooperarea de care au dat dovadă în legătură cu armistițiul de la Oleșkî. Sper ca Oleșkî să reprezinte un punct de plecare pentru o pace durabilă între cele două națiuni.” Ce a însemnat armistițiul, în termeni operaționali Încetarea temporară a focului a început la 27 octombrie și s-a încheiat la 1 noiembrie 2026, conform planificării, potrivit declarației citate. Intervalul a permis: deminarea unor drumuri de acces; transportul ajutoarelor umanitare; evacuarea civililor care au dorit să părăsească localitatea, conform Reuters, citată de Digi24. Context: unde este Oleșkî și de ce evacuarea a fost dificilă Oleșkî este în regiunea Herson , în sudul Ucrainei, pe malul stâng al Niprului, vizavi de orașul Herson controlat de autoritățile ucrainene. Localitatea se află sub ocupație rusă din 2022. Înainte de invazia rusă, orașul avea aproximativ 24.000 de locuitori. Estimări prezentate anterior de Casa Albă indicau că între 1.700 și 2.000 de persoane mai rămăseseră în localitate, majoritatea vârstnici, inclusiv aproximativ 50 de copii. În zonă, accesul la alimente, medicamente, apă potabilă și electricitate era limitat, iar drumurile erau minate. Traseul de evacuare: ocol prin teritorii controlate de Rusia Potrivit informațiilor citate, persoanele evacuate care au ales să revină în teritoriile controlate de Ucraina au urmat un traseu ocolitor: transport cu autobuzele prin Crimeea ocupată până în orașul rus Anapa, apoi cu avionul în Belarus, de unde și-au continuat călătoria spre Ucraina. [...]
Volodîmîr Zelenski spune că este gata de o întâlnire directă cu Vladimir Putin în Turcia, dar exclude orice concesii teritoriale privind Donbasul și Crimeea , poziție care fixează din start limitele politice și constituționale ale unor eventuale negocieri, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru CNN Türk , Zelenski a spus că negocierile directe „la nivel prezidențial” sunt necesare, după ce contactele anterioare dintre părți nu au reușit să oprească războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Liderul ucrainean și-a exprimat speranța că președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, ar putea ajuta la aranjarea discuțiilor, invocând relațiile acestuia cu Putin. Ce ar vrea Ucraina pe agenda unei întâlniri Zelenski a indicat că o eventuală întâlnire față în față ar putea debloca subiecte rămase nerezolvate în discuțiile dintre delegații și grupuri tehnice. Printre temele pe care le-ar vedea discutate se numără: un armistițiu de-a lungul liniei frontului și un mecanism de monitorizare a respectării acordurilor; garanții de securitate; reconstrucția Ucrainei; statutul teritoriilor ocupate. În același timp, Zelenski a respins cererile lui Putin ca Ucraina să cedeze Donbasul sau să recunoască Crimeea drept teritoriu rusesc, afirmând că astfel de concesii ar încălca Constituția Ucrainei. Context: G20 și rolul SUA Zelenski a abordat și posibilitatea participării la summitul G20 al liderilor, programat în decembrie la Miami, precizând că Ucraina nu a primit încă o invitație oficială din partea Washingtonului. El a spus că au existat semnale că președintele SUA, Donald Trump, ar putea invita Ucraina, posibil în cadrul unei inițiative orientate spre încheierea războiului. Publicația notează că SUA l-au invitat pe Putin la summit în septembrie, ceea ce a alimentat posibilitatea unei întâlniri între liderul rus și Trump, în condițiile în care Kremlinul respinsese anterior propunerea lui Zelenski de a se întâlni cu Putin în marja reuniunii. Pe acest fundal, Zelenski a insistat că orice negocieri privind încheierea războiului trebuie să includă Ucraina și a respins ideea ca alte state să decidă viitorul țării fără participarea Kievului. „Este imposibil. Nu poți decide soarta Ucrainei fără Ucraina. Ar fi nedrept și nu ar duce nicăieri.” În același interviu, Zelenski a susținut că Rusia nu și-a atins obiectivele militare inițiale, în pofida declarațiilor că ar fi putut cuceri Ucraina „în trei zile”, menționând că războiul intră în al cincilea an. [...]
Rusia a înregistrat în octombrie a doua lună consecutivă de pierderi teritoriale și cele mai mari pierderi lunare de până acum , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post , un semnal că Moscova plătește un cost tot mai ridicat pentru menținerea presiunii pe front fără a obține câștiguri decisive. Analiza notează că forțele ruse au reușit doar avansuri marginale în direcția Dobropillya , după ce au angajat resurse și personal „substanțiale”. Chiar și în scenariul capturării localității, ISW apreciază că acest lucru nu ar permite „avansuri ample” ale Rusiei în regiunea Donețk, ceea ce sugerează o eficiență redusă a efortului ofensiv raportat la costuri. Presiune operațională: planuri neschimbate și progres lent în puncte-cheie ISW mai arată că, în pofida înfrângerilor suferite în urma operațiunii ucrainene „Vivaldi” în direcția Lyman, comanda militară rusă nu pare să-și fi modificat planurile nici măcar pentru unitățile afectate. Publicația menționează și efecte „în cascadă” ale operațiunii ucrainene asupra ofensivelor ruse împotriva așa-numitului „Fortress Belt” din est. În același timp, Rusia nu ar fi finalizat capturarea Kostyantynivka la peste un an după ce ar fi infiltrat inițial localitatea, un indicator de blocaj operațional într-o zonă importantă a frontului. Ofensive limitate pe mai multe direcții și „zona tampon” de la graniță Potrivit evaluării, Rusia continuă să angajeze personal și elemente mecanizate în direcția Hulyaipole și în vestul regiunii Zaporijia, dar cu avansuri „limitate” și în principal locale. În nord, forțele ruse își mențin eforturi ofensive restrânse pentru extinderea „zonei tampon” revendicate de-a lungul frontierei internaționale în regiunile Sumî și Harkiv, însă cu câștiguri tactice doar localizate. ISW mai indică faptul că Rusia ar fi deprioritizat în mare măsură operațiunile ofensive în direcțiile Kupiansk și Borova, după recentele operațiuni ucrainene „Vivaldi” și „Veles”. Riscuri regionale și dimensiunea economică: securitatea exporturilor de cereale Pe componenta de securitate regională, analiza menționează că drone rusești ar fi încălcat probabil spațiul aerian al Republicii Moldova și al României în seara de 31 octombrie, în contextul unei „normalizări” a încălcărilor tot mai frecvente ale spațiului aerian european. Separat, Ucraina și Turcia ar avansa cooperarea pentru susținerea unui armistițiu limitat în Marea Neagră și pentru securizarea transportului maritim al exporturilor globale de cereale, pe fondul creșterii riscurilor pe rutele maritime din cauza loviturilor la distanță. Lovituri la distanță și intensificarea atacurilor cu drone ISW mai consemnează că Ucraina a continuat campania de lovituri la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie. În același interval, Rusia ar fi lansat 433 de drone asupra Ucrainei, inclusiv 64 de drone cu propulsie cu reacție. În ansamblu, evaluarea indică o presiune militară susținută, dar cu rezultate limitate pe teren pentru Rusia, în condițiile unor pierderi ridicate și ale extinderii riscurilor de securitate în proximitatea granițelor UE și NATO. [...]
Ucraina condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea rapidă de interceptoare Patriot , într-o încercare de a-și proteja infrastructura energetică și de a răspunde cererii președintelui american Donald Trump de a reduce loviturile asupra instalațiilor energetice, potrivit HotNews . Volodimir Zelenski a spus, într-o intervenție la Fox News, că a discutat de mai multe ori cu Trump și echipa acestuia despre oprirea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice, pe fondul presiunii inflaționiste generate de scumpirea energiei în contextul conflictelor din Iran și al războiului dintre Rusia și Ucraina. În această logică, Zelenski a susținut că Kievul nu poate renunța unilateral la ripostă cât timp Rusia continuă să lovească sectorul energetic ucrainean. El a formulat explicit condiția: dacă Washingtonul furnizează timp de o lună sisteme de apărare aeriană Patriot (rachete interceptoare folosite împotriva dronelor și rachetelor), Ucraina ar opri pentru aceeași perioadă atacurile asupra rafinăriilor rusești. „Am spus că, dacă doriți ca noi să nu atacăm rafinăriile rusești, atunci ei nu trebuie să ne atace sistemul energetic. O altă opțiune: dați-ne rachete Patriot.” Întrebat dacă propunerea ar putea fi percepută drept o încercare de presiune asupra președintelui republican, Zelenski a respins această interpretare, afirmând că nu are „nicio îngrijorare” când „împărtășește adevărul între parteneri”. Aprobarea SUA există, dar problema rămâne calendarul livrărilor Administrația Trump a aprobat vineri vânzarea a 500 de rachete Patriot către Ucraina, potrivit Departamentului de Stat. Totuși, Zelenski a avertizat că livrările ar putea dura ani, în condițiile în care oficiali ucraineni semnalează de câteva săptămâni epuizarea stocurilor. În acest context, președintele ucrainean a indicat și o variantă de lucru discutată anterior: aliații americani și europeni ar putea livra rachete din propriile stocuri, urmând ca acestea să fie refăcute ulterior prin achiziția autorizată de SUA. Context: încercări fragile de reducere a escaladării și reluarea discuțiilor în noiembrie Pe teren, o încetare a focului în regiunea estică Herson – descrisă drept cea mai lungă de la începutul invaziei pe scară largă din 2022 – s-a încheiat duminică, după ce Rusia a refuzat prelungirea, potrivit unor oficiali ucraineni. În paralel, discuțiile mediate de SUA ar urma să fie reluate în cursul lunii noiembrie, după ce au fost întrerupte în momentul atacului comun al Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, în februarie. [...]
Aliații NATO se pregătesc pentru riscul unei reduceri a prezenței militare americane în Europa după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, pe fondul temerilor că o eventuală înfrângere a republicanilor l-ar putea împinge pe președintele Donald Trump să intensifice atacurile la adresa Alianței, potrivit Mediafax , care citează surse și declarații pentru POLITICO . Miza, din perspectiva securității europene, este că o blocare pe plan intern de către Congres ar putea determina Casa Albă să caute spațiu de manevră în politica externă, unde președintele are, în mod tradițional, mai multă libertate de acțiune. În acest scenariu, diplomați citați de POLITICO indică drept posibilă consecință retragerea unor soldați americani din Europa. De ce contează: revizuirea prezenței SUA în Europa, așteptată în decembrie În centrul îngrijorărilor se află o revizuire a prezenței forțelor americane în Europa, preconizată pentru luna decembrie. Trei diplomați au spus pentru POLITICO că, dacă Trump ar fi împiedicat să promoveze măsuri legislative pe plan intern, ar putea încerca să extindă semnificativ amploarea retragerii pentru a-și mobiliza baza electorală. Un înalt oficial european din domeniul apărării a descris, pentru aceeași publicație, un tipar asociat finalului de mandat al președinților, în care frustrările interne se combină cu „aventurismul” în politica externă, iar atacarea NATO ar fi, în această interpretare, o constantă a viziunii lui Trump. Legătura cu Ucraina și Rusia, în ecuația riscurilor Temerile aliaților sunt alimentate și de decizia Washingtonului de a întrerupe serviciile satelitare Starlink destinate Ucrainei, pe fondul unei apropieri între Trump și președintele rus Vladimir Putin în ultimele săptămâni, potrivit materialului citat. În paralel, POLITICO notează că Moscova și-a intensificat tehnicile de război hibrid în Europa, ceea ce ar face ca noi tensiuni în interiorul NATO să vină într-un moment vulnerabil. Oana Lungescu, fostă oficială NATO, a declarat pentru POLITICO că Trump ar putea condiționa menținerea prezenței americane în Europa de acceptarea de către statele europene a unui acord de pace în Ucraina susținut de SUA. „Există riscul ca toate aceste aspecte — revizuirea prezenței militare a SUA, Ucraina, ordinea de securitate europeană… să fie tratate, într-un fel sau altul, ca parte a unei înțelegeri mult mai ample cu Putin, creând o situație foarte periculoasă pentru securitatea Europei.” Ce măsuri sunt invocate de diplomați Potrivit diplomaților citați de POLITICO, un pachet de opțiuni discutate în scenariile de risc include: reducerea contribuțiilor SUA la fondul comun al alianței; limitarea programului PURL de achiziționare de arme pentru Ucraina; aprofundarea relațiilor cu Moscova. Alegerile de la jumătatea mandatului din SUA sunt programate marți, 3 noiembrie, iar POLITICO arată că se așteaptă ca democrații să câștige Camera Reprezentanților și chiar să preia controlul asupra Senatului. În funcție de rezultat, aliații NATO anticipează că presiunea politică asupra relației transatlantice ar putea crește, cu efecte directe asupra posturii militare americane în Europa. [...]
