Știri
Știri din categoria Externe
Europenii sunt tot mai preocupați de securitate și solicită o Uniune Europeană mai unită și mai capabilă să facă față amenințărilor globale, potrivit celui mai recent Eurobarometru, citat de Digi24. Conflictul din Ucraina, riscurile cibernetice, terorismul și migrația necontrolată figurează printre cele mai mari temeri ale cetățenilor din cele 27 de state membre ale UE. În același timp, populația cere mai multă unitate și mai multe resurse pentru apărare, competitivitate economică și independență energetică.
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a declarat că „Europa este cel mai puternic scut al nostru”, subliniind rolul așteptat de la UE ca garant al securității și stabilității continentului.
Inflația și costul vieții rămân principala îngrijorare a cetățenilor (41%), urmate de economie și locuri de muncă (35%). În paralel, 52% consideră că pacea este valoarea cea mai importantă ce trebuie apărată de UE, urmată de democrație (35%) și libertatea de exprimare (23%).
Sondajul a fost realizat între 6 și 30 noiembrie 2025, pe un eșantion de peste 26.000 de persoane, și reflectă tendințele politice, sociale și economice dinaintea alegerilor europene din 2026.
Recomandate
Un acord de armament de 14 miliarde de dolari pentru Taiwan a intrat sub semnul întrebării după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că încă „deliberează” dacă va merge mai departe cu vânzarea, la scurt timp după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping la Beijing, potrivit Politico . Trump a declarat, la bordul Air Force One, în drumul de întoarcere din China, că va lua o decizie „într-o perioadă destul de scurtă” și că vrea să discute cu persoana „care conduce Taiwanul”. El a recunoscut că Xi a ridicat subiectul vânzărilor de arme către Taiwan în discuția lor. Incertitudinea afectează un pachet de armament în valoare de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), aprobat de Congres în ianuarie, iar comentariile lui Trump sugerează o posibilă schimbare de linie cu efect direct asupra angajamentelor de securitate ale SUA în regiune. De ce contează: riscul unei schimbări de precedent în politica SUA Politico notează că una dintre „ Șase Asigurări ” oferite Taiwanului în 1982, în timpul administrației Reagan, era că Washingtonul nu va consulta Beijingul în privința vânzărilor de arme către insulă. În acest context, faptul că Trump a discutat tema cu Xi și a lăsat deschisă posibilitatea unei decizii diferite ridică semne de întrebare pentru susținătorii Taiwanului. Trump a insistat însă că nu a schimbat politica externă americană în conversația cu Xi, argumentând că nu vede de ce ar refuza să discute subiectul doar din cauza unui acord vechi. Îngrijorări în tabăra pro-Taiwan și miza relației economice cu China Potrivit publicației, avocații Taiwanului se tem de luni de zile că dorința lui Trump de a întări relația economică a SUA cu China ar putea duce la slăbirea sprijinului tradițional pentru Taipei, deși administrația Trump a respins în mod repetat ideea că președintele ar abandona Taiwanul. David Sacks, fost expert politico-militar la reprezentanța diplomatică a SUA în Taiwan, a avertizat că o eventuală „tocmeală” privind vânzările de arme sau o consultare despre ce ar vinde ori nu ar vinde SUA ar însemna o abatere de la precedent, dacă Beijingul a cerut așa ceva și dacă președintele ar accepta. Ambiguitate și pe tema apărării Taiwanului Trump a refuzat, de asemenea, să se angajeze că SUA ar apăra Taiwanul în cazul unui atac chinez, revenind la „ambiguitatea strategică” practicată de predecesori, după ce fostul președinte Joe Biden se îndepărtase de această linie. Trump a spus că Xi i-a adresat aceeași întrebare în aceeași zi, dar a refuzat să răspundă public. Ce urmează: Trump a indicat că va lua o decizie în curând, iar până atunci vânzarea de armament aprobată de Congres rămâne incertă, cu potențiale implicații atât pentru securitatea Taiwanului, cât și pentru echilibrul relației SUA–China. [...]
Mesajul lui Xi către Trump sugerează că Taiwanul rămâne linia roșie care poate împinge relația SUA–China spre conflict , într-un moment în care cei doi lideri au discutat explicit despre riscuri de război, potrivit HotNews . În discuțiile dintre Donald Trump și Xi Jinping au apărut atât războiul din Iran, cât și posibilitatea unui conflict legat de Taiwan, despre care liderul chinez a spus că ar putea izbucni dacă subiectul „nu este tratat corespunzător”. În paralel, Xi a introdus în discursul său o referință istorică cu încărcătură strategică: „ Capcana lui Tucidide ”, asociată ideii că rivalitatea dintre o putere în ascensiune și una consacrată ajunge adesea la război. De ce contează referirea la „Capcana lui Tucidide” Conceptul, invocat frecvent în analize de politică externă (inclusiv de fostul strateg al lui Trump, Steve Bannon), pleacă de la interpretarea lui Tucidide asupra Războiului Peloponesiac: ascensiunea Atenei și teama pe care a stârnit-o în Sparta au făcut conflictul inevitabil. Transpus în prezent, mesajul este că ascensiunea Chinei riscă să genereze o confruntare cu SUA. Xi a formulat direct întrebarea în debutul discursului de joi: „Pot China și Statele Unite să depășească așa-numita «Capcană a lui Tucidide» și să creeze o nouă paradigmă pentru relațiile dintre marile puteri?” Taiwanul, punctul de maximă tensiune Observatorii citați în material remarcă faptul că Xi folosește termenul de ani buni, însă reluarea lui în timpul vizitei lui Trump este interpretată ca un indiciu privind poziția Beijingului față de Taiwan. Ulterior, Xi l-a avertizat pe Trump că un „pas greșit” în privința Taiwanului ar putea împinge cele două țări într-un „conflict”. „Problema Taiwanului este cea mai importantă chestiune în relațiile dintre China și SUA.” „Dacă este gestionată greșit, cele două țări ar putea intra în conflict, împingând întreaga relație dintre China și SUA într-o situație extrem de periculoasă.” Reacția lui Trump: între compliment și respingerea ideii de „declin” În același context, Xi a adoptat și un ton mai conciliant la un banchet de miercuri seara, susținând că obiectivele politice simbolice ale celor două țări pot coexista: „Realizarea marii renașteri a națiunii chineze și readucerea Americii la măreție pot merge perfect mână în mână și pot promova bunăstarea întregii lumi.” Trump a reacționat pe rețelele sociale, spunând că Xi „s-a referit foarte elegant” la SUA ca fiind „poate” o națiune în declin, dar a respins ideea că acest lucru s-ar aplica sub conducerea sa. El a atacat administrația Biden și a afirmat că, în prezent, SUA sunt „cea mai dinamică națiune” și că speră într-o relație „mai puternică și mai bună ca niciodată” cu China. Pentru mediul economic și companii, semnalul central rămâne că dosarul Taiwanului este tratat de Beijing drept factorul care poate destabiliza rapid relația bilaterală, indiferent de mesajele publice mai conciliatoare. [...]
Planul noului guvern de la Budapesta de a opri vizele pentru lucrători din afara UE riscă să lovească producția într-o economie cu deficit de forță de muncă, avertizează companii și organizații de business, potrivit Reuters . Guvernul condus de premierul Peter Magyar , al cărui partid Tisza a câștigat alegerile din 12 aprilie și a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, a anunțat că intenționează să oprească, din luna viitoare, emiterea vizelor pentru lucrători din afara Uniunii Europene. În programul său, Tisza susține că nu va permite „lucrătorilor oaspeți” să ocupe locuri de muncă ale ungurilor și să împingă salariile în jos. De ce contează pentru companii: risc de întreruperi și scădere de output Mediul de afaceri și firmele de recrutare spun că o interdicție bruscă ar putea afecta direct capacitatea de producție, în special în sectoare care depind deja de personal din afara UE. Șeful regional al Randstad a avertizat că o astfel de măsură ar pune presiune pe companiile care se bazează pe muncă din import și că, pe termen lung, „nu ar fi viabilă”. „O interdicție totală a lucrătorilor din afara UE nu ar fi viabilă pe termen lung”, a declarat Sandor Baja, directorul general Randstad pentru Cehia, Ungaria și România. Acesta a adăugat că o parte importantă a forței de muncă din Ungaria urmează să iasă la pensie în următorul deceniu și și-a exprimat speranța că echipa ministrului economiei, Istvan Kapitany, va lăsa „raționalitatea economică” să primeze. Cât de mare e dependența: de la 2% în total la 20% în unele companii Conform statisticilor oficiale citate de Reuters, lucrătorii străini reprezintă circa 2% din forța de muncă a Ungariei. Totuși, lideri de business susțin că, în anumite domenii și companii, ponderea este mult mai mare, mai ales în industrie și servicii. Akos Janza, președintele Camerei de Comerț Americane, spune că lucrătorii străini – atât personal cu calificare înaltă, cât și muncitori – pot ajunge până la 20% din angajații unor companii. El a dat exemplul unei firme din producție care ar fi nevoită să taie un schimb întreg fără „lucrători oaspeți”. Alternative interne există, dar cu limite Randstad estimează că Ungaria ar avea un „rezervor” intern de aproximativ 400.000 de persoane care ar putea fi atrase pe piața muncii (tineri sub 25 de ani, persoane peste 55 de ani și locuitori ai orașelor mici), însă constrângerile de mobilitate reduc capacitatea acestei soluții de a acoperi rapid lipsurile. În același timp, Ungaria nu a beneficiat de un aflux mare de refugiați ucraineni care să atenueze deficitul de personal, spre deosebire de Germania, Polonia sau Cehia. Presiune din partea investitorilor: „economia nu poate funcționa” fără lucrători din afara UE Robert Keszte, șeful Camerei de Comerț Germane din Ungaria, a avertizat că oprirea vizelor ar afecta puternic economia. „În opinia noastră, economia ungară nu poate funcționa în prezent fără lucrători din țări terțe (din afara UE)”, a spus el. Pentru companii, miza imediată este predictibilitatea: dacă oprirea vizelor intră în vigoare „din luna viitoare”, așa cum a indicat partidul de guvernământ, ajustările de personal ar putea deveni rapide și costisitoare, cu efecte directe asupra producției în sectoarele dependente de forță de muncă externă. [...]
România cere accelerarea extinderii UE prin deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova și continuarea negocierilor cu Ucraina , mizând pe un proces „bazat pe merite” care să întărească poziția Uniunii și avantajul competitiv al pieței unice, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de ministra Oana Țoiu, aflată la Chișinău. Țoiu a spus că reformele făcute de Chișinău justifică trecerea la următoarea etapă în negocieri și a cerut, în același timp, avansarea dosarelor pentru Ucraina și Balcanii de Vest. În logica prezentată de ministră, extinderea nu mai este doar o temă de solidaritate politică, ci una de interes strategic pentru UE. De ce contează: extinderea, legată de competitivitatea pieței unice Ministra a argumentat că deschiderea capitolelor de negociere ține și de credibilitatea Uniunii în plan extern și de respectarea angajamentelor asumate față de statele candidate. „Vorbim despre poziția Uniunii Europene în lume. Este în interesul nostru, al fiecărui stat membru și al Uniunii, să putem să gestionăm rapid și corect, bazat pe merite, procesul de extindere, pentru că asta permite ca piața unică să aibă un avantaj competitiv mai mare în lume”. În același cadru, Țoiu a legat integrarea europeană a Republicii Moldova și Ucrainei de securitatea regională și de protejarea statelor în fața amenințărilor hibride și a influențelor externe. Ce a mai anunțat România la Chișinău: reziliență, dezinformare, sprijin pentru presă Pe agenda discuțiilor, Țoiu a indicat câteva direcții operaționale, cu accent pe apărarea proceselor democratice: o masă rotundă cu ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, despre reziliență și combaterea amenințărilor hibride, inclusiv interferențe în procesele electorale; discuții între statele europene privind sprijinirea tinerilor și a presei independente, inclusiv prin resurse pentru jurnaliști; susținerea Consiliului Europei pentru un punct de contact destinat cetățenilor din Belarus, cu accent pe acces la dialog și parteneri internaționali. Context: reuniune a Consiliului Europei cu peste 50 de delegații Declarațiile au fost făcute în contextul celei de-a 135-a Sesiuni Ministeriale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, organizată la Chișinău, la care participă peste 50 de delegații ale statelor membre și observatoare și ale organizațiilor internaționale, potrivit Ministerului de Externe al Republicii Moldova. Reuniunea a fost deschisă în prezența președintei Maia Sandu, a ministrului de Externe Mihai Popșoi și a secretarului general al Consiliului Europei, Alain Berset. La rândul său, Mihai Popșoi a susținut, potrivit Moldpres, că pentru un stat mic precum Republica Moldova apartenența la UE este atât un model de prosperitate, cât și „o garanție a securității”, pe fondul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei și al presiunilor asupra democrației și statului de drept. [...]
Atacul cu rachetă asupra unui bloc din Kiev ridică semne de întrebare privind eficiența sancțiunilor , după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a afirmat că muniția folosită ar fi fost produsă recent, ceea ce ar indica acces continuu al Rusiei la componente în pofida restricțiilor internaționale, potrivit NPR . Zelenski a anunțat vineri că bilanțul atacului rusesc cu rachetă asupra unui imobil de apartamente din capitala Ucrainei a ajuns la 24 de morți, inclusiv trei copii. Operațiunile de căutare în dărâmături s-au încheiat după mai bine de o zi, a mai spus el, într-o postare pe X. Atacul a lovit colțul unui bloc cu nouă etaje, în timpul a ceea ce forțele aeriene ucrainene au descris drept cel mai amplu baraj asupra țării de la începutul invaziei pe scară largă. În Kiev, 48 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii, conform aceleiași declarații. Indiciu despre producție recentă și „ocolirea sancțiunilor” Zelenski a susținut că racheta de croazieră care a lovit clădirea ar fi fost construită în al doilea trimestru al acestui an, „aparent” pe baza analizei epavei de către experți ucraineni. Într-o altă postare, el a legat acest element de capacitatea Rusiei de a-și menține producția de rachete prin importuri de componente și echipamente, în pofida sancțiunilor. „Asta înseamnă că Rusia încă importă componentele, resursele și echipamentele necesare pentru producția de rachete, ocolind sancțiunile globale.” În acest context, Zelenski a cerut ca oprirea schemelor de evitare a sancțiunilor să devină „o prioritate reală” pentru partenerii Ucrainei. Context: intensificarea atacurilor după armistițiul 9–11 mai Materialul notează că Rusia a intensificat atacurile aeriene la scară mare în zilele care au urmat unui armistițiu din 9–11 mai , despre care președintele SUA Donald Trump a spus că le-a cerut lui Zelenski și președintelui rus Vladimir Putin să îl respecte. Luptele au continuat în acele 72 de ore, deși „la o scară mai redusă”, potrivit relatărilor citate. Zelenski a mai declarat că, de miercuri, Moscova ar fi lansat peste 1.560 de drone asupra centrelor populate din Ucraina și că aproximativ 180 de locații din țară au fost avariate, inclusiv peste 50 de clădiri rezidențiale. Publicația amintește că precedentul „cel mai mare” atac cu drone și rachete ar fi avut loc între seara de 23 martie și seara de 24 martie, când Rusia ar fi lansat aproape 1.000 de drone și rachete. Vineri, Kievul a marcat o zi oficială de doliu pentru victime. Schimb de prizonieri: 205 de fiecare parte, începutul unui plan mai amplu Separat de atacuri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de prizonieri: 205 persoane din fiecare țară s-au întors acasă vineri. Zelenski a spus că acesta este primul pas dintr-un schimb planificat de 1.000 la 1.000 și că o parte dintre ucrainenii eliberați erau în captivitate din 2022. Ministerul rus al Apărării a confirmat schimbul și a mulțumit Emiratelor Arabe Unite pentru mediere. [...]
Țările de Jos mențin până la 30 septembrie 2026 controalele la frontierele interne terestre și pe aeroporturi , o măsură care poate aduce verificări suplimentare și timpi mai mari de așteptare pentru românii care călătoresc sau tranzitează, potrivit Stirile Pro TV , care citează o informare a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) . Ce se schimbă, concret, pentru călători MAE precizează că verificările au caracter selectiv și se fac în funcție de o evaluare de risc. Controalele pot avea loc: pe căile rutiere, prin filtre sau controale mobile, inclusiv cu escortarea autoturismului către zona de control; în trenurile internaționale; pe fluxurile de sosire din aeroporturi, pentru zborurile din alte state Schengen. Documente obligatorii și recomandări În acest context, MAE avertizează că persoanele care traversează frontiera olandeză trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil (pașaport sau carte de identitate), pentru a-l putea prezenta la solicitarea autorităților. Pentru informații suplimentare, MAE recomandă consultarea paginii Poliției de Frontieră Olandeze (Poliția Militară Regală), indicată în informare. Asistență consulară pentru români Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Secției Consulare a Ambasadei României la Haga, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), în regim de permanență: +31 70 354 15 80; +31 70 322 86 12; +31 70 331 99 80. Pentru situații dificile, speciale, cu caracter de urgență, MAE indică și telefonul de permanență al Ambasadei României la Haga: +31 651 596 107. Totodată, ministerul reamintește existența aplicației „Călătorește informat”, cu sfaturi și informații de călătorie. [...]
