Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski spune că livrarea de sisteme Patriot din SUA este „absolut necesară” pentru ca Ucraina să-și poată proteja orașele de lovituri balistice și atacuri cu rachete, pe fondul intensificării bombardamentelor rusești, potrivit Agerpres.
Președintele ucrainean a transmis pe platforma X că atacurile vor continua dacă Ucraina nu este protejată împotriva loviturilor balistice și a altor tipuri de rachete. Mesajul vine după o nouă noapte de lovituri rusești asupra țării, în care Zelenski a invocat explicit nevoia de sisteme de apărare antiaeriană Patriot.
În logica prezentată de Zelenski, livrările de Patriot devin un element operațional critic: fără o capacitate mai bună de interceptare a rachetelor, Ucraina rămâne expusă unui tip de atac greu de contracarat cu mijloace limitate. În acest context, sprijinul american este descris ca indispensabil pentru reducerea vulnerabilității infrastructurii urbane și a populației.
Potrivit Reuters, cel puțin 10 persoane au murit și alte 100 au fost rănite după ce drone și rachete rusești au lovit marți dimineață mai multe orașe ucrainene, inclusiv Kiev și Dnipro.
La Kiev, primarul Vitali Kliciko a anunțat că patru persoane au fost ucise și 58 rănite în atacurile din timpul nopții, inclusiv copii. Kliciko a mai spus că un bloc de apartamente cu 24 de etaje s-a prăbușit în urma unui presupus atac cu rachetă, existând posibilitatea ca oameni să fie prinși sub dărâmături. Martori au relatat că mii de persoane au coborât în metrou pentru adăpost.
În zona Dnipro, guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a anunțat șase morți și 36 de răniți în urma unui atac cu rachete și drone asupra orașului și împrejurimilor, publicând imagini cu clădiri distruse, vehicule incendiate și un loc de joacă avariat.
Săptămâna trecută, Kremlinul a avertizat că pregătește „atacuri sistematice” asupra unor ținte din Kiev, ca răspuns la un atac cu drone asupra unui cămin din regiunea Lugansk controlată de Rusia, soldat cu 21 de morți. Ucraina a negat atacul.
Recomandate
Ucraina schimbă conducerea armatei în plin război, pe fondul tensiunilor interne din apărare. Președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul-șef al Forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski , și l-a numit în locul lui pe generalul Mihailo Drapatîi, comandant al forțelor interarme, potrivit Agerpres . Decizia vine pe fondul nemulțumirilor apărute după plecarea ministrului apărării Mihailo Fedorov, înlăturat pe 14 iulie, după câteva zile de proteste în sprijinul acestuia. Fedorov l-a acuzat pe Sîrski că l-ar fi „împins spre ieșire” și că i-ar fi blocat tentativa de reformare a armatei. Sîrski, în vârstă de 60 de ani, ocupa funcția din 2024 și este creditat cu rolul de a fi condus apărarea Kievului la începutul invaziei ruse din 2022. În același timp, generalul a fost contestat, inclusiv din cauza reputației de comandant cu „mentalitate sovietică”, criticii reproșându-i că ar acorda prea puțină atenție pierderilor umane. În mesajul de marți seară publicat pe Telegram, Zelenski a anunțat numirea lui Drapatîi și i-a mulțumit lui Sîrski „și tuturor luptătorilor” pentru „pozițiile solide de front ale Ucrainei”. Schimbarea de la vârful armatei are loc într-un moment în care, potrivit informațiilor din aceeași relatare, Ucraina a încetinit puternic avansul trupelor ruse și a efectuat recent valuri de lovituri în Rusia și în părțile ocupate ale teritoriului său, ceea ce sugerează că miza imediată a deciziei este mai ales de ordin intern și operațional, nu o reacție la un colaps pe front. [...]
Avantajul Rusiei la rachete balistice prelungește fereastra de presiune asupra Ucrainei și Occidentului, într-un moment în care Moscova pare să evite costul politic al unei noi mobilizări , potrivit Digi24 . Analiza indică o problemă operațională și industrială: Rusia poate lansa rachete balistice mai repede decât pot Ucraina și aliații săi să asigure interceptorii necesari pentru a le opri. Duminică, Rusia a bombardat Kievul timp de cinci ore cu aproximativ 40 de rachete balistice și hipersonice (inclusiv Iskander-M și Zircon), însoțite de peste 100 de drone; apărarea ucraineană a interceptat o parte, dar suficiente au trecut pentru a provoca victime civile și pagube în mai multe cartiere, scrie TVP World . De ce contează: o breșă de apărare care nu poate fi acoperită rapid În faza actuală a războiului, campania terestră a Rusiei își pierde avântul, iar atacurile ucrainene pătrund tot mai adânc în spatele frontului militar și economic al Moscovei. Totuși, Rusia păstrează un avantaj: ritmul de lansare a rachetelor balistice depășește capacitatea actuală a aliaților Ucrainei de a furniza interceptori. Rachetele balistice sunt mai greu de contracarat decât dronele sau rachetele de croazieră, pentru că se deplasează mai repede și la altitudini mai mari, apoi coboară abrupt spre țintă, reducând timpul de reacție al apărării. Rusia le folosește în atacuri „stratificate”, în care dronele ieftine și țintele-momeală epuizează apărarea aeriană înainte ca rachetele balistice să lovească ținte considerate valoroase. Constrângerea industrială: interceptori scumpi și producție limitată Ucraina poate doborî majoritatea dronelor și multe rachete de croazieră, dar performanța împotriva balisticelor este „considerabil mai slabă”. În prima săptămână din iulie, potrivit unei evaluări a Atlantic Council citate în material, Ucraina ar fi interceptat patru din 49 de rachete balistice, iar Rusia ar urma să lanseze peste 1.000 în acest an, aproape de 15 ori mai mult decât totalul din 2023. Singura apărare descrisă ca eficientă în mod constant împotriva rachetelor balistice rusești este Patriot PAC-3 , de fabricație americană, cu un cost de aproximativ 4 milioane de dolari pe rachetă (aprox. 18 milioane lei). Sistemul este cerut simultan și de SUA, și de aliați din Europa și Orientul Mijlociu, ceea ce accentuează competiția pentru o producție occidentală limitată. Lockheed Martin dezvoltă o versiune mai ieftină, însă Reuters a raportat că producția inițială ar putea începe abia peste trei ani. Miza politică: amânarea mobilizării și presiune asupra Occidentului Analiza susține că acest avantaj îi oferă lui Vladimir Putin un răgaz înaintea unei decizii politice cu cost intern ridicat: o nouă mobilizare. O mobilizare ar aduce soldați suplimentari, dar ar extinde războiul la milioane de familii rusești; evitarea ei ar proteja „înțelegerea internă”, adică menținerea populației urbane din Moscova și Sankt Petersburg în afara războiului. În paralel, campania aeriană are și o țintă strategică externă: mesajul către Washington și Europa că Rusia poate continua atacurile, că Ucraina nu poate fi protejată complet și că sprijinul occidental ar crește riscurile pentru europeni. Materialul notează și o dimensiune sezonieră: un posibil nou asalt de iarnă asupra sistemului energetic ucrainean, care ar face infrastructura tot mai greu de reparat pe măsură ce se apropie iarna. Context: pierderi mari, câștiguri teritoriale modeste Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington a concluzionat luna aceasta că Rusia a pierdut inițiativa militară, potrivit articolului. CSIS estimează aproximativ 1,4 milioane de victime pe câmpul de luptă din februarie 2022, inclusiv între 400.000 și 450.000 de morți, iar pierderile lunare din 2026 (30.000–34.000) ar fi putut depăși recrutarea de aproximativ 27.000 de soldați pe lună. În același timp, câștigurile teritoriale sunt descrise ca modeste: Rusia ar fi cedat în total aproximativ 400 km² în aprilie și mai, iar avansul spre marile orașe din Donbas ar fi de 50–90 de metri pe zi. Ucraina, la rândul ei, lovește logistica, rafinăriile, aerodromurile, fabricile militare și rutele de aprovizionare, inclusiv în Crimeea, făcând peninsula „din ce în ce mai greu de apărat și mai costisitoare de aprovizionat”. „Situația Ucrainei în război s-a îmbunătățit în ansamblu. Este prematur să o numim un punct de cotitură.” Ce urmează: fereastra toamnă–iarnă și decizia politică de la Moscova Potrivit analizei, niciunul dintre proiectele occidentale aflate în derulare nu poate proteja pe deplin Ucraina în această toamnă și iarnă, ceea ce îi oferă Rusiei un stimulent să exploateze „breșa” acum. În plan intern, materialul indică faptul că Duma de Stat organizează alegeri în perioada 18–20 septembrie, iar rapoartele despre discuții privind un nou val de mobilizare din octombrie rămân neconfirmate. Textul sugerează că doar dacă escaladarea eșuează ar deveni probabilă o mobilizare treptată sau parțială, în timp ce o mobilizare totală este prezentată ca și mai puțin probabilă, din cauza constrângerilor de instruire, echipare și comandă. [...]
Presiunea străzii și a veteranilor riscă să forțeze o schimbare rapidă la vârful armatei ucrainene , în condițiile în care președintele Volodimir Zelenski este așteptat să decidă „în câteva zile” dacă îl demite pe comandantul-șef Oleksandr Sîrskîi , pe fondul protestelor declanșate de îndepărtarea fostului ministru al Apărării Mihhailo Fedorov, potrivit HotNews . O nouă manifestație este așteptată la Kiev, iar unul dintre organizatori, veteranul Dmytro Koziatynskyi, a declarat pentru Kyiv Independent că protestatarii au două cereri: repunerea lui Fedorov ca ministru al Apărării și demiterea lui Sîrskîi. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, citată de publicația ucraineană, o decizie privind Sîrskîi ar putea veni „în câteva zile”. Organizatorii au anunțat că după protestul de luni vor suspenda manifestațiile timp de trei zile, stabilind „termenul limită” pentru îndeplinirea cererilor până vineri. Miza: continuitatea reformelor și stilul de comandă din armată Nemulțumirile s-au concentrat pe relația tensionată dintre Fedorov și Sîrskîi, descrisă ca ajunsă „într-un punct mort”, pe fondul unor abordări diferite privind conducerea militară și cultura organizațională. În material se arată că Sîrskîi a fost criticat pentru o structură de comandă foarte centralizată și pentru micromanagement, asociate de critici cu o cultură de comandă „în stil sovietic”. În același timp, demiterea lui Fedorov a atras reacții negative din partea parlamentarilor, veteranilor și opiniei publice, pe motiv că ar putea submina reformele de la Ministerul Apărării. Fedorov ar fi primit o ofertă pentru o funcție axată pe tehnologia militară și modernizarea ministerului, însă, potrivit a două persoane familiarizate cu discuțiile, ar fi dispus să revină doar ca ministru. „De fapt, am stabilit termenul limită de vineri pentru ca cererile noastre să fie îndeplinite”, a spus Koziatynskyi. Semnalul operațional: vizita lui Sîrskîi pe front, în plin zvon de demitere Pe fondul speculațiilor privind schimbarea sa, Sîrskîi a mers pe linia frontului în zona Kostiantinivka și a transmis pe rețelele sociale că localitatea ar fi în continuare în mâinile ucrainenilor, în pofida afirmațiilor Kremlinului că ar fi ocupată. În același context, el a estimat că Rusia ar fi concentrat 145 de soldați în zonă și a susținut că forțele ucrainene ar fi eliminat 21 de militari ruși și ar fi rănit alți șase în ultimele 24 de ore. Generalul a insistat și pe intensificarea utilizării dronelor „de toate tipurile” pentru detectarea și eliminarea soldaților ruși infiltrați, cu risc redus pentru trupele ucrainene. În material se menționează că Fedorov l-a criticat pe Sîrskîi inclusiv pentru o presupusă adaptare insuficientă la schimbările impuse de războiul cu drone. Ce urmează Potrivit informațiilor citate, decizia privind Sîrskîi este așteptată „în curând”, posibil în câteva zile, iar Zelenski a promis schimbări în structura și organizarea armatei „chiar în această săptămână”. În paralel, protestatarii au anunțat o pauză de trei zile după manifestația de luni, cu un termen-limită până vineri pentru răspunsul autorităților. [...]
Rusia a executat un atac aerian combinat de amploare, cu efecte directe asupra infrastructurii și capacității de apărare a Ucrainei , într-un baraj concentrat pe Kiev, potrivit Antena 3 . În noaptea de duminică, forțele ruse au lansat peste 40 de rachete (majoritatea către capitală) și au folosit 120 de drone de atac, într-o acțiune descrisă drept cea mai mare lovitură cu rachete balistice de la începutul războiului. Forțele aeriene ucrainene au anunțat un „atac masiv combinat” cu drone și „diverse rachete” lansate de la sol sau din aer. CNN, citată în material, notează că barajul de rachete a fost „intens” și s-a desfășurat pe durata a două ore. Ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiha , a declarat că a fost „cel mai mare număr de rachete balistice lansate de la începutul războiului”. Bilanț și eficiența apărării antiaeriene Apărarea antiaeriană ucraineană ar fi „doborât sau neutralizat 126 de ținte aeriene”, dintre care: 18 rachete; 108 drone. În același timp, 23 de rachete și 10 drone au lovit 20 de ținte din Ucraina. Autoritățile de la Kiev au raportat cel puțin 16 morți și 77 de răniți. Un al doilea val de atac, în noaptea următoare În noaptea de duminică spre luni, Rusia ar fi atacat din nou cu două rachete Kh-59/68 lansate din avion și cu alte 94 de drone de atac. Forțele aeriene ucrainene au transmis că au doborât 81 de drone. Într-un raport publicat luni dimineața, forțele ucrainene au precizat: „În noaptea zile de 20 iulie (începând cu ora 18:00 din seara de 19 iulie), inamicul a atacat cu două rachete Kh-59/69 lansate de avioane din zona Crimeea și cu 94 de drone de atac de tip Shahed (inclusiv drone cu motoare cu reacție), Gerbera, Italmaș, lansate dinspre direcțile Kursk, Milevo, Orel - ale Federației Ruse - și Donețk ș Guardiasnk/Crimeea. Forțele aeriene ale UCrainei au respins atacul inamic. Conform datelor preliminare, la 8 dimineața (luni), apărarea antiaeriană a doborât 81 de drone. O rachetă a lovit o locație, iar a doua rachetă și-a ratat ținta.” De ce contează Dimensiunea atacului și concentrarea pe Kiev indică o presiune operațională crescută asupra apărării antiaeriene ucrainene și asupra infrastructurii, cu efecte imediate în pierderi umane și lovirea unor ținte multiple. Datele privind țintele lovite și interceptările provin din raportările autorităților ucrainene, preluate de Antena 3. [...]
Întâlnirile în serie ale lui Zelenski cu comandanții indică o criză de comandă în plin val de tensiuni interne și speculații privind schimbarea șefului armatei, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean a avut „cel puțin 6 întâlniri separate” într-o singură zi cu lideri militari, pe fondul „emoțiilor puternice” din societate după schimbări recente la vârful puterii. Miza este una operațională: într-un război de uzură, orice semnal de instabilitate în lanțul de comandă poate afecta coeziunea decizională și capacitatea de a implementa rapid reforme sau ajustări tactice, iar discuțiile despre o posibilă demitere a comandantului-șef al armatei, Oleksandr Syrskyi , amplifică presiunea publică și politică. Cine s-a văzut cu Zelenski În aceeași zi, Zelenski s-a întâlnit cu mai mulți lideri militari, între care: Mihailo Drapatyi, comandantul Forțelor Întrunite ale Forțelor Armate ale Ucrainei; Volodimir Horbatiuk, adjunctul șefului Statului Major General; Andrii Bilețki, general de brigadă și comandant al Corpului al Treilea de Armată; Igor Obolensky, comandant militar din cadrul Gărzii Naționale; Oleh Apostol, comandantul Forțelor de Asalt Aeriene și comandantul Brigăzii de Operațiuni Speciale; Denys „Redis” Prokopenko, general de brigadă în Garda Națională și comandant al Primului Corp „Azov”. În acest context, Kîrîlo Budanov a indicat că tensiunile sunt recunoscute la vârf și că reacția publică a fost luată în calcul. „Situația legată de ultimele schimbări interne a stârnit emoții puternice. Înțeleg oamenii. Poziția societății a fost auzită.” Demiterea lui Syrskyi: informație vehiculată, fără confirmare În paralel, presa ucraineană a relatat că, „în cadrul ședinței de securitate națională, generalul Sirski va fi demis”, însă, potrivit unor informații din Administrația Prezidențială citate în material, „nu vor exista demisii” în cadrul acelei ședințe. Cu alte cuvinte, scenariul rămâne la nivel de relatare și contra-relatare, fără o confirmare oficială prezentată în text. De unde vine ruptura: cazul Fedorov și conflictul cu Syrskyi Materialul plasează tensiunile actuale în jurul deciziei lui Zelenski de a-l demite pe popularul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, decizie care a alimentat nemulțumirea atât în rândul civililor, cât și al militarilor. Kyiv Independent relatează că în proteste a circulat sloganul: „Fedorov = mai mulți morți ruși, Syrskyi = mai mulți morți ucraineni.” Potrivit aceleiași publicații, una dintre explicațiile centrale pentru demiterea lui Fedorov ar fi conflictul său personal și profesional cu Syrskyi. Într-o conferință de presă, Fedorov l-a acuzat pe comandantul-șef că blochează reformele și că ar fi încercat să-l îndepărteze, inclusiv printr-un ultimatum transmis președintelui. Zelenski a spus ulterior, într-o conferință de presă la care a apărut alături de premierul britanic demisionar Keir Starmer , că cei doi nu au reușit să coopereze fără medierea sa și că, în această situație, „ieșirea e fie o parte, fie cealaltă”. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate rezultă două direcții imediate: pe de o parte, Zelenski încearcă să stabilizeze relația cu comandanții prin consultări directe și repetate; pe de altă parte, rămâne deschisă întrebarea dacă presiunea publică și disputele interne vor duce la schimbări în vârful armatei. În lipsa unei confirmări oficiale privind demiterea lui Syrskyi, orice concluzie despre o decizie iminentă trebuie tratată ca incertă. [...]
Escaladarea loviturilor SUA–Iran începe să afecteze direct securitatea rutelor energetice din Golf , după a noua noapte consecutivă de atacuri americane și pe fondul unor noi decese în rândul militarilor SUA, care amplifică riscul unui conflict regional mai larg, potrivit CNN . Statele Unite au anunțat că au lovit din nou ținte militare iraniene în noaptea de duminică spre luni, iar explozii au fost raportate în mai multe zone din Iran, inclusiv în orașe-port de pe coastele Golfului Oman și Golfului Persic. CNN notează că, pentru prima dată în cele nouă zile, presa de stat iraniană a raportat explozii și în Tabriz, în nord-vestul țării. În paralel, crește presiunea politică și militară pe Washington după ce SUA au raportat moartea unui nou militar american, ucis în nordul Irakului în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte. Decesul vine la o zi după ce Pentagonul a anunțat că doi militari americani au murit în urma unor lovituri în Iordania, iar un altul este dat dispărut în acțiune; US Central Command a transmis că a localizat rămășițe neidentificate în Iordania. Strâmtoarea Hormuz , din nou în centrul riscului operațional Un element cu impact direct asupra transportului maritim și, implicit, asupra pieței energiei este tensiunea din jurul Strâmtorii Hormuz, rută-cheie pentru exporturile de petrol. Autoritatea maritimă britanică a raportat luni dimineață (ora locală) un vas în flăcări în largul coastelor Omanului, în apropierea strâmtorii. În acest context, secretarul de stat american Marco Rubio a criticat Iranul pentru atacarea navelor și obstrucționarea căii navigabile. Tot Rubio a spus că Washingtonul rămâne deschis diplomației cu Teheranul: „dacă acea ușă se deschide, vom fi bucuroși să vedem”. Iranul, prin Garda Revoluționară, a susținut că au fost vizate două petroliere „neconforme”, potrivit agenției de stat IRNA, însă CNN precizează că nu poate verifica independent această afirmație. Lovituri asupra infrastructurii și efecte în lanț în statele din Golf Pe lângă țintele militare, conflictul s-a extins în ultimele zile și către infrastructură. CNN relatează că SUA și-au lărgit lista de obiective dincolo de situri de coastă cu radare și facilități pentru drone, incluzând drumuri, tuneluri, căi ferate și infrastructură portuară; presa iraniană a menționat și o instalație de desalinizare. În același timp, Iranul și-a extins țintele în regiune, iar Kuweitul a fost lovit în mod repetat: ministrul energiei din Kuweit a declarat că Iranul a atacat inclusiv o centrală electrică și o instalație de desalinizare, iar o rafinărie de petrol a fost avariată. Armata kuweitiană a anunțat luni dimineață că apărările antiaeriene răspund la „amenințări ostile cu drone”, iar Bahrainul a activat sirenele, potrivit Ministerului de Interne. Separat, un analist din energie citat de CNN avertizează că oferta globală de petrol va rămâne perturbată atât timp cât luptele continuă și facilitățile energetice din Golf rămân avariate, deoarece revenirea depinde de reparații și de reluarea producției la niveluri normale. Ce urmează: risc de extindere și incertitudine pe termen scurt Președintele Donald Trump a declarat că Iranul a fost lovit „foarte dur”, în timp ce CNN consemnează că pierderile umane din rândul militarilor SUA și extinderea atacurilor alimentează temerile privind un război mai amplu. Teheranul a anunțat, la rândul său, o nouă salvă de rachete către „ținte inamice”, potrivit IRNA. În plus, Iranul a acuzat SUA că ar fi atacat instalația nucleară Dharkhovin din sudul țării, iar un oficial iranian a avertizat asupra unui răspuns „adecvat”, potrivit televiziunii de stat IRIB. SUA nu au confirmat atacul, iar agenția ONU de supraveghere nucleară a transmis că verifică informațiile. [...]
