Știri
Știri din categoria Externe
Recep Tayyip Erdogan spune că războiul din Orientul Mijlociu a creat un „impas geostrategic”, potrivit AGERPRES, care citează un comunicat al președinției turce, preluat de AFP. Declarația a fost făcută sâmbătă, în cadrul unei convorbiri telefonice cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
„Președintele Erdogan a declarat că procesul declanșat de intervenția împotriva Iranului a dus la un impas geostrategic și că comunitatea internațională trebuie să își intensifice eforturile pentru a pune capăt acestui război.”
Turcia, implicată în demersuri de mediere pentru încetarea conflictului, inclusiv prin negocieri cu Pakistanul și Egiptul, intenționează să rămână în afara războiului care a început pe 28 februarie, conform comunicatului citat.
În aceeași discuție cu șeful NATO, Erdogan a spus că Ankara își continuă „eforturile de a obține o soluționare pașnică” a conflictului ruso-ucrainean. Pe acest fond, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit sâmbătă la Istanbul pentru discuții cu omologul său turc.
Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru AFP că discuțiile „nu se vor concentra exclusiv pe interceptoarele” de drone, ci și pe „cooperarea în domeniul securității în general”. Președinția turcă a transmis, la rândul ei, pe platforma X, că agenda include chestiuni bilaterale, evoluțiile regionale și eforturile pentru un armistițiu și o soluție durabilă, în special în cadrul „procesului de la Istanbul”.
Recomandate
Erdogan și Zelenski au discutat la Istanbul despre securitatea energetică și maritimă , potrivit AGERPRES , care citează informații transmise de președinția turcă și preluate de AFP, Reuters și EFE. Întâlnirea a avut loc sâmbătă, la Istanbul, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar agenda a inclus și discuții despre eforturile de a ajunge la o încetare a conflictului. Ce au anunțat autoritățile turce despre agenda discuțiilor Conform informațiilor publicate, discuțiile dintre Recep Tayyip Erdogan și Volodimir Zelenski au vizat atât securitatea energetică, cât și securitatea maritimă, două teme cu impact direct asupra rutelor de transport și a stabilității regionale. În același timp, partea turcă a indicat că pe agendă s-au aflat și „eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia”, fără a oferi, în fragmentul disponibil, detalii despre eventuale propuneri sau pași următori. securitatea energetică securitatea maritimă eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia De ce contează întâlnirea pentru regiune și pentru economie Discuțiile despre securitatea energetică și maritimă sunt relevante într-un moment în care riscurile geopolitice pot afecta fluxurile comerciale și costurile de transport, inclusiv în bazinul Mării Negre, zonă importantă pentru exporturi și aprovizionare. În plan diplomatic, întâlnirea indică menținerea canalelor de dialog între Ankara și Kiev pe subiecte care țin atât de securitate, cât și de posibile inițiative de pace, Turcia având un rol recurent de intermediere în diferite etape ale conflictului. „Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a primit sâmbătă la Istanbul pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru discuții privind securitatea energetică și maritimă, precum și despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia.” [...]
Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au cerut încetarea imediată a focului în Orientul Mijlociu , potrivit Agerpres , care citează un anunț al Kremlinului după o convorbire telefonică între cei doi lideri. În comunicatul președinției ruse, Moscova susține că cei doi au avut poziții convergente privind oprirea rapidă a ostilităților și relansarea negocierilor de pace. „Liderii au subliniat pozițiile lor comune cu privire la necesitatea unei încetări a focului în cel mai scurt timp și a elaborării unor acorduri de pace ținând cont de interesele legitime ale tuturor statelor din regiune”. Kremlinul afirmă că intensificarea acțiunilor militare ar avea efecte grave nu doar regional, ci și global, în special asupra energiei, comerțului și logisticii, pe fondul unei crize energetice în desfășurare. Convorbirea a avut loc la inițiativa Ankarei, mai arată comunicatul citat. Cei doi lideri au discutat și despre securitatea în zona Mării Negre, în contextul în care Rusia acuză Ucraina că ar viza infrastructura de gaze care leagă Rusia de Turcia și că ar ataca petroliere în Marea Neagră. În acest cadru, Gazprom a indicat că un obiectiv energetic care asigură livrări de gaz către Turcia ar fi fost țintit într-un atac cu drone, respins în cursul nopții. Potrivit Agerpres, Orientul Mijlociu este afectat din 28 februarie de un război declanșat de lovituri americano-israeliene împotriva Iranului, la care Teheranul răspunde cu atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și a țărilor din regiune care găzduiesc baze militare americane. [...]
Ucraina vrea să folosească „turbulențele” din NATO pentru a-și crește rolul în Alianță , potrivit Știrile ProTV , care citează declarații ale ambasadoarei ucrainene la NATO, Alyona Getmanchuk, pe fondul discuțiilor despre o posibilă retragere a SUA din alianță. Contextul este alimentat de afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, care a spus săptămâna aceasta că ia „în considerare serios” retragerea țării sale din NATO, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul statelor membre. În Polonia, premierul Donald Tusk a avertizat că o asemenea perspectivă „pare a fi visul lui Putin”. În acest cadru, Getmanchuk a adoptat o linie publică mai optimistă, susținând, conform POLITICO , că tensiunile interne ar putea duce la o revitalizare a alianței și la noi oportunități pentru integrarea Ucrainei, chiar dacă aderarea rămâne departe din punct de vedere politic. „În loc să vorbesc despre prăbușirea NATO, aș prefera să vorbesc despre reinventarea Alianței”. Ambasadoarea a respins și eticheta de „tigru de hârtie” atribuită NATO de Trump, argumentând că, deși Kremlinul a încercat timp îndelungat să submineze alianța, nu a atacat direct niciodată un stat membru. În același timp, ea a indicat Articolul 5 din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă) drept „model de urmat” pentru garanțiile de securitate, în comparație cu clauza de apărare mutuală a Uniunii Europene, despre care spune că nu oferă același nivel de protecție. În condițiile în care Trump s-a opus ferm aderării Kievului, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus anul trecut că Ucraina nu poate intra fără sprijinul tuturor membrilor, Getmanchuk a afirmat că obiectivul realist, pe termen scurt, este un aranjament de securitate „similar Articolului 5”, văzut ca o garanție pentru suveranitatea Ucrainei. Din perspectiva Kievului, miza este dublă: pe de o parte, recunoașterea contribuției Ucrainei ca partener militar într-un război care testează capacitatea de descurajare a Occidentului; pe de altă parte, obținerea unor garanții mai ferme, în condițiile în care încrederea în NATO a fost afectată de reținerile din primii ani ai războiului privind livrările de „arme letale”. Știrile ProTV notează că, după realegerea lui Trump și reducerea sprijinului Washingtonului pentru Kiev, NATO a preluat un rol mai activ și coordonează în prezent peste 80% din asistența militară oferită Ucrainei. Elementele pe care Ucraina le invocă pentru a-și susține utilitatea în arhitectura NATO includ: experiența operațională acumulată în război și adaptarea rapidă pe câmpul de luptă; dezvoltarea propriilor sisteme de armament; rolul de „partener-cheie” în confruntarea cu Rusia, identificată drept principala amenințare în documentele strategice ale Alianței; argumentul că, deși nu este membră, Ucraina aplică deja în practică direcțiile din Conceptul strategic al NATO. În plan intern, însă, sprijinul public pentru aderarea la NATO a scăzut față de vârful de 89% atins în 2022, deși majoritatea ucrainenilor continuă să susțină obiectivul. Pentru aliați, discuția despre „reinventarea” NATO capătă relevanță și prin prisma riscului politic: orice semnal de slăbire a garanțiilor colective poate afecta percepția de securitate pe flancul estic și poate influența costurile de apărare și investițiile în capacități militare în Europa. [...]
Rusia a lovit Ucraina într-un atac diurn rar cu drone și rachete , unul dintre cele mai mari din 2026, relatează Kyiv Post . Mai multe regiuni au raportat „sute de drone și rachete” care au survolat zone populate timp de ore, potrivit publicației. Corespondentul special al Kyiv Post la Harkiv a semnalat intensificarea loviturilor în ultimele două zile și a transmis fotografii cu un spital avariat în apropierea centrului orașului. Într-un briefing cu ușile închise susținut „ieri” de președintele Volodîmîr Zelenski, la care a participat și Kyiv Post, liderul ucrainean a oferit detalii despre discuții privind achiziții de armament și negocieri de pace. Ucraina analizează posibilitatea de a cumpăra sisteme THAAD (un sistem american de apărare antirachetă) pentru a contracara bombele aeriene ghidate, iar Zelenski a spus că Kievul ar prefera ca războiul din Iran să se încheie rapid, invocând riscul redirecționării armelor către alte teatre. Zelenski a criticat ceea ce a numit „nepregătirea” Moscovei. Potrivit relatării, propunerea unui armistițiu de Paște „rămâne pe masă” dacă Rusia acceptă. În același timp, Zelenski a abordat și exporturile de drone, plângându-se din nou că producători locali ar încheia acorduri externe fără coordonare cu autoritățile de la Kiev, ceea ce, în evaluarea sa, ar putea afecta efortul de război; el a adăugat că Ucraina își securizează acorduri pe 10 ani cu state din Golf. În plan geopolitic, Kyiv Post notează că o posibilă ieșire a președintelui american Donald Trump din NATO este tratată ca un scenariu tot mai discutat, iar Europa ia în calcul o clauză de apărare mutuală similară Articolului 5 din NATO. Fostul emisar american pentru Ucraina, Keith Kellogg, a numit alianța „lași” și a propus o nouă alianță care să includă Ucraina, mai scrie publicația. Pe fundalul extinderii conflictului dincolo de regiune, articolul menționează și informații potrivit cărora Kievul ar fi înființat baze în Libia, care ar fi putut fi deja folosite pentru a viza petroliere rusești în Marea Mediterană. Elementele-cheie reținute din relatarea Kyiv Post: atac diurn rar al Rusiei cu drone și rachete, descris drept unul dintre cele mai mari din 2026; intensificarea loviturilor în zona Harkiv, inclusiv avarierea unui spital lângă centrul orașului; Ucraina analizează achiziția de sisteme THAAD pentru apărarea împotriva bombelor aeriene ghidate; armistițiul de Paște rămâne o opțiune condiționată de acceptul Rusiei; discuții în Europa despre o clauză de apărare mutuală, pe fondul speculațiilor privind viitorul SUA în NATO. [...]
Dmitri Medvedev susține că UE ar putea deveni o alianță militară ostilă Rusiei , potrivit Euronews , într-o declarație care leagă evoluțiile din interiorul Uniunii de tensiunile mai largi din NATO și de poziționarea Moscovei față de vecinii săi. Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate de la Moscova și fost președinte al Federației Ruse, a afirmat că Uniunea Europeană nu mai este doar un proiect economic și că ar putea căpăta rapid o dimensiune militară. „Totul trebuie să se schimbe – acum UE nu mai este o uniune economică. Se poate transforma rapid într-o alianță militară pe deplin funcțională și extrem de ostilă față de Rusia, sub anumite aspecte mai ostilă decât NATO.” În aceeași intervenție, oficialul rus a susținut că războiul din Iran ar fi amplificat tensiunile din interiorul NATO și că liderii de la Bruxelles ar lua „în calcul serios” dimensiunea militară. Pe acest fond, Medvedev a spus că Moscova nu ar trebui să tolereze încercările statelor vecine de a se apropia de Uniunea Europeană. Declarațiile vin în contextul unei întâlniri la Kremlin între Vladimir Putin și premierul Armeniei, Nikol Pașinian, descrisă ca tensionată. Putin a spus că Armenia trebuie să aleagă între dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană și Rusia și a susținut că aderarea Armeniei la UE este „pur și simplu imposibilă”, deoarece Armenia este deja parte a unei uniuni vamale cu Rusia, potrivit AFP, citată de Agerpres, menționează Euronews. Armenia este membră a Uniunii Economice Eurasiatice din 2015, iar în ultimii doi ani relațiile cu Rusia s-au deteriorat, pe fondul acuzațiilor de la Erevan că Moscova nu a oferit sprijin suficient în disputele cu Azerbaidjanul. Criticile au vizat în special conflictele din Nagorno-Karabah din 2020 și 2023, în timp ce Armenia s-a apropiat treptat de Uniunea Europeană. [...]
Israelul așteaptă acordul SUA pentru lovituri asupra instalațiilor energetice iraniene , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Un înalt oficial israelian din domeniul apărării a spus că Israelul se pregătește, însă decizia finală depinde de „unda verde” de la Washington. Miza este una cu impact direct asupra piețelor și fluxurilor energetice: ținta evocată sunt instalații energetice iraniene, iar momentul ar putea fi apropiat. Oficialul israelian a adăugat că „orice astfel de atacuri” ar urma să aibă loc cel mai probabil săptămâna viitoare, conform Reuters, citată de Digi24. „Israelul se pregăteşte să atace instalaţii energetice iraniene, dar aşteaptă undă verde din partea Statelor Unite”, a declarat sâmbătă un înalt oficial israelian din domeniul apărării. Așteptarea aprobării americane vine pe fondul escaladării presiunii publice exercitate de președintele SUA, Donald Trump, asupra Teheranului, în special în legătură cu Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru transportul de petrol și gaze la nivel global. Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru un acord cu Washingtonul sau pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , avertizând că, în caz contrar, SUA vor reacționa dur. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social, în contextul weekendului pascal. În același timp, articolul amintește că, la 26 martie, Trump stabilise un ultimatum de 10 zile pentru redeschiderea strâmtorii, blocată de Iran de la începutul războiului. Termenul-limită menționat este „luni, 6 aprilie, la ora 20:00, ora Washingtonului”, ceea ce corespunde zilei de marți, 7 aprilie, ora 03:00 în România. Potrivit Digi24, Trump a avertizat că, dacă strâmtoarea nu va fi redeschisă până atunci, SUA ar putea distruge centralele electrice ale Iranului. În acest cadru, „unda verde” așteptată de Israel capătă o dimensiune practică: sincronizarea unei eventuale lovituri israeliene cu linia de acțiune a Washingtonului. Pe partea iraniană, Teheranul a anunțat că va permite tranzitul navelor care transportă „bunuri esențiale” prin Strâmtoarea Ormuz, deși aceasta rămâne blocată în prezent. Informația este atribuită agenției de presă de stat Tasnim, citată de CNN, potrivit News.ro, conform textului Digi24. CNN notează însă că nu este precizat ce înseamnă „bunuri esențiale” și nici dacă Iranul va păstra restricțiile pentru navele provenite din state considerate ostile. Această ambiguitate menține incertitudinea pentru companiile de transport și pentru piețele care urmăresc riscul de întrerupere a livrărilor. În documentul citat, adjunctul pentru dezvoltare comercială, Houman Fathi, a spus că „se acordă permisiunea tranzitului navelor care transportă bunuri esenţiale” și că ordinul se aplică navelor care se îndreaptă către porturile iraniene sau operează deja în regiune, a relatat Tasnim, conform Digi24. Tot acolo se arată că autoritățile executive sunt instruite să ia măsurile necesare pentru a facilita trecerea acestor nave, în conformitate cu protocoalele emise, iar o listă a navelor pregătite să tranziteze ruta urmează să fie transmisă pentru coordonare. În ansamblu, mesajul central al informațiilor prezentate este că Israelul își calibrează următorii pași militari în funcție de poziția SUA, în timp ce Washingtonul crește presiunea asupra Iranului prin termene-limită legate de Strâmtoarea Ormuz. Pentru economie, combinația dintre posibile lovituri asupra infrastructurii energetice și incertitudinea privind tranzitul prin Ormuz rămâne un factor major de risc pentru prețuri și pentru lanțurile de aprovizionare. [...]
