Știri
Știri din categoria Externe
Planul noului guvern de la Budapesta de a opri vizele pentru lucrători din afara UE riscă să lovească producția într-o economie cu deficit de forță de muncă, avertizează companii și organizații de business, potrivit Reuters.
Guvernul condus de premierul Peter Magyar, al cărui partid Tisza a câștigat alegerile din 12 aprilie și a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, a anunțat că intenționează să oprească, din luna viitoare, emiterea vizelor pentru lucrători din afara Uniunii Europene. În programul său, Tisza susține că nu va permite „lucrătorilor oaspeți” să ocupe locuri de muncă ale ungurilor și să împingă salariile în jos.
Mediul de afaceri și firmele de recrutare spun că o interdicție bruscă ar putea afecta direct capacitatea de producție, în special în sectoare care depind deja de personal din afara UE. Șeful regional al Randstad a avertizat că o astfel de măsură ar pune presiune pe companiile care se bazează pe muncă din import și că, pe termen lung, „nu ar fi viabilă”.
„O interdicție totală a lucrătorilor din afara UE nu ar fi viabilă pe termen lung”, a declarat Sandor Baja, directorul general Randstad pentru Cehia, Ungaria și România.
Acesta a adăugat că o parte importantă a forței de muncă din Ungaria urmează să iasă la pensie în următorul deceniu și și-a exprimat speranța că echipa ministrului economiei, Istvan Kapitany, va lăsa „raționalitatea economică” să primeze.
Conform statisticilor oficiale citate de Reuters, lucrătorii străini reprezintă circa 2% din forța de muncă a Ungariei. Totuși, lideri de business susțin că, în anumite domenii și companii, ponderea este mult mai mare, mai ales în industrie și servicii.
Akos Janza, președintele Camerei de Comerț Americane, spune că lucrătorii străini – atât personal cu calificare înaltă, cât și muncitori – pot ajunge până la 20% din angajații unor companii. El a dat exemplul unei firme din producție care ar fi nevoită să taie un schimb întreg fără „lucrători oaspeți”.
Randstad estimează că Ungaria ar avea un „rezervor” intern de aproximativ 400.000 de persoane care ar putea fi atrase pe piața muncii (tineri sub 25 de ani, persoane peste 55 de ani și locuitori ai orașelor mici), însă constrângerile de mobilitate reduc capacitatea acestei soluții de a acoperi rapid lipsurile.
În același timp, Ungaria nu a beneficiat de un aflux mare de refugiați ucraineni care să atenueze deficitul de personal, spre deosebire de Germania, Polonia sau Cehia.
Robert Keszte, șeful Camerei de Comerț Germane din Ungaria, a avertizat că oprirea vizelor ar afecta puternic economia.
„În opinia noastră, economia ungară nu poate funcționa în prezent fără lucrători din țări terțe (din afara UE)”, a spus el.
Pentru companii, miza imediată este predictibilitatea: dacă oprirea vizelor intră în vigoare „din luna viitoare”, așa cum a indicat partidul de guvernământ, ajustările de personal ar putea deveni rapide și costisitoare, cu efecte directe asupra producției în sectoarele dependente de forță de muncă externă.
Recomandate
Mesajul lui Xi către Trump sugerează că Taiwanul rămâne linia roșie care poate împinge relația SUA–China spre conflict , într-un moment în care cei doi lideri au discutat explicit despre riscuri de război, potrivit HotNews . În discuțiile dintre Donald Trump și Xi Jinping au apărut atât războiul din Iran, cât și posibilitatea unui conflict legat de Taiwan, despre care liderul chinez a spus că ar putea izbucni dacă subiectul „nu este tratat corespunzător”. În paralel, Xi a introdus în discursul său o referință istorică cu încărcătură strategică: „ Capcana lui Tucidide ”, asociată ideii că rivalitatea dintre o putere în ascensiune și una consacrată ajunge adesea la război. De ce contează referirea la „Capcana lui Tucidide” Conceptul, invocat frecvent în analize de politică externă (inclusiv de fostul strateg al lui Trump, Steve Bannon), pleacă de la interpretarea lui Tucidide asupra Războiului Peloponesiac: ascensiunea Atenei și teama pe care a stârnit-o în Sparta au făcut conflictul inevitabil. Transpus în prezent, mesajul este că ascensiunea Chinei riscă să genereze o confruntare cu SUA. Xi a formulat direct întrebarea în debutul discursului de joi: „Pot China și Statele Unite să depășească așa-numita «Capcană a lui Tucidide» și să creeze o nouă paradigmă pentru relațiile dintre marile puteri?” Taiwanul, punctul de maximă tensiune Observatorii citați în material remarcă faptul că Xi folosește termenul de ani buni, însă reluarea lui în timpul vizitei lui Trump este interpretată ca un indiciu privind poziția Beijingului față de Taiwan. Ulterior, Xi l-a avertizat pe Trump că un „pas greșit” în privința Taiwanului ar putea împinge cele două țări într-un „conflict”. „Problema Taiwanului este cea mai importantă chestiune în relațiile dintre China și SUA.” „Dacă este gestionată greșit, cele două țări ar putea intra în conflict, împingând întreaga relație dintre China și SUA într-o situație extrem de periculoasă.” Reacția lui Trump: între compliment și respingerea ideii de „declin” În același context, Xi a adoptat și un ton mai conciliant la un banchet de miercuri seara, susținând că obiectivele politice simbolice ale celor două țări pot coexista: „Realizarea marii renașteri a națiunii chineze și readucerea Americii la măreție pot merge perfect mână în mână și pot promova bunăstarea întregii lumi.” Trump a reacționat pe rețelele sociale, spunând că Xi „s-a referit foarte elegant” la SUA ca fiind „poate” o națiune în declin, dar a respins ideea că acest lucru s-ar aplica sub conducerea sa. El a atacat administrația Biden și a afirmat că, în prezent, SUA sunt „cea mai dinamică națiune” și că speră într-o relație „mai puternică și mai bună ca niciodată” cu China. Pentru mediul economic și companii, semnalul central rămâne că dosarul Taiwanului este tratat de Beijing drept factorul care poate destabiliza rapid relația bilaterală, indiferent de mesajele publice mai conciliatoare. [...]
România cere accelerarea extinderii UE prin deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova și continuarea negocierilor cu Ucraina , mizând pe un proces „bazat pe merite” care să întărească poziția Uniunii și avantajul competitiv al pieței unice, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de ministra Oana Țoiu, aflată la Chișinău. Țoiu a spus că reformele făcute de Chișinău justifică trecerea la următoarea etapă în negocieri și a cerut, în același timp, avansarea dosarelor pentru Ucraina și Balcanii de Vest. În logica prezentată de ministră, extinderea nu mai este doar o temă de solidaritate politică, ci una de interes strategic pentru UE. De ce contează: extinderea, legată de competitivitatea pieței unice Ministra a argumentat că deschiderea capitolelor de negociere ține și de credibilitatea Uniunii în plan extern și de respectarea angajamentelor asumate față de statele candidate. „Vorbim despre poziția Uniunii Europene în lume. Este în interesul nostru, al fiecărui stat membru și al Uniunii, să putem să gestionăm rapid și corect, bazat pe merite, procesul de extindere, pentru că asta permite ca piața unică să aibă un avantaj competitiv mai mare în lume”. În același cadru, Țoiu a legat integrarea europeană a Republicii Moldova și Ucrainei de securitatea regională și de protejarea statelor în fața amenințărilor hibride și a influențelor externe. Ce a mai anunțat România la Chișinău: reziliență, dezinformare, sprijin pentru presă Pe agenda discuțiilor, Țoiu a indicat câteva direcții operaționale, cu accent pe apărarea proceselor democratice: o masă rotundă cu ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, despre reziliență și combaterea amenințărilor hibride, inclusiv interferențe în procesele electorale; discuții între statele europene privind sprijinirea tinerilor și a presei independente, inclusiv prin resurse pentru jurnaliști; susținerea Consiliului Europei pentru un punct de contact destinat cetățenilor din Belarus, cu accent pe acces la dialog și parteneri internaționali. Context: reuniune a Consiliului Europei cu peste 50 de delegații Declarațiile au fost făcute în contextul celei de-a 135-a Sesiuni Ministeriale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, organizată la Chișinău, la care participă peste 50 de delegații ale statelor membre și observatoare și ale organizațiilor internaționale, potrivit Ministerului de Externe al Republicii Moldova. Reuniunea a fost deschisă în prezența președintei Maia Sandu, a ministrului de Externe Mihai Popșoi și a secretarului general al Consiliului Europei, Alain Berset. La rândul său, Mihai Popșoi a susținut, potrivit Moldpres, că pentru un stat mic precum Republica Moldova apartenența la UE este atât un model de prosperitate, cât și „o garanție a securității”, pe fondul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei și al presiunilor asupra democrației și statului de drept. [...]
Atacul cu rachetă asupra unui bloc din Kiev ridică semne de întrebare privind eficiența sancțiunilor , după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a afirmat că muniția folosită ar fi fost produsă recent, ceea ce ar indica acces continuu al Rusiei la componente în pofida restricțiilor internaționale, potrivit NPR . Zelenski a anunțat vineri că bilanțul atacului rusesc cu rachetă asupra unui imobil de apartamente din capitala Ucrainei a ajuns la 24 de morți, inclusiv trei copii. Operațiunile de căutare în dărâmături s-au încheiat după mai bine de o zi, a mai spus el, într-o postare pe X. Atacul a lovit colțul unui bloc cu nouă etaje, în timpul a ceea ce forțele aeriene ucrainene au descris drept cel mai amplu baraj asupra țării de la începutul invaziei pe scară largă. În Kiev, 48 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii, conform aceleiași declarații. Indiciu despre producție recentă și „ocolirea sancțiunilor” Zelenski a susținut că racheta de croazieră care a lovit clădirea ar fi fost construită în al doilea trimestru al acestui an, „aparent” pe baza analizei epavei de către experți ucraineni. Într-o altă postare, el a legat acest element de capacitatea Rusiei de a-și menține producția de rachete prin importuri de componente și echipamente, în pofida sancțiunilor. „Asta înseamnă că Rusia încă importă componentele, resursele și echipamentele necesare pentru producția de rachete, ocolind sancțiunile globale.” În acest context, Zelenski a cerut ca oprirea schemelor de evitare a sancțiunilor să devină „o prioritate reală” pentru partenerii Ucrainei. Context: intensificarea atacurilor după armistițiul 9–11 mai Materialul notează că Rusia a intensificat atacurile aeriene la scară mare în zilele care au urmat unui armistițiu din 9–11 mai , despre care președintele SUA Donald Trump a spus că le-a cerut lui Zelenski și președintelui rus Vladimir Putin să îl respecte. Luptele au continuat în acele 72 de ore, deși „la o scară mai redusă”, potrivit relatărilor citate. Zelenski a mai declarat că, de miercuri, Moscova ar fi lansat peste 1.560 de drone asupra centrelor populate din Ucraina și că aproximativ 180 de locații din țară au fost avariate, inclusiv peste 50 de clădiri rezidențiale. Publicația amintește că precedentul „cel mai mare” atac cu drone și rachete ar fi avut loc între seara de 23 martie și seara de 24 martie, când Rusia ar fi lansat aproape 1.000 de drone și rachete. Vineri, Kievul a marcat o zi oficială de doliu pentru victime. Schimb de prizonieri: 205 de fiecare parte, începutul unui plan mai amplu Separat de atacuri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de prizonieri: 205 persoane din fiecare țară s-au întors acasă vineri. Zelenski a spus că acesta este primul pas dintr-un schimb planificat de 1.000 la 1.000 și că o parte dintre ucrainenii eliberați erau în captivitate din 2022. Ministerul rus al Apărării a confirmat schimbul și a mulțumit Emiratelor Arabe Unite pentru mediere. [...]
Țările de Jos mențin până la 30 septembrie 2026 controalele la frontierele interne terestre și pe aeroporturi , o măsură care poate aduce verificări suplimentare și timpi mai mari de așteptare pentru românii care călătoresc sau tranzitează, potrivit Stirile Pro TV , care citează o informare a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) . Ce se schimbă, concret, pentru călători MAE precizează că verificările au caracter selectiv și se fac în funcție de o evaluare de risc. Controalele pot avea loc: pe căile rutiere, prin filtre sau controale mobile, inclusiv cu escortarea autoturismului către zona de control; în trenurile internaționale; pe fluxurile de sosire din aeroporturi, pentru zborurile din alte state Schengen. Documente obligatorii și recomandări În acest context, MAE avertizează că persoanele care traversează frontiera olandeză trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil (pașaport sau carte de identitate), pentru a-l putea prezenta la solicitarea autorităților. Pentru informații suplimentare, MAE recomandă consultarea paginii Poliției de Frontieră Olandeze (Poliția Militară Regală), indicată în informare. Asistență consulară pentru români Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Secției Consulare a Ambasadei României la Haga, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), în regim de permanență: +31 70 354 15 80; +31 70 322 86 12; +31 70 331 99 80. Pentru situații dificile, speciale, cu caracter de urgență, MAE indică și telefonul de permanență al Ambasadei României la Haga: +31 651 596 107. Totodată, ministerul reamintește existența aplicației „Călătorește informat”, cu sfaturi și informații de călătorie. [...]
Schimbul de 205 prizonieri între Rusia și Ucraina indică menținerea unor canale minime de negociere , în pofida intensificării atacurilor cu drone și a bombardamentelor raportate în ultimele zile, potrivit Mediafax . Ministerul rus al Apărării susține că Rusia a doborât, joi noaptea, între orele 20:00 și 04:00, 355 de drone ucrainene deasupra a aproximativ 15 regiuni și a Crimeei. Conform comunicatului citat, atacurile ar fi vizat regiunile Belgorod, Bryansk și Kursk, aflate la granița cu Ucraina, precum și Moscova. Schimb de prizonieri, la o săptămână după un anunț al lui Trump Vineri, Rusia și Ucraina au făcut schimb de 205 prizonieri, potrivit armatei ruse. Informația vine la o săptămână după ce președintele american Donald Trump anunțase existența unui acord pentru un nou schimb. Armata rusă a mai precizat că militarii ruși eliberați se află pe teritoriul Belarusului, unde primesc „asistența psihologică și medicală necesară”. Escaladare pe teren: drone și victime raportate de ambele părți Pe fondul schimbului de prizonieri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a fost vizată de peste 675 de drone și 56 de rachete într-un atac masiv desfășurat joi noaptea. Totodată, serviciile de salvare au anunțat că bilanțul bombardamentelor rusești care au lovit Kievul în noaptea de miercuri spre joi a urcat la 24 de morți, inclusiv trei copii, și 47 de răniți. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a spus că orașul va fi în doliu vineri, iar serviciile de salvare continuă căutările printre dărâmături în districtul Darnytskyi, după prăbușirea unei clădiri. În Rusia, autoritățile locale au anunțat că atacurile ucrainene asupra orașului Riazan s-au soldat cu trei morți și 12 răniți. [...]
Schimbul de 205 prizonieri de fiecare parte menține deschis un canal umanitar între Rusia și Ucraina, într-un moment în care negocierile mai largi rămân blocate, potrivit Agerpres . Ministerul rus al Apărării a anunțat că, pe 15 mai, 205 militari ruși au revenit de pe teritoriul controlat de Ucraina, iar în schimb au fost predați 205 prizonieri de război ucraineni. Anunțul este atribuit de Agerpres agențiilor EFE și AFP. Potrivit părții ruse, militarii ruși eliberați se află în Belarus , unde primesc „ajutor psihologic și medical necesar”. Rolul medierii și ritmul schimburilor Moscova susține că schimbul a fost posibil datorită „medierii umanitare” a Emiratelor Arabe Unite, un format folosit și în alte episoade similare. Schimbul precedent, de câte 193 de prizonieri, a avut loc pe 24 aprilie, conform aceleiași informări. De ce contează: schimburile continuă, dar acordul mai amplu nu s-a materializat În material se amintește că, în cadrul încetării focului convenite cu medierea președintelui american Donald Trump în perioada 9–11 mai, fusese prevăzut un schimb de câte 1.000 de prizonieri de război, care „nu s-a concretizat până în prezent”. Totodată, Agerpres notează că negocierile sub mediere americană sunt suspendate de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la sfârșitul lunii februarie de bombardamente israeliano-americane asupra Iranului. În acest context, schimburile punctuale de prizonieri rămân unul dintre puținele mecanisme funcționale între părți. [...]
