Știri
Știri din categoria Externe
Un consilier influent al Kremlinului cere o escaladare care ar ridica riscul de securitate pentru Europa, inclusiv prin schimbări de doctrină nucleară și delegarea deciziei de folosire a armelor nucleare, potrivit G4Media. Mesajul, atribuit lui Serghei Karaganov, vine în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și statele europene.
Karaganov, descris ca „consilier politic la Kremlin” și academician rus, ar fi cerut atacarea orașelor europene cu arme nucleare pentru a „aduce la realitate” elitele continentului, conform publicației spaniole La Razon, citată de Agenția de presă Rador. În material se arată că el a fost consilier pentru Mihail Gorbaciov, Boris Elțîn și Vladimir Putin și conduce Consiliul pentru Politică Externă și de Apărare al Rusiei.
Într-un interviu pe canalul de YouTube al politologului Glenn Diesen, Karaganov ar fi descris o escaladare în două etape:
În același context, el ar fi formulat și un ultimatum, susținând că, dacă țările afectate nu cedează, „unele țări europene ar trebui să dispară”.
Dincolo de retorică, materialul indică propuneri care țin de arhitectura decizională a folosirii armelor nucleare. Karaganov ar solicita o schimbare a doctrinei nucleare a Rusiei, astfel încât rachetele să nu fie orientate doar spre protejarea teritoriului rus, ci și spre „pedepsirea elitelor europene”.
El ar mai fi sugerat ca atacurile inițiale să vizeze buncărele elitelor, nu populația civilă, deși ar admite că o astfel de distincție ar fi „foarte greu de menținut în practică”. Totodată, Karaganov ar propune ca președintele Vladimir Putin să delege o parte din autoritatea privind utilizarea armelor nucleare unui general, pentru decizii „pe teren”, fără autorizare de la Moscova.
Karaganov își plasează argumentația într-un cadru mai larg, pe care îl numește „Al Patrulea Război Mondial”, despre care afirmă că ar fi început deja și s-ar extinde din Ucraina spre Orientul Mijlociu și Asia de Sud. În narațiunea prezentată, el susține că nu Rusia ar fi agresorul, ci Occidentul, pe fondul unei „răzbunări” pentru pierderea dominației globale.
Materialul nu indică reacții oficiale ale autorităților ruse la aceste declarații și nici măsuri concrete adoptate ca urmare a propunerilor.
Recomandate
China avertizează că incidentul cu drona din Galați arată riscul de escaladare regională a războiului din Ucraina , iar continuarea pe „calea de deteriorare și escaladare” ar putea produce „consecințe ireversibile”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la ONU de reprezentantul permanent al Chinei, Fu Cong, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate. Mesajul Beijingului: calm, dialog și soluție diplomatică Diplomatul chinez a spus că toate statele trebuie să respecte principiile și obiectivele Cartei ONU și a îndemnat părțile implicate să dea dovadă de calm. În intervenția sa, Fu Cong a insistat pe necesitatea stabilirii faptelor și a evitării erorilor de evaluare care pot amplifica tensiunile. „China pledează în mod constant pentru calm, reținere și angajare în dialog și comunicare pentru a stabili faptele, a aborda întrebările ridicate și a rezolva disputele, cu scopul de a evita concepțiile greșite, percepțiile greșite și calculele greșite și de a preveni extinderea și escaladarea incidentului.” „Consecințe ireversibile” dacă escaladarea continuă Reprezentantul Chinei a legat direct incidentul de la Galați de extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor vecine și a avertizat că o deteriorare suplimentară a situației poate scăpa de sub control. „Acest incident este rezultatul crizei din Ucraina care s-a extins peste granițe. Dacă situația va continua pe această cale de deteriorare și escaladare sau, mai rău, va scăpa de sub control, va avea cu siguranță consecințe ireversibile.” Contextul reuniunii de la ONU Poziția Chinei a fost exprimată în cadrul reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , solicitată de Oana Țoiu, după explozia unei drone la Galați. Conform informațiilor din articol, incidentul a dus la rănirea a doi civili, între care un copil, și la evacuarea a aproximativ 70 de persoane. În același timp, Fu Cong a reiterat linia publică a Beijingului privind conflictul din Ucraina, susținând încetarea focului și reluarea discuțiilor. „China a cerut de mult timp încetarea focului și încetarea ostilităților, promovând discuții pentru pace și facilitând o soluționare politică. Sperăm că părțile implicate vor relua discuțiile cât mai curând.” [...]
Ucraina susține că poate bloca logistica rusă în teritoriile ocupate , iar efectul imediat invocat este apariția unei penurii de combustibil în Crimeea , potrivit Agerpres . Mesajul președintelui Volodimir Zelenski indică o presiune operațională mai mare asupra liniilor de aprovizionare ale Rusiei, cu potențiale consecințe economice locale în zonele aflate sub control rusesc. Zelenski a afirmat, în mesajul său video de luni seara, că forțele ucrainene pot lovi „logistica militară rusă” „practic pe întreaga adâncime” a teritoriilor „temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure” pentru trupele ruse în sudul și estul Ucrainei. Atacuri asupra industriei petroliere și efecte în aprovizionare În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu accent pe industria petrolieră rusă, notează materialul care citează Reuters. Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești, prezentând aceste acțiuni drept o demonstrație că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant” pe teritoriul ucrainean. Raționalizarea benzinei în Crimeea Conform informațiilor din articol, șoferii din Crimeea – peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 – s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei. Zelenski a legat explicit situația de „penuria de provizii”, menționând în special „penuria de combustibil” în Crimeea și în alte zone aflate sub ocupație. [...]
Decizia României de a închide Consulatul Rusiei din Constanța ridică miza diplomatică a incidentului cu drona de la Galați , pe fondul unei dispute publice privind atribuirea originii aparatului, potrivit Agerpres . Reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organismele internaționale de la Viena, Mihail Ulianov, a susținut că România ar fi „dispusă să atribuie Rusiei orice incident neplăcut”, comentând impactul unei drone asupra unei clădiri din Galați, produs săptămâna trecută. Diplomatul a acuzat autoritățile române că ar fi tras concluzii înainte de finalizarea anchetei și a afirmat că Bucureștiul ar urmări „să învinovățească Rusia”, într-o declarație pentru televiziunea de stat rusă, preluată de EFE. Disputa pe anchetă și cererea Moscovei de „dovezi” În același context, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri că originea dronei nu ar fi fost dovedită și a cerut României dovezi că aparatul ar fi rusesc. El a sugerat ca epava să fie predată Rusiei pentru investigare și a spus că Moscova este dispusă să desfășoare „o anchetă obiectivă” înainte de a-și exprima o poziție asupra incidentului. Putin a mai afirmat că, în alte situații, când drone ucrainene au încălcat spațiul aerian al unor țări vecine, inițial s-a crezut că aparatele erau rusești. Concluzia autorităților române și măsura de politică externă Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că drona prăbușită la Galați este Geran-2, de proveniență rusească, și a precizat că România nu va ignora și nu va minimaliza incidentele care pun în pericol viața cetățenilor, securitatea națională sau suveranitatea. Șeful statului a indicat că raportul tehnic realizat de specialiștii români ar fi stabilit „fără dubiu” proveniența, invocând un „ansamblu consistent de probe tehnice”, inclusiv identificarea unei inscripții în caractere chirilice și similitudini „până la identitate” ale unor componente cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse. În urma incidentului, Bucureștiul a decis să închidă Consulatul General al Rusiei din Constanța și să îl declare pe consulul rus „persona non grata”, o măsură cu efect direct asupra prezenței diplomatice ruse în România și asupra canalelor de relaționare bilaterală. [...]
Disputa de la ONU pe drona de la Galați mută presiunea spre anchetă și măsuri de securitate la graniță , după ce Rusia a respins în Consiliul de Securitate acuzațiile legate de incident și a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea sa, potrivit Mediafax . Reprezentantul Rusiei la ONU a susținut că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei, afirmând că scopul ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. Diplomatul a spus că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Argumentele Moscovei: distanță, încărcătură explozivă, traiectorie Diplomatul rus a pus sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora o dronă rusească de tip Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc din Galați. El a susținut că o astfel de dronă transportă aproximativ 50 de kilograme de explozibil și că, în cazul unui impact, efectele „nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”. „Acoperișul ar fi fost complet distrus.” Reprezentantul Rusiei a mai afirmat că distanța dintre portul Reni (regiunea Odesa) și clădirea din Galați este de aproximativ 19,5 kilometri și a susținut că, dacă drona ar fi fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană în apropiere de Reni, aceasta nu ar fi putut zbura o asemenea distanță fără să detoneze în aer. Cererea de anchetă și condițiile impuse de Rusia Moscova a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea părții ruse. Diplomatul a spus că Rusia este pregătită să ia parte la o astfel de anchetă, dar numai dacă îi sunt puse la dispoziție „date obiective” și fragmente din dronă pentru analiză. „Orice evaluare a unor astfel de incidente trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe sloganuri politice.” Context: operațiuni în zona Reni și acuzații fără dovezi la adresa Ucrainei Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene, inclusiv în portul Reni, despre care Moscova afirmă că ar fi folosit pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale. „Desigur, vom distruge astfel de transporturi cât mai devreme și cât mai departe posibil.” În intervenția sa, diplomatul rus a sugerat, fără a prezenta dovezi, posibilitatea unei „provocări” din partea Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea directă a acestora în conflict. De ce contează: incidentul a produs victime și a declanșat reacții diplomatice Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost convocată după explozia unei drone la Galați, incident soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și evacuarea a aproximativ 70 de persoane. Diplomatul rus a criticat și reacția României, inclusiv decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța și solicitarea ca șeful misiunii consulare să părăsească țara în termen de 72 de ore, susținând că aceste măsuri ar indica faptul că accentul nu a fost pus pe stabilirea adevărului, ci pe folosirea incidentului pentru alimentarea unei campanii anti-ruse. [...]
România a dus incidentul dronei de la Galați în Consiliul de Securitate al ONU , iar peste 56 de țări – în special din UE și NATO – au condamnat „comportamentul inacceptabil” al Rusiei, potrivit Agerpres . Declarația a fost citită la ONU de ministrul român de externe, Oana Țoiu , după ce o dronă s-a prăbușit săptămâna trecută pe o clădire din Galați. Unghiul principal al acestui episod este unul de reglementare și securitate: România invocă încălcarea dreptului internațional și cere tratarea incidentului în forul care gestionează crizele de securitate globală. Ce susține România despre incident Oana Țoiu a afirmat că, în noaptea de 28 spre 29 mai, „o dronă rusească ce transporta explozibili” a intrat în spațiul aerian românesc, încălcând dreptul internațional, înainte de a se prăbuși pe o clădire. Potrivit ministrului, drona făcea parte dintr-un atac împotriva Ucrainei. Ministrul a mai spus că este „pentru prima dată” când au existat cetățeni români răniți în astfel de incidente, menționând că reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost solicitată de România. De ce contează: repetarea încălcărilor și reacția internațională În declarația prezentată, Țoiu a legat incidentul de un tipar mai larg, afirmând că încălcările spațiilor aeriene ale României și ale altor parteneri din Europa Centrală și de Est „s-au repetat” de la începutul războiului Rusiei în Ucraina și ar fi o consecință a „tacticii de escaladare” a Rusiei. „Acest cel mai recent incident a avut un impact direct asupra securității civililor nevinovați din România. Un astfel de comportament este inacceptabil conform dreptului internațional și trebuie să înceteze.” Poziții și reacții menționate Președintele României, Nicușor Dan, a declarat duminică faptul că drona care a lovit clădirea din Galați, în apropiere de granița cu Ucraina, rănind două persoane, era de tip Geran-2 și de proveniență rusească. În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pus la îndoială originea rusească a dronei și a afirmat că țara sa nu „amenință țările europene”, mai notează materialul. [...]
Volodimir Zelenski spune că livrarea de sisteme Patriot din SUA este „absolut necesară” pentru ca Ucraina să-și poată proteja orașele de lovituri balistice și atacuri cu rachete, pe fondul intensificării bombardamentelor rusești, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a transmis pe platforma X că atacurile vor continua dacă Ucraina nu este protejată împotriva loviturilor balistice și a altor tipuri de rachete. Mesajul vine după o nouă noapte de lovituri rusești asupra țării, în care Zelenski a invocat explicit nevoia de sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Presiune operațională: apărarea antiaeriană, pusă în centrul sprijinului extern În logica prezentată de Zelenski, livrările de Patriot devin un element operațional critic: fără o capacitate mai bună de interceptare a rachetelor, Ucraina rămâne expusă unui tip de atac greu de contracarat cu mijloace limitate. În acest context, sprijinul american este descris ca indispensabil pentru reducerea vulnerabilității infrastructurii urbane și a populației. Atacuri asupra Kievului și Dnipro: victime și pagube raportate Potrivit Reuters, cel puțin 10 persoane au murit și alte 100 au fost rănite după ce drone și rachete rusești au lovit marți dimineață mai multe orașe ucrainene, inclusiv Kiev și Dnipro. La Kiev, primarul Vitali Kliciko a anunțat că patru persoane au fost ucise și 58 rănite în atacurile din timpul nopții, inclusiv copii. Kliciko a mai spus că un bloc de apartamente cu 24 de etaje s-a prăbușit în urma unui presupus atac cu rachetă, existând posibilitatea ca oameni să fie prinși sub dărâmături. Martori au relatat că mii de persoane au coborât în metrou pentru adăpost. În zona Dnipro, guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a anunțat șase morți și 36 de răniți în urma unui atac cu rachete și drone asupra orașului și împrejurimilor, publicând imagini cu clădiri distruse, vehicule incendiate și un loc de joacă avariat. Context: avertismente privind „atacuri sistematice” asupra Kievului Săptămâna trecută, Kremlinul a avertizat că pregătește „atacuri sistematice” asupra unor ținte din Kiev, ca răspuns la un atac cu drone asupra unui cămin din regiunea Lugansk controlată de Rusia, soldat cu 21 de morți. Ucraina a negat atacul. [...]
