Știri
Știri din categoria Externe
Errol Musk, tatăl lui Elon Musk, lucrează la un proiect de relocare în Rusia a unor fermieri sud-africani, inițiativă care ar urma să ofere statut de refugiat pentru 50 de familii afrikanere și care se suprapune peste o temă deja politizată de administrația SUA, potrivit Digi24.
Musk a declarat pentru AFP că proiectul vizează „acordarea statutului de refugiat fermierilor sud-africani”, fără să ofere detalii despre mecanism, criterii sau calendar. Un oficial rus a spus că inițiativa ar presupune relocarea a 50 de familii din minoritatea albă afrikaans (descendenți ai coloniștilor olandezi).
Demersul apare într-un context în care aceeași categorie de sud-africani a primit oferte de statut de refugiat și din partea guvernului președintelui american Donald Trump, care a susținut în mod fals că afrikanerii ar fi persecutați de autoritățile sud-africane post-apartheid. Potrivit informațiilor citate, aproape 5.000 de afrikaneri albi au intrat în Statele Unite ca refugiați de când Trump a preluat funcția în ianuarie anul trecut, în timp ce programele de refugiați au fost aproape suspendate pentru alte grupuri.
Programul american a provocat reacții dure la Pretoria, guvernul sud-african respingând acuzațiile de discriminare.
Errol Musk, care vizitează regulat Rusia, s-a aflat la Moscova și a participat la o slujbă de Paște ortodoxă pe 12 aprilie, în prezența președintelui Vladimir Putin, notează materialul.
Guvernatorul regiunii Vladimir, Aleksandr Avdeyev, a afirmat pe Telegram că a discutat cu Musk despre „dezvoltarea agriculturii” și despre „perspectivele de stabilire a 50 de familii de origine olandeză din Africa de Sud”. Deși afrikanerii ar fi emigrat în Rusia încă din 2018, implicarea lui Errol Musk este prezentată ca un element nou.
Într-un interviu pentru presa rusă Gubernia 33, Errol Musk a justificat inițiativa susținând că fermierii afrikaneri albi ar fi vizați pentru a fi uciși, acuzații negate ferm în Africa de Sud.
Digi24 amintește că Elon Musk acuză frecvent guvernul sud-african de rasism, inclusiv în legătură cu refuzul de a acorda licență furnizorului său de internet Starlink. Într-o postare recentă, el a susținut că licența nu este acordată „pur și simplu pentru că nu sunt negru”.
În același context, sunt menționate legile sud-africane de reechilibrare după apartheid, care impun ca marile companii să fie deținute în proporție de cel puțin 30% de persoane din comunități anterior defavorizate. Purtătorul de cuvânt al președintelui Cyril Ramaphosa a calificat afirmațiile lui Elon Musk drept „minciuni și dezinformare”, potrivit materialului.
În acest moment, proiectul descris de Errol Musk rămâne insuficient detaliat: nu sunt publice condițiile concrete, instituțiile implicate și pașii procedurali pentru acordarea statutului de refugiat în Rusia. Singurul element operațional indicat în mod explicit este ținta de 50 de familii și discuția purtată la nivel regional în Rusia despre stabilirea lor și despre agricultură.
Recomandate
Televiziunea de stat rusă ar fi fost instruită să-i livreze lui Vladimir Putin o imagine „cosmetizată” a țării , ceea ce ridică un risc operațional major: decizii politice și militare luate pe baza unor informări filtrate, nu a realității din teren, potrivit Digi24 . Dezvăluirea îi aparține lui Dmitri Skorobutov , fost editor la Rossia-1 , care spune că Putin primește de ani de zile informări private ce „idealizează” situația din Rusia și ascund problemele cu care se confruntă țara. Skorobutov a ajuns redactor-șef al emisiunii „Vesti” în 2006 și susține că proiectul intern avea numele de cod „Telespectatorul principal”, relatarea fiind preluată de TVP World (fără ca Digi24 să indice alte detalii verificabile independent în textul citat). Cum ar fi funcționat „filtrul” informațional Skorobutov afirmă că, după jurnalul obișnuit de seară, echipa rămânea la muncă pentru a pregăti o versiune „curățată” a știrilor, destinată liderului de la Kremlin. În interviul citat de Digi24, el descrie un set de instrucțiuni privind selecția și editarea conținutului: „Aveam instrucțiuni, în consecință, cu privire la ce știri să lăsăm în acest buletin, ce să adăugăm, unde să înfrumusețăm, unde să eliminăm, astfel încât lui Putin să i se prezinte apoi o imagine ideală a frumoasei Rusii de astăzi.” Potrivit lui, acest format ar fi fost introdus în 2011, după protestele de masă de la Moscova împotriva fraudei electorale și a corupției politice, când anturajul lui Putin ar fi încercat să-l „izoleze” de „evenimentele reale” și de mediul informațional. Legătura cu războiul și controlul mai strict al relatărilor Fostul editor susține că filtrarea informațiilor s-a accentuat în ultimii ani, mai ales în legătură cu războiul din Ucraina. El indică drept moment de înăsprire aprilie 2022, după scufundarea crucișătorului „Moskva”, nava-amiral a Flotei ruse din Marea Neagră. „Ceea ce văd acum este pur și simplu un coșmar. El știe puține lucruri despre evenimentele reale și foarte puțin despre ceea ce se întâmplă în război.” În același context, Digi24 notează și că audiențele televiziunilor de stat rusești sunt în scădere, pe măsură ce publicul se îndepărtează de mesajele Kremlinului, fără a oferi însă cifre sau o sursă statistică în textul publicat. Cine este Dmitri Skorobutov și ce spune despre schimbarea sa de poziție Skorobutov afirmă că a fost cândva un susținător al lui Putin, dar și-a schimbat opiniile după ce a părăsit presa de stat, în urma unei dispute cu conducerea televiziunii în 2017. În 2020, spune el, a primit azil politic în Elveția, după ce a devenit critic public al cenzurii din televiziunea de stat rusă. Informațiile prezentate se bazează pe declarațiile lui Skorobutov, așa cum sunt redate de Digi24 dintr-un interviu pe YouTube; articolul nu include o confirmare independentă a existenței și funcționării proiectului descris. [...]
Donald Trump a respins public ideea unui fond american de 300 de miliarde de dolari pentru Iran , spunând că SUA „nu investesc” și „nu au un fond”, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile, făcute în marja summitului G7 , vin pe fondul discuțiilor despre un memorandum de înțelegere (MoU) cu Teheranul și au rolul de a tăia speculațiile privind o eventuală finanțare masivă care ar schimba miza economică a acordului. Trump a afirmat că informația despre un fond de 300 de miliarde de dolari este „o poveste falsă” și a insistat că Washingtonul nu pune „nici 10 cenți”. El a adăugat că nu le-a cerut nici statelor din Golf să investească în Iran, subliniind că „oamenii pot decide să facă asta”, dar ar fi o decizie a lor. MoU cu Iranul: condiția nucleară și amenințarea revenirii la bombardamente În același context, Trump a prezentat MoU drept „un lucru grozav” în primul rând pentru că, susține el, ar garanta că Iranul „nu va avea niciodată o armă nucleară”. A avertizat că, dacă Iranul ar obține o astfel de armă, „se va dezlănțui iadul” asupra sa. Totodată, Trump a spus că MoU nu este final și că SUA ar putea relua o campanie de bombardamente dacă nu îi va „plăcea” cum se comportă Iranul, formulând explicit posibilitatea revenirii la lovituri militare. „Nu m-a interesat niciodată” schimbarea de regim și comparația cu acordul din 2015 Trump a declarat că nu a fost preocupat de schimbarea regimului de la Teheran, argumentând că „schimbările de regim” „nu funcționează”. El a descris interlocutorii actuali drept „raționali” și „mai puțin radicalizați” decât grupuri anterioare. În paralel, a comparat MoU-ul aflat în lucru cu acordul nuclear din 2015 (JCPOA), criticându-l pe fostul președinte Barack Obama și susținând că acesta ar fi oferit Iranului 1,7 miliarde de dolari „în numerar”. Componenta regională: Israel, Hezbollah și rolul Qatarului Trump a afirmat că înțelegerea ar supraviețui chiar dacă Israelul ar lovi în Liban, unde a indicat Hezbollah drept problemă recurentă. El a criticat modul în care Israelul ar acționa împotriva Hezbollah, spunând că nu ar trebui „dărâmat un bloc” de fiecare dată când este căutat „cineva”, din cauza victimelor colaterale. A mai spus că a discutat cu lideri israelieni despre lovituri asupra Beirutului și că „nu i-a plăcut” faptul că armata israeliană ar fi bombardat Beirutul cu câteva ore înainte de semnarea acordului. În același timp, Trump i-a mulțumit emirului Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, pentru sprijinul în negocierea înțelegerii. Reuters a contribuit la relatare, notează publicația. [...]
Aproximativ 67% dintre ucraineni se așteaptă ca Zelenski să fie înlocuit după război , un semnal că presiunea pentru o „resetare” politică la Kiev crește odată cu prelungirea conflictului și cu intrarea mandatului său într-o fază prelungită de excepție, potrivit Digi24 , care citează un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), preluat de Kyiv Independent . Procentul de 67% reprezintă o creștere puternică față de 2023, când doar 23% dintre respondenți anticipau o schimbare la vârful statului după încheierea războiului. În același timp, mai multe sondaje au arătat constant că majoritatea ucrainenilor se opun organizării de alegeri înainte de încetarea ostilităților. Cererea de „reorganizare” depășește figura președintelui Întrebarea din sondaj a vizat o posibilă reorganizare a autorităților centrale după război, nu doar înlocuirea președintelui, ci și schimbări la nivelul guvernului și al parlamentului, în ideea „restabilirii” țării. Conform datelor citate, ponderea celor care se așteaptă la cel puțin un nivel de reorganizare a urcat la 88%, de la 73% în 2023. Pe componente, sprijinul pentru schimbări arată astfel: 83% susțin reorganizarea parlamentului după război (față de 69% anterior); 74% susțin reorganizarea guvernului (față de 47% în 2023). Încredere în Zelenski, dar nu „în alb” Sondajul indică și o nuanță importantă: așteptarea ca Zelenski să fie înlocuit există inclusiv în rândul celor care declară încredere în el. Potrivit KIIS: 33% dintre cei care au „încredere deplină” în Zelenski se așteaptă totuși să fie înlocuit după război; 68% dintre cei care „tind să aibă încredere” în el au aceeași așteptare; 97% dintre cei care nu au deloc încredere în el se așteaptă la înlocuire. În paralel, studiul arată că proporția ucrainenilor care consideră justificată intervenția președintelui în activitatea parlamentului și a guvernului a scăzut la 52%, de la nivelul din 2022. Directorul KIIS, Anton Hrushetskyi, a explicat că sprijinul pentru Zelenski rămâne legat de apărarea națională și de ideea că ar trebui să rămână în funcție până la finalul războiului, însă „nu este necondiționat”, ci reflectă o cerere mai largă de reînnoire a elitelor. „Președintele se bucură de încrederea și sprijinul ucrainienilor în chestiuni de apărare națională, iar pentru majoritate, el ar trebui să rămână în funcție până la sfârșitul războiului. Cu toate acestea, această încredere și acest sprijin nu sunt necondiționate, ci mai degrabă moderate.” Ce arată alte măsurători citate Materialul Digi24 mai menționează două repere din sondaje KIIS: 61% dintre ucraineni declară că au încredere în Zelenski, nivel descris ca stabil, în pofida „evoluțiilor recente” legate de cel mai mare scandal de corupție din mandatul său; un alt studiu din luna mai arată că 28% dintre respondenți vor ca Zelenski să rămână președinte după război, iar 16% cred că ar putea rămâne în politică într-un alt rol. Pentru mediul economic și pentru partenerii externi ai Ucrainei, aceste cifre conturează un risc politic post-conflict: chiar dacă alegerile sunt respinse pe durata războiului, așteptările publice pentru schimbări rapide după încetarea luptelor par să se consolideze, inclusiv la nivelul instituțiilor-cheie ale statului. [...]
Donald Trump a avertizat că SUA ar relua loviturile asupra Iranului dacă Teheranul nu „se comportă” , semnalând că acordul SUA–Iran de încetare a războiului rămâne fragil și condiționat, potrivit CNN . Într-o declarație făcută miercuri, 17 iunie 2026, în timpul unei întâlniri cu președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi , Trump a spus că înțelegerea cu Iranul „nu este un acord final” și că Statele Unite vor relua atacurile dacă Iranul nu „se comportă”. „Dacă nu se comportă, ne întoarcem imediat la aruncatul bombelor chiar în mijlocul capului lor”, a spus Trump, referindu-se la Iran. De ce contează Mesajul introduce un element de incertitudine în jurul acordului prezentat ca fiind menit să oprească războiul: în locul unei înțelegeri definitive, președintele SUA descrie aranjamentul ca pe unul provizoriu, cu o condiționalitate explicită și cu amenințarea reluării loviturilor militare. În termeni practici, asta sugerează că riscul de escaladare rămâne ridicat, chiar și după semnarea unui acord de încetare a conflictului. Ce urmează În același context mediatic, Trump a indicat că ar putea face public textul acordului „în câteva zile”, într-un „cadru formal”, inclusiv prin citirea documentului în fața camerelor, potrivit materialelor video asociate publicate de CNN. [...]
Parlamentul European condiționează orice apropiere de UE de reforme democratice în Georgia și Turcia, semnalând că, în forma actuală, relația cu Bruxelles-ul nu poate avansa fără progrese verificabile privind statul de drept și drepturile fundamentale, potrivit Mediafax . Mesajul are un impact direct de reglementare: eurodeputații cer ca pașii următori în relația cu cele două state să fie condiționați strict de respectarea libertăților fundamentale, a drepturilor omului și a standardelor democratice, pe fondul acuzațiilor de „regres democratic” în ambele țări. Georgia: angajamentul UE, legat de pași „concreți și verificabili” În cazul Georgiei, Parlamentul European critică guvernarea partidului Georgian Dream și susține că nu au existat măsuri pentru a inversa o direcție descrisă drept „anti-europeană”. Rezoluția a fost adoptată miercuri cu 436 de voturi pentru, 145 împotrivă și 47 de abțineri, iar documentul cere ca orice angajament viitor al UE cu autoritățile de la Tbilisi să depindă de pași „concreți și verificabili” pentru oprirea regresului democratic. Eurodeputații afirmă, totodată, solidaritatea cu cetățenii georgieni care susțin o Georgie democratică și europeană, dar mențin poziția de nerecunoaștere a legitimității actualului parlament georgian și a președintelui desemnat de acesta. Raportoarea Rasa Juknevičienė a cerut sancțiuni coordonate la nivelul UE împotriva celor considerați responsabili de represiune și „capturarea statului”, acuzând, între altele, presiuni asupra presei independente și existența unui număr ridicat de prizonieri politici. Turcia: aderarea rămâne blocată, cu avertisment privind deriva autoritară Pentru Turcia, Parlamentul European constată că procesul de aderare rămâne blocat, în pofida reafirmării periodice de către Ankara a obiectivului de integrare. Rezoluția a fost adoptată cu 381 de voturi pentru, 107 împotrivă și 171 de abțineri, iar eurodeputații indică drept probleme majore nerezolvate statul de drept, drepturile omului, libertatea presei și standardele democratice. Parlamentul cere guvernului turc să respecte dreptul internațional, relațiile de bună vecinătate și drepturile suverane ale statelor membre ale UE, în special Grecia și Cipru, și critică reacția considerată limitată a altor instituții europene și a multor state membre față de derapajele democratice din Turcia. Raportorul Nacho Sánchez Amor a avertizat că Turcia se îndreaptă rapid către „un model pe deplin autoritar”, invocând presiunile asupra principalului partid de opoziție, CHP, și folosirea justiției în scop politic. El a acuzat Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre de o reacție prea slabă, cu efecte asupra credibilității UE și asupra segmentelor pro-europene din societatea turcă. Negocierile de aderare ale Turciei sunt blocate din 2018, însă Parlamentul European subliniază că țara rămâne importantă strategic și geopolitic pentru UE și este aliat în NATO. [...]
Așteptările de schimbare politică după război cresc în Ucraina , iar asta poate redesena calendarul deciziilor economice și al reconstrucției, pe fondul unei presiuni publice mai mari pentru reînnoirea instituțiilor, potrivit Mediafax . Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) , în perioada 7 mai – 3 iunie, arată că 88% dintre respondenți se așteaptă la o schimbare a conducerii Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia, procent în creștere față de acum trei ani (73%). Cea mai mare schimbare de percepție vizează funcția de președinte: dacă în 2023 doar 23% dintre cei chestionați credeau că Ucraina va avea un alt lider după război, acum ponderea a urcat la 67%. Presiune pentru reînnoirea instituțiilor, nu pentru alegeri în timpul războiului Pe lângă președinție, sondajul indică așteptări ridicate și pentru celelalte centre de putere: 83% dintre ucraineni se așteaptă la o schimbare a Parlamentului (față de 69% în urmă cu trei ani); 74% cred că și Guvernul ar trebui reînnoit (față de 47% anterior). KIIS avertizează însă că aceste rezultate nu trebuie citite ca un sprijin pentru organizarea imediată a alegerilor. Directorul executiv al institutului, Anton Hrușetki, spune că majoritatea ucrainenilor îl consideră în continuare legitim pe Volodimir Zelenski și se opun alegerilor până la finalul războiului. „Președintele Zelenski rămâne un șef de stat legitim în ochii majorității ucrainenilor, iar majoritatea cetățenilor continuă să se opună alegerilor până la sfârșitul războiului.” Cum se împarte opinia în funcție de încrederea în Zelenski Datele sondajului detaliază și relația dintre nivelul de încredere în actualul președinte și dorința de schimbare după război: dintre cei care au încredere deplină în Zelenski, 33% cred că ar trebui înlocuit după război; în rândul celor care spun că ar „prefera să aibă încredere” în el, procentul urcă la 68%; aproape toți respondenții care declară că nu au încredere în Zelenski consideră că Ucraina ar trebui să aibă un alt președinte după încheierea conflictului. Metodologie Sondajul a fost realizat telefonic, la nivel național, pe un eșantion de 1.000 de adulți din zonele Ucrainei aflate sub controlul guvernului. KIIS indică o marjă maximă de eroare de 4,1%. [...]
