Știri
Știri din categoria Externe
Europenii sunt tot mai preocupați de securitate și solicită o Uniune Europeană mai unită și mai capabilă să facă față amenințărilor globale, potrivit celui mai recent Eurobarometru, citat de Digi24. Conflictul din Ucraina, riscurile cibernetice, terorismul și migrația necontrolată figurează printre cele mai mari temeri ale cetățenilor din cele 27 de state membre ale UE. În același timp, populația cere mai multă unitate și mai multe resurse pentru apărare, competitivitate economică și independență energetică.
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a declarat că „Europa este cel mai puternic scut al nostru”, subliniind rolul așteptat de la UE ca garant al securității și stabilității continentului.
Inflația și costul vieții rămân principala îngrijorare a cetățenilor (41%), urmate de economie și locuri de muncă (35%). În paralel, 52% consideră că pacea este valoarea cea mai importantă ce trebuie apărată de UE, urmată de democrație (35%) și libertatea de exprimare (23%).
Sondajul a fost realizat între 6 și 30 noiembrie 2025, pe un eșantion de peste 26.000 de persoane, și reflectă tendințele politice, sociale și economice dinaintea alegerilor europene din 2026.
Recomandate
Parlamentul European a aprobat implementarea acordului comercial UE–SUA , dar a condiționat aplicarea de garanții suplimentare și de posibilitatea suspendării sau încetării lui, potrivit Știrile ProTV . Votul a avut loc joi și vizează eliminarea taxelor vamale pentru majoritatea produselor americane importate în Uniunea Europeană. Conform AFP , eurodeputații au adoptat cu 417 voturi pentru și 150 împotrivă anularea taxelor vamale aplicate în UE majorității importurilor din SUA, în schimbul unei plafonări la 15% a taxelor vamale impuse de administrația Trump produselor europene. Acordul a fost negociat de Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, și a fost primit în Europa, în unele cercuri, ca o concesie făcută Washingtonului. Parlamentul a atașat însă votului o serie de condiții, invocând riscul unui aranjament „dezechilibrat” și neîncrederea față de folosirea tarifelor ca instrument diplomatic. În acest context, aleasa belgiană Katleen Van Brempt (S&D) a spus că legislativul european nu va accepta „un acord prost” și că își apără cetățenii, în timp ce Zeljana Zovko (PPE) a invocat dependența a „16 milioane de locuri de muncă” de comerțul transatlantic. Elementele-cheie menționate în textul votat includ: garanții și condiții suplimentare stabilite de Comisia Europeană; condiții de suspendare a acordului; o clauză de încetare fixată în martie 2028, pentru denunțarea caracterului considerat dezechilibrat; necesitatea validării acestor condiții de către statele membre, după negocieri anticipate ca fiind dificile. Examinarea acordului în Parlament a fost întârziată, între altele, de amenințările privind anexarea Groenlandei de către SUA și de o hotărâre a Curții Supreme americane, care a invalidat taxele vamale impuse de Donald Trump. Decizia a creat incertitudine juridică și a determinat Washingtonul să recurgă la taxe vamale provizorii, în așteptarea unui nou regim tarifar prevăzut în iulie, notează sursa citată. În plan politic, nu există consens deplin: deputați francezi din grupul Renew au anunțat că votează împotrivă, argumentând că valoarea politică a acordului ar fi trebuit să fie stabilitatea și previzibilitatea; în lipsa acestora, nu văd motive să îl susțină, chiar și „îmbunătățit”. Pe de altă parte, comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, a descris pe platforma X votul drept o „etapă crucială”, iar ambasadorul american la UE a salutat decizia ca fiind benefică pentru cetățenii de ambele părți ale Atlanticului. În paralel, UE își accelerează strategia de diversificare a relațiilor comerciale pentru a reduce dependența atât de SUA, cât și de China, printr-o serie de acorduri de liber-schimb încheiate în ultimele luni, inclusiv cu Indonezia, Mercosur și, săptămâna aceasta, cu Australia. Economistul André Sapir, de la centrul de reflecție Bruegel, apreciază că politicile administrației Trump au accelerat această orientare, pe fondul unei ordini comerciale internaționale mai instabile. [...]
Franța a reunit 35 de țări pentru o posibilă coaliție privind Strâmtoarea Ormuz , conform unui comunicat al Ministerului francez al Apărării, transmis de AFP. Șefii de Stat Major ai armatelor din 35 de state au participat joi la o reuniune în format de videoconferință, organizată de șeful Statului Major al armatei franceze. Discuțiile au vizat pregătirea unei coaliții care să contribuie la „reluarea navigației în Strâmtoarea Ormuz după încetarea luptelor” și la securitatea transportului maritim într-o zonă considerată strategică. Ministerul francez al Apărării a precizat că inițiativa nu este legată de operațiunile militare aflate în desfășurare în regiune și că se înscrie într-o „logică strict defensivă”. Mesajul vine pe fondul reticenței mai multor state de a fi asociate cu atacurile americane și israeliene, deși se declară dispuse să sprijine securizarea strâmtorii. La rândul său, Ministerul britanic al Apărării a declarat miercuri pentru AFP că Londra și Parisul vor organiza în această săptămână o reuniune a statelor care au semnat, săptămâna trecută, o declarație ce cere un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii petroliere și de gaze din Golf și își exprimă disponibilitatea de a contribui la eforturile de securizare a Strâmtorii Ormuz. Comunicatul comun a fost inițiat de Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Țările de Jos și Japonia, iar ulterior li s-ar fi alăturat aproximativ 30 de state, inclusiv Emiratele Arabe Unite și Bahrein. Pe de altă parte, mai multe publicații britanice, între care The Guardian și Times, au scris că Londra s-a oferit să găzduiască, la o dată ulterioară, o conferință internațională pe tema securității strâmtorii, la Portsmouth sau la Londra, în vederea formării unei coaliții angajate în această misiune. [...]
Donald Trump prelungește cu zece zile suspendarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Iran , potrivit Mediafax , care citează o postare a președintelui SUA pe platforma Truth Social. Anunțul a fost făcut joi seara, 26 martie 2026, iar Trump afirmă că decizia vine „la cererea guvernului iranian”. Măsura vizează atacurile asupra infrastructurii energetice și a centralelor electrice din Iran. Conform informațiilor publicate, suspendarea este valabilă până la 6 aprilie 2026. În postarea sa, Trump indică și ora-limită: 20:00, ora estică, ceea ce corespunde orei 02:00 în România, în noaptea de 6 spre 7 aprilie. „La cererea guvernului iranian, vă rog să permiteți ca această declarație să servească drept avertisment pentru faptul că suspend perioada de distrugere a centralei energetice cu 10 zile, până luni, 6 aprilie 2026, ora 20:00, ora estică”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. În același mesaj, președintele SUA susține că discuțiile dintre cele două părți continuă și „decurg foarte bine”, în pofida „declarațiilor eronate” din presă. Mediafax amintește că, la începutul săptămânii, Trump anunțase deja o amânare de cinci zile a atacurilor împotriva infrastructurii energetice iraniene, iar decizia de acum extinde această pauză. [...]
Aleksandr Lukașenko i-a oferit lui Kim Jong Un o pușcă automată în timpul primei sale vizite oficiale în Coreea de Nord, potrivit Antena 3 CNN . Președintele belarus a glumit că liderul nord-coreean ar putea avea nevoie de armă „în cazul în care apar dușmani”, iar momentul a fost surprins în fața jurnaliștilor. Antena 3 CNN relatează că, în cadrul întâlnirii de la Phenian, cei doi lideri au făcut schimb de cadouri și au semnat un „tratat de prietenie și cooperare”, prezentat ca un pas de consolidare a relației bilaterale. Belarus și Coreea de Nord, ambele aliate cu Rusia, se confruntă cu sancțiuni occidentale și acuzații privind încălcarea drepturilor omului. Pe lângă pușca automată, Lukașenko i-a oferit lui Kim Jong Un produse alimentare belaruse (inclusiv ciocolată „President”, bezele și pâine neagră) și o centură Slutsk, descrisă ca un artefact tradițional belarus. În imaginile menționate de sursă, Kim Jong Un examinează arma, întreabă despre caracteristici și încearcă să o reîncarce, iar Lukașenko afirmă că Belarus produce arme de calibru mic și muniție. În schimb, liderul de la Minsk a primit o sabie, o vază mare decorată în stil tradițional și o monedă comemorativă de aur, bătută cu ocazia primei sale vizite în Coreea de Nord. Antena 3 CNN mai notează că soției lui Kim Jong Un i-a fost oferit un buchet de flori împodobit cu pietre prețioase, iar fiicei sale o cutie de bijuterii. Separat, Antena 3 CNN consemnează că semnarea tratatului a fost relatată și de France Presse, prin Agerpres, în contextul apropierii Minsk–Phenian pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În material se arată că Coreea de Nord ar fi trimis trupe și arme, iar Belarus a fost folosit ca bază de lansare pentru invazia începută în 2022, în timp ce serviciile de informații sud-coreene și occidentale consideră că Phenianul a trimis mii de soldați în Rusia și muniții, analiștii indicând că Moscova ar furniza la schimb sprijin financiar, tehnologii militare, alimente și resurse energetice. [...]
Vladimir Putin le-a cerut antreprenorilor ruși să nu mizeze pe profituri mai mari din război , potrivit Euronews România , care citează agenția EFE. Mesajul ar fi fost transmis într-o întâlnire cu ușile închise, pe fondul scumpirii petrolului după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Președintele Uniunii Industriale și a Oamenilor de Afaceri din Rusia, Aleksandr Șojin, a spus că liderul de la Kremlin se așteaptă ca războiul din Iran să se încheie rapid, ceea ce ar face temporare câștigurile suplimentare generate de tensiunile din regiune. „Președintele spune că speră că, posibil, criza să se rezolve în următoarele trei sau patru săptămâni”, a declarat Șojin după întrevederea cu Putin. Șojin a adăugat că Putin le-a recomandat antreprenorilor și Ministerului de Finanțe să nu își construiască planurile pe o perioadă prelungită de profituri ridicate, deoarece aceasta „nu va dura”. Discuția, care ar fi durat două ore, i-a inclus pe Vladimir Potanin (Norilsk Nickel), Vladimir Yevtușenkov (AFK Sistema), Andrei Kostin (Banca VTB) și Aleksander Diukov (Gazprom Neft), alături de oficiali guvernamentali precum ministrul dezvoltării economice, Maxim Reșetnikov, și ministrul industriei și comerțului, Anton Alihanov. Contextul intern este unul de presiune economică: PIB-ul anual al Rusiei ar fi scăzut în ianuarie cu 2,1%, iar Putin nu ar fi acceptat întrebări la un eveniment al Uniunii Industriale și Antreprenoriale, unde a susținut un discurs scurt și a părăsit sala. În același timp, Rusia ar beneficia de creșterea prețului petrolului, pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz de către Iran, iar autoritățile ar spera ca veniturile suplimentare să atenueze deficitul bugetar, în condițiile în care încasările din primul trimestru au fost mai slabe decât se anticipase. [...]
Donald Trump a reluat atacurile la adresa aliaților NATO , într-o declarație făcută la Casa Albă în noaptea de joi, afirmând că portavioanele britanice sunt „niște jucării” și că le-ar fi transmis britanicilor „să nu se mai obosească” să ajute SUA în războiul cu Iranul, potrivit Antena 3 CNN , care citează The Guardian. Președintele american a susținut, fără a prezenta dovezi, că ar fi cerut sprijinul celor două portavioane britanice și că ar fi fost refuzat de premierul Keir Starmer , care ulterior s-ar fi oferit să le trimită. Guvernul britanic a negat această succesiune de evenimente, afirmând că nu a existat o solicitare din partea SUA și, implicit, nici o respingere a ei. În același context, Starmer a indicat totuși că nu va permite folosirea bazelor Regatului Unit pentru lovituri ofensive împotriva regimului iranian, dar că infrastructuri precum Diego Garcia și insulele Chagos ar putea fi utilizate pentru acțiuni defensive, în cazul unor represalii iraniene. Regatul Unit a trimis distrugătorul HMS Dragon în estul Mediteranei după lansarea unei rachete iraniene din Liban către baza britanică RAF din Cipru, iar oficiali britanici au spus că este analizată și desfășurarea unui vas al Royal Navy sau a unui vas civil pentru sprijinirea eforturilor de redeschidere a Strâmtorii Ormuz. Trump a ironizat și atacul cu rachetă asupra bazei SUA–Regatul Unit din Diego Garcia, afirmând că Iranul ar fi tras „o rachetă la peste patru mii de kilometri” și reluând ideea că aliații ar fi vrut să se implice doar după încheierea conflictului. În declarațiile sale, liderul de la Washington a repetat că este „foarte dezamăgit” de aliații NATO și a insistat că sprijinul ar fi trebuit oferit „când războiul a început sau chiar înainte să înceapă”. Episodul se suprapune peste o deteriorare a relațiilor SUA–Regatul Unit, după ce Starmer a spus, la începutul săptămânii, în fața unei comisii parlamentare, că nu intenționează să răspundă insultelor repetate ale președintelui american, pe care le-a descris drept încercări de a pune presiune asupra sa. Joi, premierul britanic a participat în Finlanda la summitul Forței Expediționare Comune (JEF), unde a avertizat că, în pofida conflictului din Orientul Mijlociu, aliații nu trebuie să piardă din vedere amenințarea Rusiei și a confirmat că marina ucraineană va lua parte pentru prima dată, în toamnă, la un exercițiu JEF. [...]
