Știri
Știri din categoria Externe

Volodimir Zelenski spune că livrarea de sisteme Patriot din SUA este „absolut necesară” pentru ca Ucraina să-și poată proteja orașele de lovituri balistice și atacuri cu rachete, pe fondul intensificării bombardamentelor rusești, potrivit Agerpres.
Președintele ucrainean a transmis pe platforma X că atacurile vor continua dacă Ucraina nu este protejată împotriva loviturilor balistice și a altor tipuri de rachete. Mesajul vine după o nouă noapte de lovituri rusești asupra țării, în care Zelenski a invocat explicit nevoia de sisteme de apărare antiaeriană Patriot.
În logica prezentată de Zelenski, livrările de Patriot devin un element operațional critic: fără o capacitate mai bună de interceptare a rachetelor, Ucraina rămâne expusă unui tip de atac greu de contracarat cu mijloace limitate. În acest context, sprijinul american este descris ca indispensabil pentru reducerea vulnerabilității infrastructurii urbane și a populației.
Potrivit Reuters, cel puțin 10 persoane au murit și alte 100 au fost rănite după ce drone și rachete rusești au lovit marți dimineață mai multe orașe ucrainene, inclusiv Kiev și Dnipro.
La Kiev, primarul Vitali Kliciko a anunțat că patru persoane au fost ucise și 58 rănite în atacurile din timpul nopții, inclusiv copii. Kliciko a mai spus că un bloc de apartamente cu 24 de etaje s-a prăbușit în urma unui presupus atac cu rachetă, existând posibilitatea ca oameni să fie prinși sub dărâmături. Martori au relatat că mii de persoane au coborât în metrou pentru adăpost.
În zona Dnipro, guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a anunțat șase morți și 36 de răniți în urma unui atac cu rachete și drone asupra orașului și împrejurimilor, publicând imagini cu clădiri distruse, vehicule incendiate și un loc de joacă avariat.
Săptămâna trecută, Kremlinul a avertizat că pregătește „atacuri sistematice” asupra unor ținte din Kiev, ca răspuns la un atac cu drone asupra unui cămin din regiunea Lugansk controlată de Rusia, soldat cu 21 de morți. Ucraina a negat atacul.
Recomandate

Atacul aerian rusesc de peste noapte a lovit simultan orașe-cheie și infrastructură civilă, amplificând presiunea operațională asupra apărării și serviciilor de urgență din Ucraina , potrivit HotNews . În zorii zilei de marți, atacurile asupra Kievului, Dnipro și Harkov au provocat cel puțin 9 morți și peste 60 de răniți, au transmis autoritățile, pe fondul avertismentelor din ultimele zile privind un atac de amploare. În Dnipro, un atac cu rachete și drone a ucis cinci persoane și a rănit 25, a anunțat guvernatorul regional Oleksandr Hanzha. Toți răniții erau internați, în stare moderată, iar imaginile publicate arată clădiri rezidențiale distruse, vehicule arse și un loc de joacă avariat. În Kiev, primarul Vitali Klitschko a raportat cel puțin patru morți și 51 de răniți, inclusiv copii. Un clip al serviciului de urgență indică incendii și pagube extinse în oraș. Klitschko a mai spus că un presupus atac cu rachetă asupra unui bloc de 24 de etaje a dus la o prăbușire parțială și că ar putea exista persoane prinse sub dărâmături. De asemenea, un bloc de nouă etaje s-a numărat printre clădirile incendiate de resturi de rachete. Impact operațional: adăpostire în masă și intervenții sub alerte aeriene Martorii au descris cum mii de persoane s-au adăpostit marți dimineață în rețeaua de metrou din Kiev, unii cu bunuri personale și saltele, în timp ce în exterior se auzeau sistemele de apărare aeriană încercând să intercepteze loviturile. În paralel, alerte de raid aerian au răsunat în mare parte a țării. Context: avertismente prealabile și justificarea invocată de Moscova Atacul a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizase cu o seară înainte că există informații privind un posibil atac masiv și că forțele de apărare sunt în alertă permanentă, „în măsura maximă posibilă, cu proviziile disponibile”. Săptămâna trecută, Rusia a avertizat că intenționează „atacuri sistematice” asupra țintelor din Kiev legate de armata ucraineană și asupra centrelor de luare a deciziilor, îndemnând străinii să plece. Moscova a susținut că acțiunea ar fi un răspuns la un atac cu drone de luna trecută asupra unui cămin din regiunea Luhansk controlată de ruși, soldat cu 21 de morți; Ucraina a negat atacul. [...]

Atacurile nocturne rusești au lovit infrastructură urbană în mai multe orașe, cu întreruperi de curent și incendii , un tip de impact operațional care poate afecta rapid funcționarea serviciilor esențiale, pe fondul intensificării loviturilor la nivel național, potrivit news.ro . Cel puțin cinci persoane au fost ucise și zeci au fost rănite după un atac rusesc „de amploare” lansat în timpul nopții. La Dnipro, patru persoane au murit și 16 au fost rănite, iar la Kiev o persoană a fost ucisă și cel puțin 20 au fost rănite, relatează BBC, citată de news.ro. Efecte imediate în Kiev: fum, explozii, pene de curent În capitală, mii de oameni s-au adăpostit, în timp ce din centrul orașului se ridicau coloane mari de fum. Alerte de raid aerian au fost emise în cea mai mare parte a Ucrainei. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a cerut populației să rămână în adăposturi, iar șeful Administrației Militare a orașului, Tymur Tkachenko, a indicat folosirea rachetelor balistice: „Inamicul loveşte cu rachete balistice.” Kliciko a mai spus că două blocuri de apartamente au fost lovite și că există temeri că oameni ar putea fi prinși sub dărâmături. În timpul atacurilor din zori, au fost auzite drone și „mai mult de o duzină de explozii puternice”, iar în oraș au fost raportate întreruperi de curent și incendii; amploarea pagubelor nu era încă clară. Lovituri și în Zaporojie , pe fondul avertismentelor privind un atac „masiv” O instalație industrială a fost atacată și în Zaporojie, potrivit aceleiași relatări. În ajun, președintele ucrainean Volodimir Zelenski reiterase avertismentele către populație privind posibilitatea unui atac „masiv”, citat de CNN: „Avertismentele serviciilor de informaţii privind atacurile ruseşti rămân valabile. Este posibil un atac de amploare – l-au pregătit.” Contextul menționat este că Rusia anunțase săptămâna trecută, potrivit presei de stat ruse, că va începe „atacuri sistematice” împotriva obiectivelor militare din Kiev, iar Ministerul rus de Externe le-a transmis cetățenilor străini, inclusiv personalului misiunilor diplomatice și al organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”. Atacurile au avut loc în condițiile în care Ucraina și-a extins loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești. [...]

Ucraina își extinde capacitatea de a lovi logistica rusă în teritoriile ocupate, cu efecte directe asupra aprovizionării cu combustibil în Crimeea , potrivit HotNews , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski și relatează pe baza Reuters, preluată de Agerpres. Zelenski a afirmat, într-un mesaj video de luni seara, că forțele ucrainene pot „atinge logistica militară rusă practic pe întreaga adâncime a teritoriilor temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure pentru ocupant” în sudul și estul Ucrainei. Presiune pe lanțurile logistice și pe industria petrolieră În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii, dar și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu un accent special pe industria petrolieră rusă. Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești. În evaluarea sa, aceste acțiuni arată că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant pe pământul nostru”. Efecte în Crimeea: raționalizarea benzinei Președintele ucrainean a legat atacurile de „penuria de provizii”, în special de lipsa de combustibil din Crimeea și din alte zone aflate sub ocupație rusă. În Crimeea — peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 — șoferii s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei, potrivit relatării citate. Pentru context suplimentar despre țintele lovite și efectele în peninsulă, HotNews a relatat separat despre atacuri la distanță mare și despre penuria de combustibil din Crimeea . [...]

ONU își taie din operațiuni după restanțe de 5,6 miliarde de dolari acumulate de SUA și China, care împreună asigură circa 42% din contribuțiile obligatorii ale organizației, potrivit Mediafax , pe baza unei relatări Il Post. Statele Unite au datorii de aproximativ 4,3 miliarde de dolari (aprox. 19,8 miliarde lei) către ONU, din care circa 2 miliarde pentru bugetul obișnuit, 2,2 miliarde pentru operațiunile de menținere a păcii și 44 de milioane de dolari către tribunalele internaționale. În paralel, administrația Donald Trump a anunțat la începutul lui 2026 retragerea din 66 de organizații internaționale, aproximativ jumătate cu legături în sistemul ONU. Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz , a spus că Washingtonul își va plăti obligațiile, fără un calendar. China, al doilea mare restantier, are întârzieri de aproximativ 1,3 miliarde de dolari (aprox. 6 miliarde lei), dintre care 429 de milioane pentru bugetul curent și 870 de milioane pentru misiunile de „peacekeeping” (menținere a păcii). Ambasadorul chinez la ONU, Fu Cong, a afirmat că Beijingul își va achita obligațiile și a susținut că, în lipsa plăților americane, China a devenit „de facto” principalul contributor. Efecte directe: buget mai mic, posturi tăiate și economii la sedii Criza de lichiditate a început să se vadă în măsuri de reducere a costurilor. Bugetul ONU pentru 2026 a fost redus la 3,45 miliarde de dolari (aprox. 15,9 miliarde lei), cu circa 7% sub nivelul anului anterior. Din 2025, organizația a eliminat aproximativ 3.000 de locuri de muncă, în special în rândul angajaților aflați la început de carieră. La sediul din Geneva, încălzirea și scările rulante sunt oprite periodic pentru economii, iar la New York au fost amânate lucrări de întreținere. Presiune pe misiunile de pace și pe plățile către state contributoare Lipsa fondurilor afectează și operațiunile: ONU a accelerat retragerea unor trupe de menținere a păcii din Republica Democrată Congo și a întârziat plățile către state care contribuie cu militari, inclusiv Nepal și Bangladesh. În plus, situația este complicată de reguli financiare care obligă ONU să returneze statelor membre fondurile neutilizate. Secretarul general António Guterres a descris acest mecanism drept „kafkian”, deoarece organizația trebuie să restituie bani chiar și când lipsa de activitate este cauzată de insuficiența fondurilor disponibile. Regulile ONU prevăd că statele cu restanțe mai mari de doi ani pot pierde dreptul de vot în Adunarea Generală, sancțiune aplicată în prezent mai ales unor țări aflate în dificultăți economice severe, precum Afganistanul și Venezuela. În cazul unei crize financiare majore, impactul ar putea ajunge la misiunile de pace, operațiunile umanitare, tribunalele internaționale și funcționarea administrativă, într-un context de cerere ridicată pentru intervenții internaționale, pe fondul conflictelor și crizelor umanitare în desfășurare. [...]

Ucraina susține că poate bloca logistica rusă în teritoriile ocupate , iar efectul imediat invocat este apariția unei penurii de combustibil în Crimeea , potrivit Agerpres . Mesajul președintelui Volodimir Zelenski indică o presiune operațională mai mare asupra liniilor de aprovizionare ale Rusiei, cu potențiale consecințe economice locale în zonele aflate sub control rusesc. Zelenski a afirmat, în mesajul său video de luni seara, că forțele ucrainene pot lovi „logistica militară rusă” „practic pe întreaga adâncime” a teritoriilor „temporar ocupate” și că „aproape că nu mai există drumuri sigure” pentru trupele ruse în sudul și estul Ucrainei. Atacuri asupra industriei petroliere și efecte în aprovizionare În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra unor ținte la distanțe medii și asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de granițele sale, cu accent pe industria petrolieră rusă, notează materialul care citează Reuters. Zelenski a indicat că, din ianuarie până în mai, forțele ucrainene au lovit 15 rafinării de petrol rusești, prezentând aceste acțiuni drept o demonstrație că „nu vor exista vremuri pașnice pentru ocupant” pe teritoriul ucrainean. Raționalizarea benzinei în Crimeea Conform informațiilor din articol, șoferii din Crimeea – peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 – s-au confruntat luni cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile cu drone ucrainene au restricționat aprovizionarea pe cale rutieră în sud-estul Ucrainei. Zelenski a legat explicit situația de „penuria de provizii”, menționând în special „penuria de combustibil” în Crimeea și în alte zone aflate sub ocupație. [...]

Un consilier influent al Kremlinului cere o escaladare care ar ridica riscul de securitate pentru Europa , inclusiv prin schimbări de doctrină nucleară și delegarea deciziei de folosire a armelor nucleare, potrivit G4Media . Mesajul, atribuit lui Serghei Karaganov , vine în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor dintre Rusia și statele europene. Karaganov, descris ca „consilier politic la Kremlin” și academician rus, ar fi cerut atacarea orașelor europene cu arme nucleare pentru a „aduce la realitate” elitele continentului, conform publicației spaniole La Razon, citată de Agenția de presă Rador. În material se arată că el a fost consilier pentru Mihail Gorbaciov, Boris Elțîn și Vladimir Putin și conduce Consiliul pentru Politică Externă și de Apărare al Rusiei . Ce escaladare propune Karaganov Într-un interviu pe canalul de YouTube al politologului Glenn Diesen, Karaganov ar fi descris o escaladare în două etape: mai întâi, lovirea unor ținte „simbolice sau logistice” din Europa cu rachete convenționale; apoi, dacă Europa „nu dă înapoi”, lansarea unor „atacuri nucleare relativ masive”. În același context, el ar fi formulat și un ultimatum, susținând că, dacă țările afectate nu cedează, „unele țări europene ar trebui să dispară”. Miza de reglementare: doctrină nucleară și lanțul de comandă Dincolo de retorică, materialul indică propuneri care țin de arhitectura decizională a folosirii armelor nucleare. Karaganov ar solicita o schimbare a doctrinei nucleare a Rusiei, astfel încât rachetele să nu fie orientate doar spre protejarea teritoriului rus, ci și spre „pedepsirea elitelor europene”. El ar mai fi sugerat ca atacurile inițiale să vizeze buncărele elitelor, nu populația civilă, deși ar admite că o astfel de distincție ar fi „foarte greu de menținut în practică”. Totodată, Karaganov ar propune ca președintele Vladimir Putin să delege o parte din autoritatea privind utilizarea armelor nucleare unui general, pentru decizii „pe teren”, fără autorizare de la Moscova. Cum își justifică poziția Karaganov își plasează argumentația într-un cadru mai larg, pe care îl numește „Al Patrulea Război Mondial”, despre care afirmă că ar fi început deja și s-ar extinde din Ucraina spre Orientul Mijlociu și Asia de Sud. În narațiunea prezentată, el susține că nu Rusia ar fi agresorul, ci Occidentul, pe fondul unei „răzbunări” pentru pierderea dominației globale. Materialul nu indică reacții oficiale ale autorităților ruse la aceste declarații și nici măsuri concrete adoptate ca urmare a propunerilor. [...]