Știri
Știri din categoria Externe

Amenințările publice ale lui Recep Tayyip Erdogan cu o posibilă intervenție militară împotriva Israelului ridică riscul unei rupturi diplomatice între Ankara și Ierusalim, într-un moment în care tensiunile au fost deja amplificate de o decizie a unui tribunal turc de a pune sub acuzare lideri israelieni, potrivit Libertatea.
Erdogan a vorbit duminică, la Conferința Internațională a Partidelor Politice din Asia, organizată la Istanbul, unde a acuzat Israelul de „atrocități” în Palestina și Liban și l-a atacat direct pe premierul Benjamin Netanyahu. În fața reporterilor, președintele turc a mers mai departe și a sugerat explicit o intervenție militară, invocând precedente precum Karabah și Libia.
„Trebuie să fim puternici pentru a împiedica Israelul să facă asta Palestinei. Așa cum am intrat în Karabah, așa cum am intrat în Libia, vom face același lucru și cu ei. Nu există nimic care să ne împiedice să facem asta”, a transmis Recep Erdogan.
Declarațiile lui Erdogan au atras o reacție dură din partea ministrului israelian al patrimoniului, Amichai Eliyahu, care l-a acuzat pe liderul turc de ipocrizie și a invocat, între altele, invazia turcă în Cipru de Nord, abuzurile împotriva kurzilor și genocidul armean.
Eliyahu a anunțat că va propune guvernului israelian „tăierea completă a legăturilor diplomatice” cu Turcia, pe fondul escaladării verbale dintre cele două părți.
Schimbul de acuzații vine după o decizie a unui tribunal turc, care vineri a hotărât punerea sub acuzare a 36 de oficiali israelieni pentru interceptarea navală a flotilei „Sumud” din Gaza, un eveniment petrecut în octombrie 2025.
Printre cei vizați de mandatele de arestare turcești se numără, conform articolului, Benjamin Netanyahu, ministrul apărării Israel Katz și ministrul securității naționale Itamar Ben-Gvir. Acuzațiile se referă la o operațiune militară împotriva civililor în ape internaționale; Turcia susține că aplică dreptul internațional, în timp ce Israelul respinge demersul.
Tensiunea diplomatică s-a manifestat și prin mesaje publice pe X (fosta Twitter), unde lideri israelieni și turci au schimbat insulte. Potrivit relatării, Netanyahu l-a numit pe Erdogan un „tigru de hârtie”, iar Ministerul de Externe al Turciei l-a etichetat pe Netanyahu drept „Un Hitler al timpurilor noastre”.
În acest stadiu, materialul nu indică măsuri concrete deja adoptate (de tip sancțiuni sau retrageri de ambasadori), însă poziționările publice și discuțiile despre ruperea relațiilor sugerează o deteriorare accelerată a canalelor diplomatice dintre cele două state.
Recomandate

Libanul susține că Hezbollah a acceptat o încetare reciprocă a atacurilor, un pas care ar putea reduce riscul de escaladare în jurul Beirutului , potrivit news.ro , care citează BBC. Ambasada Libanului în SUA a transmis că a „primit confirmarea acceptării de către Hezbollah a propunerii SUA privind o încetare reciprocă a atacurilor”. În esență, planul ar presupune ca Hezbollah să înceteze atacurile asupra Israelului, iar Israelul să nu mai atace capitala libaneză, Beirut. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a confirmat acordul, însă a avertizat că loviturile asupra Beirutului vor continua „dacă Hezbollah nu încetează să atace orașele și civilii noștri”. Ce prevede, potrivit părții libaneze, propunerea SUA Într-o declarație de luni seara, ambasada libaneză a precizat că, „în conformitate cu acordul propus”, atacurile israeliene asupra suburbiilor sudice ale Beirutului ar urma să înceteze în schimbul abținerii Hezbollah de la atacuri împotriva Israelului. Aceeași sursă a adăugat că armistițiul urma „să fie extins pentru a cuprinde întreg teritoriul libanez”. De ce rămâne acordul fragil Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că a discutat atât cu Netanyahu, cât și cu reprezentanți ai Hezbollah și că „aceștia au convenit ca toate atacurile armate să înceteze”, pe fondul avertismentului Iranului că acțiunile militare israeliene în Liban amenință armistițiul existent dintre SUA și Iran. Totuși, Netanyahu a afirmat că, „în același timp”, IDF (Forțele de Apărare ale Israelului) „vor continua să opereze în sudul Libanului conform planului”. După anunțul lui Trump privind oprirea luptelor, unele ciocniri au continuat: Hezbollah a declarat că a lansat trei atacuri asupra tancurilor și soldaților israelieni în apropierea a două sate din nordul Israelului, folosind drone și „un baraj de obuze de artilerie”. [...]

Donald Trump susține că Israelul a acceptat să oprească orice deplasare de trupe spre Beirut și să nu atace Libanul , în schimbul opririi complete a tirurilor din partea Hezbollah , după o convorbire telefonică cu premierul Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul, dacă se confirmă și se aplică, ar indica o frânare a escaladării și o condiționare directă a operațiunilor israeliene de coordonarea cu Washingtonul. Trump a declarat după discuție că „nu vor merge trupe la Beirut” și că orice trupe aflate „în drum” au fost deja întoarse. În același timp, el a afirmat că Hezbollah ar fi acceptat oprirea tuturor atacurilor, în formula: Israel nu atacă, iar Hezbollah nu atacă Israelul. Negocieri pentru încetarea focului: de la „parțial” la „total” Înaintea convorbirii Trump–Netanyahu, președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi transmis administrației Trump că Hezbollah este dispus să se angajeze într-o încetare a focului „cuprinzătoare” și că poate garanta implementarea ei, potrivit Axios, care citează pe Ali Hamdan, consilier principal al lui Berri. Hamdan a spus că SUA ar fi propus inițial o încetare parțială a focului: Hezbollah să oprească loviturile asupra nordului Israelului, iar Israelul să nu lovească Beirutul. Potrivit aceleiași relatări, Berri ar fi respins ideea unei formule limitate, cerând o încetare totală a focului. Operațiunile în Beirut, condiționate de „aprobarea finală” a lui Trump Publicația notează că oficiali israelieni erau îngrijorați că discuția dintre Trump și Netanyahu ar putea duce la anularea unei lovituri planificate în Dahiyeh (suburbiile sudice ale Beirutului). După convorbire, doi oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că Israelul ar aștepta „aprobarea finală” a lui Trump înaintea oricărei operațiuni în suburbiile sudice ale Beirutului. Cât de probabilă este o încetare a focului Un alt interlocutor citat de Axios susține că oficiali americani i-ar fi transmis lui Berri că Netanyahu este puțin probabil să accepte. Totuși, un oficial israelian a confirmat pentru Axios că Hezbollah ar părea pregătit pentru o încetare totală a focului și că, în acest cadru, nu ar cere retragerea completă a Israelului din Liban. În lipsa unui acord formal prezentat public și a unor confirmări independente complete asupra termenilor, rămâne neclar dacă declarațiile lui Trump reflectă o înțelegere operațională imediată sau o poziționare de negociere. [...]

Volodimir Zelenski spune că livrarea de sisteme Patriot din SUA este „absolut necesară” pentru ca Ucraina să-și poată proteja orașele de lovituri balistice și atacuri cu rachete, pe fondul intensificării bombardamentelor rusești, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a transmis pe platforma X că atacurile vor continua dacă Ucraina nu este protejată împotriva loviturilor balistice și a altor tipuri de rachete. Mesajul vine după o nouă noapte de lovituri rusești asupra țării, în care Zelenski a invocat explicit nevoia de sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Presiune operațională: apărarea antiaeriană, pusă în centrul sprijinului extern În logica prezentată de Zelenski, livrările de Patriot devin un element operațional critic: fără o capacitate mai bună de interceptare a rachetelor, Ucraina rămâne expusă unui tip de atac greu de contracarat cu mijloace limitate. În acest context, sprijinul american este descris ca indispensabil pentru reducerea vulnerabilității infrastructurii urbane și a populației. Atacuri asupra Kievului și Dnipro: victime și pagube raportate Potrivit Reuters, cel puțin 10 persoane au murit și alte 100 au fost rănite după ce drone și rachete rusești au lovit marți dimineață mai multe orașe ucrainene, inclusiv Kiev și Dnipro. La Kiev, primarul Vitali Kliciko a anunțat că patru persoane au fost ucise și 58 rănite în atacurile din timpul nopții, inclusiv copii. Kliciko a mai spus că un bloc de apartamente cu 24 de etaje s-a prăbușit în urma unui presupus atac cu rachetă, existând posibilitatea ca oameni să fie prinși sub dărâmături. Martori au relatat că mii de persoane au coborât în metrou pentru adăpost. În zona Dnipro, guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a anunțat șase morți și 36 de răniți în urma unui atac cu rachete și drone asupra orașului și împrejurimilor, publicând imagini cu clădiri distruse, vehicule incendiate și un loc de joacă avariat. Context: avertismente privind „atacuri sistematice” asupra Kievului Săptămâna trecută, Kremlinul a avertizat că pregătește „atacuri sistematice” asupra unor ținte din Kiev, ca răspuns la un atac cu drone asupra unui cămin din regiunea Lugansk controlată de Rusia, soldat cu 21 de morți. Ucraina a negat atacul. [...]

Un consilier influent al Kremlinului cere o escaladare care ar ridica riscul de securitate pentru Europa , inclusiv prin schimbări de doctrină nucleară și delegarea deciziei de folosire a armelor nucleare, potrivit G4Media . Mesajul, atribuit lui Serghei Karaganov , vine în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și statele europene. Karaganov, descris ca „consilier politic la Kremlin” și academician rus, ar fi cerut atacarea orașelor europene cu arme nucleare pentru a „aduce la realitate” elitele continentului, conform publicației spaniole La Razon, citată de Agenția de presă Rador. În material se arată că el a fost consilier pentru Mihail Gorbaciov, Boris Elțîn și Vladimir Putin și conduce Consiliul pentru Politică Externă și de Apărare al Rusiei . Ce escaladare propune Karaganov Într-un interviu pe canalul de YouTube al politologului Glenn Diesen, Karaganov ar fi descris o escaladare în două etape: mai întâi, lovirea unor ținte „simbolice sau logistice” din Europa cu rachete convenționale; apoi, dacă Europa „nu dă înapoi”, lansarea unor „atacuri nucleare relativ masive”. În același context, el ar fi formulat și un ultimatum, susținând că, dacă țările afectate nu cedează, „unele țări europene ar trebui să dispară”. Miza de reglementare: doctrină nucleară și lanțul de comandă Dincolo de retorică, materialul indică propuneri care țin de arhitectura decizională a folosirii armelor nucleare. Karaganov ar solicita o schimbare a doctrinei nucleare a Rusiei, astfel încât rachetele să nu fie orientate doar spre protejarea teritoriului rus, ci și spre „pedepsirea elitelor europene”. El ar mai fi sugerat ca atacurile inițiale să vizeze buncărele elitelor, nu populația civilă, deși ar admite că o astfel de distincție ar fi „foarte greu de menținut în practică”. Totodată, Karaganov ar propune ca președintele Vladimir Putin să delege o parte din autoritatea privind utilizarea armelor nucleare unui general, pentru decizii „pe teren”, fără autorizare de la Moscova. Cum își justifică poziția Karaganov își plasează argumentația într-un cadru mai larg, pe care îl numește „Al Patrulea Război Mondial”, despre care afirmă că ar fi început deja și s-ar extinde din Ucraina spre Orientul Mijlociu și Asia de Sud. În narațiunea prezentată, el susține că nu Rusia ar fi agresorul, ci Occidentul, pe fondul unei „răzbunări” pentru pierderea dominației globale. Materialul nu indică reacții oficiale ale autorităților ruse la aceste declarații și nici măsuri concrete adoptate ca urmare a propunerilor. [...]

Atacul aerian rusesc de peste noapte a lovit simultan orașe-cheie și infrastructură civilă, amplificând presiunea operațională asupra apărării și serviciilor de urgență din Ucraina , potrivit HotNews . În zorii zilei de marți, atacurile asupra Kievului, Dnipro și Harkov au provocat cel puțin 9 morți și peste 60 de răniți, au transmis autoritățile, pe fondul avertismentelor din ultimele zile privind un atac de amploare. În Dnipro, un atac cu rachete și drone a ucis cinci persoane și a rănit 25, a anunțat guvernatorul regional Oleksandr Hanzha. Toți răniții erau internați, în stare moderată, iar imaginile publicate arată clădiri rezidențiale distruse, vehicule arse și un loc de joacă avariat. În Kiev, primarul Vitali Klitschko a raportat cel puțin patru morți și 51 de răniți, inclusiv copii. Un clip al serviciului de urgență indică incendii și pagube extinse în oraș. Klitschko a mai spus că un presupus atac cu rachetă asupra unui bloc de 24 de etaje a dus la o prăbușire parțială și că ar putea exista persoane prinse sub dărâmături. De asemenea, un bloc de nouă etaje s-a numărat printre clădirile incendiate de resturi de rachete. Impact operațional: adăpostire în masă și intervenții sub alerte aeriene Martorii au descris cum mii de persoane s-au adăpostit marți dimineață în rețeaua de metrou din Kiev, unii cu bunuri personale și saltele, în timp ce în exterior se auzeau sistemele de apărare aeriană încercând să intercepteze loviturile. În paralel, alerte de raid aerian au răsunat în mare parte a țării. Context: avertismente prealabile și justificarea invocată de Moscova Atacul a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizase cu o seară înainte că există informații privind un posibil atac masiv și că forțele de apărare sunt în alertă permanentă, „în măsura maximă posibilă, cu proviziile disponibile”. Săptămâna trecută, Rusia a avertizat că intenționează „atacuri sistematice” asupra țintelor din Kiev legate de armata ucraineană și asupra centrelor de luare a deciziilor, îndemnând străinii să plece. Moscova a susținut că acțiunea ar fi un răspuns la un atac cu drone de luna trecută asupra unui cămin din regiunea Luhansk controlată de ruși, soldat cu 21 de morți; Ucraina a negat atacul. [...]

Ucraina își extinde capacitatea de a lovi logistica rusă în teritoriile ocupate, cu efecte directe asupra aprovizionării cu combustibil în Crimeea , potrivit HotNews , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski și relatează pe baza Reuters, preluată de Agerpres. Zelenski a afirmat, într-un mesaj video de luni seara, că forțele ucrainene pot „atinge logistica militară rusă practic pe întreaga adâncime a teritoriilor temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure pentru ocupant” în sudul și estul Ucrainei. Presiune pe lanțurile logistice și pe industria petrolieră În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii, dar și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu un accent special pe industria petrolieră rusă. Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești. În evaluarea sa, aceste acțiuni arată că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant pe pământul nostru”. Efecte în Crimeea: raționalizarea benzinei Președintele ucrainean a legat atacurile de „penuria de provizii”, în special de lipsa de combustibil din Crimeea și din alte zone aflate sub ocupație rusă. În Crimeea — peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 — șoferii s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei, potrivit relatării citate. Pentru context suplimentar despre țintele lovite și efectele în peninsulă, HotNews a relatat separat despre atacuri la distanță mare și despre penuria de combustibil din Crimeea . [...]