Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Peste 2.000 de drone lansate de Rusia...

Peste 2.000 de drone lansate de Rusia într-o săptămână – Zelenski cere reacție internațională

Zelenski avertizează despre atacurile masive cu drone asupra Ucrainei.

Președintele Volodîmîr Zelenski anunță că Rusia a lansat peste 2.000 de drone asupra Ucrainei în decurs de o săptămână, în cadrul unei campanii tot mai intense de atacuri aeriene care vizează infrastructura energetică, logistică și zonele rezidențiale. Potrivit Ukrainska Pravda, în aceeași perioadă, forțele ruse au mai utilizat 1.200 de bombe aeriene ghidate și 116 rachete împotriva teritoriului ucrainean.

Zelenski a făcut declarațiile pe platforma X (fostul Twitter), avertizând că lipsa unui răspuns ferm din partea comunității internaționale încurajează o escaladare a violenței. Liderul ucrainean a solicitat sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană, subliniind că armata sa are nevoie urgentă de rachete și echipamente pentru a contracara valurile de atacuri rusești.

„Atunci când nu există o reacție globală, atacurile devin mai frecvente și mai brutale”, a spus Zelenski, adăugând că doar un sprijin militar concret poate opri agresiunea.

Atacurile repetate asupra rețelelor energetice vin în paralel cu demersuri diplomatice pentru pace, aspect pe care președintele ucrainean l-a calificat ca fiind contradictoriu și periculos. Rusia pare să folosească aceste discuții ca acoperire pentru a continua ofensiva, a sugerat el.

Intervenție de urgență la o clădire afectată de atacuri aeriene în Ucraina.

În aceeași zi, Zelenski a anunțat că a semnat decrete pentru impunerea de sancțiuni împotriva companiilor și indivizilor implicați în producerea de drone și rachete pentru armata rusă, marcând o nouă tentativă de a limita lanțul de aprovizionare militar al Kremlinului.

Este important de menționat că această ofensivă masivă cu drone și muniții inteligente are loc într-un moment în care Ucraina se bazează tot mai mult pe ajutoare externe pentru a-și menține capacitatea de apărare aeriană. În lipsa unei intensificări a sprijinului internațional, pericolul asupra civililor și infrastructurii vitale rămâne extrem de ridicat.

Tag-uri:atacuri masivedrone rusestiinfrastructura energeticarazboi rusia ucrainarachete ghidateucrainazelenski
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăx.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Andrii Sybiha discută despre negocierile de pace și suveranitatea Ucrainei.
Externe08 feb. 2026

Planul de pace în 20 de puncte, aproape finalizat - doar „câteva” elemente rămân de clarificat, afirmă Andrii Sybiha, ministrul ucrainean de externe

Ministrul ucrainean de externe spune că „doar Trump poate opri războiul” , potrivit Reuters , cerând accelerarea negocierilor de pace și avertizând că înțelegeri discutate fără Kiev pot afecta suveranitatea Ucrainei. Andrii Sybiha afirmă că discuțiile mediate de SUA au „momentum” și că este nevoie de o întâlnire directă între liderii Ucrainei și Rusiei pentru a tranșa „cele mai sensibile” puncte rămase. În același timp, el susține că președintele american Donald Trump este singurul lider cu influența necesară pentru a obține un acord. Negocieri accelerate, dar cu mize directe pentru suveranitate Kievul vrea să grăbească eforturile de pace și să capitalizeze pe fereastra politică actuală din SUA, înainte ca atenția Washingtonului să fie absorbită de campania pentru alegerile parlamentare de la mijloc de mandat din noiembrie. Sybiha indică explicit riscul ca acest calendar să reducă energia diplomatică disponibilă pentru dosarul ucrainean. Dintr-un plan de pace în 20 de puncte, „doar câteva” elemente ar mai fi în dispută, însă acestea sunt tocmai cele care ating suveranitatea: teritoriu, control asupra infrastructurii strategice și arhitectura de securitate post-încetare a focului. Ministrul spune că aceste dosare nu mai pot fi rezolvate tehnic, ci doar „la nivelul liderilor”. Teritoriu și infrastructură strategică: linia roșie a Kievului Pe fond, pozițiile rămân îndepărtate. Reuters notează că Rusia își menține cererea ca Ucraina să cedeze restul de aproximativ 20% din regiunea Donețk pe care Moscova nu a reușit să o ocupe, cerere pe care Kievul o respinge. În paralel, Ucraina vrea controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată în teritoriu ocupat de Rusia. Aceste două teme sunt esențiale pentru suveranitate nu doar ca delimitare teritorială, ci și ca funcționare a statului: controlul frontierelor și al unui activ energetic critic. Într-un război care a afectat masiv rețelele de electricitate și încălzire ale Ucrainei, miza infrastructurii devine parte a negocierii despre capacitatea țării de a-și exercita autoritatea pe termen lung. Formatul discuțiilor și riscul „înțelegerilor peste capul” Kievului A doua rundă de negocieri trilaterale din Abu Dhabi nu a adus un progres major, însă a produs un schimb de 314 prizonieri de război, primul din octombrie. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că SUA ar fi propus o nouă rundă la Miami, peste o săptămână, iar Ucraina a acceptat. În același timp, Zelenski a semnalat îngrijorări legate de discuții bilaterale între Rusia și SUA, despre care spune că ar include o propunere a Moscovei privind investiții de 12.000 de miliarde de dolari. Sybiha avertizează că astfel de discuții pot atinge direct suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Kievul nu va susține acorduri făcute fără participarea sa. „Sybiha a spus că unele dintre aceste discuții ar putea afecta suveranitatea sau securitatea Ucrainei, iar Kievul nu va sprijini astfel de înțelegeri făcute fără el.” Garanții de securitate: condiția pentru un acord care nu erodează statalitatea Ucraina își concentrează eforturile pe obținerea de garanții de securitate occidentale care să descurajeze o nouă agresiune rusă după intrarea în vigoare a unei încetări a focului. Sybiha spune că SUA ar fi confirmat disponibilitatea de a ratifica garanții în Congres și de a oferi un „sprijin de ultimă instanță” (backstop) pentru acord, fără trupe americane pe teren în Ucraina. În logica Kievului, aceste garanții sunt un element de suveranitate: fără o umbrelă credibilă de securitate, un armistițiu riscă să devină o pauză care lasă Ucraina vulnerabilă la presiuni militare și politice ulterioare. Sybiha afirmă că nu vede, „în acest stadiu”, o arhitectură de securitate funcțională fără americani. Recunoașterea Crimeei și Donbasului: „nulă din punct de vedere legal” Ministrul ucrainean de externe mai spune că orice decizie, în cadrul unei eventuale înțelegeri, prin care o țară ar recunoaște suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau a Donbasului ar fi „nulă din punct de vedere legal”. El subliniază că Ucraina nu va recunoaște asemenea schimbări și le califică drept încălcări ale dreptului internațional. Pentru Kiev, această poziție nu este doar una de principiu, ci o limită a negocierii privind suveranitatea: acceptarea pierderii teritoriale prin recunoaștere externă ar crea un precedent care ar slăbi atât ordinea juridică internațională, cât și capacitatea Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială în viitor. [...]

Mark Rutte discută cu liderii ucraineni despre securitatea NATO.
Externe08 feb. 2026

Trupele NATO din Ucraina nu vor beneficia de protecția articolului 5 – anunț direct al secretarului general Mark Rutte

Un atac asupra trupelor NATO aflate în Ucraina nu va activa articolul 5 privind apărarea colectivă , a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte , în fața parlamentarilor ucraineni, potrivit EADaily . Rutte a precizat că, în cazul în care Rusia ar ataca soldați NATO desfășurați pe teritoriul Ucrainei, un astfel de act nu va fi considerat un atac asupra statelor membre ale NATO , întrucât acesta s-ar produce în afara granițelor alianței . Prin urmare, nici articolul 4, nici articolul 5 din Tratatul de la Washington nu ar fi declanșate automat. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu parlamentarii ucraineni, unde deputatul Yehor Chernev , vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate Națională din Rada Supremă, a relatat mesajul lui Rutte. Această poziție urmează linia trasată anterior de oficiali americani, printre care secretarul apărării Pete Hegseth, care a subliniat că eventualele forțe de menținere a păcii ar trebui desfășurate ca parte a unei misiuni non-NATO , tocmai pentru a evita aplicarea articolului 5. Rutte a declarat că mai multe state europene, în special din așa-numita „Coaliție a Doritorilor” , formată în jurul Regatului Unit și Franței, intenționează să trimită trupe, avioane și nave în Ucraina doar după încheierea unui acord de pace cu Rusia. Scopul acestor desfășurări ar fi consolidarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina în etapa post-conflict, nu implicarea într-un conflict activ. Totuși, poziția exprimată de Olanda și de alți aliați vine într-un moment delicat, în care Ungaria, prin vocea premierului Viktor Orbán , a respins public orice participare la o eventuală desfășurare militară. Orbán a declarat că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina „ar crește riscul unui conflict direct cu Rusia”, reiterând că Budapesta nu va contribui nici cu personal militar, nici cu finanțare pentru asemenea operațiuni. În același timp, Kremlinul avertizează că orice forță străină desfășurată în Ucraina va fi considerată o „țintă legitimă”, ceea ce ridică riscuri majore pentru stabilitatea regională și pentru orice prezență militară, chiar și în scop de securizare post-conflict. [...]

Wolfgang Ischinger discută despre riscurile armistițiului în Ucraina.
Externe08 feb. 2026

Expertul subliniază efectele neașteptate ale unui armistițiu în Ucraina - necesitatea unei strategii riguroase

Un armistițiu în Ucraina ar putea amplifica riscul la granița estică a NATO , avertizează Digi24 , citând declarațiile lui Wolfgang Ischinger , președintele Conferinței de Securitate de la Munchen. Potrivit acestuia, oprirea luptelor ar putea elibera resursele militare ale Rusiei și ar permite accelerarea reînarmării, cu efecte directe asupra flancului estic al Alianței. Ischinger a explicat, într-un interviu pentru Tagesspiegel , preluat de dpa și Agerpres, că în prezent armata rusă este „blocată” în Ucraina și suportă pierderi semnificative, ceea ce limitează presiunea asupra altor fronturi. În acest context, el a subliniat rolul Ucrainei ca element de protecție pentru restul Europei. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a declarat expertul german. În opinia sa, odată cu un armistițiu, dinamica s-ar schimba: Rusia ar putea continua reînarmarea fără presiunea unui război activ de amploare, iar amenințarea pentru statele NATO de pe flancul estic s-ar intensifica. Ischinger a insistat însă că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate, dar a condiționat reducerea riscurilor de o diminuare substanțială a consolidării militare ruse în districtele militare vestice, scenariu pe care îl consideră improbabil. Declarațiile au fost făcute înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la Munchen, unde este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Digi24 notează că Ucraina luptă de aproape patru ani împotriva invaziei ruse la scară largă, cu sprijin occidental, iar Statele Unite încearcă în prezent să negocieze încetarea luptelor. [...]

Zelenski discută despre negocierile de pace între Ucraina și Rusia.
Externe07 feb. 2026

Zelenski: Americanii impun un calendar al păcii – Ucraina și Rusia trebuie să ajungă la un acord până în iunie

Statele Unite fixează termen pentru pace între Ucraina și Rusia – acordul ar trebui semnat până în iunie , potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care a confirmat că Washingtonul presează ambele tabere să ajungă la o înțelegere în următoarele luni. Anunțul vine în contextul în care negocierile trilaterale mediate de SUA, desfășurate recent în Abu Dhabi, nu au reușit să soluționeze divergențele majore dintre părți, însă au dus la un schimb important de prizonieri. Washingtonul presează pentru un calendar clar Într-un briefing de presă ținut vineri seară și publicat sâmbătă dimineață, Zelenski a declarat că administrația Trump își dorește o soluție clară până în vară , indicând că americanii vor „face tot posibilul” pentru ca războiul să se încheie până în iunie. „Americanii vor ca totul să fie gata până în iunie. Vor un calendar clar al tuturor etapelor”, a spus liderul ucrainean. Aceasta este prima dată când este menționat un termen concret, ceea ce denotă o intensificare a presiunii diplomatice exercitate de Washington, în încercarea de a forța o încheiere a conflictului, început în februarie 2022. Negocieri fără progres, dar cu un schimb de prizonieri Discuțiile recente din Abu Dhabi , a doua rundă de acest tip, s-au încheiat joi, după doar trei ore de dialog în a doua zi. Deși nu s-au înregistrat progrese pe subiectele majore, părțile au căzut de acord asupra unui schimb de 314 prizonieri de război — câte 157 de fiecare parte. Acesta este primul schimb din ultimele cinci luni. Steve Witkoff, emisarul special american, a salutat gestul ca fiind un „rezultat tangibil” al eforturilor diplomatice. Printre temele care continuă să blocheze orice acord se numără: cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas; solicitarea Kremlinului ca teritoriile ocupate să fie recunoscute oficial ca parte a Rusiei; respingerea de către Ucraina a acestor condiții ca fiind inacceptabile. Următoarea rundă ar putea avea loc în SUA Washingtonul a propus ca viitoarea rundă de discuții să aibă loc pe teritoriul american, cel mai probabil la Miami. Kievul a acceptat deja invitația, dar Moscova nu a emis încă un răspuns oficial. Se preconizează ca următoarele întâlniri să aibă loc în lunile martie-aprilie, în funcție de disponibilitatea părților. Kremlinul își menține poziția Până în prezent, Rusia nu a comentat oficial termenul limită din iunie , însă poziția sa rămâne neschimbată. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a reiterat opoziția Moscovei față de garanțiile de securitate occidentale pentru Ucraina, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Rusia va continua războiul „până când Ucraina ia deciziile relevante”. Această reticență survine în contextul în care luptele de pe frontul de aproximativ 1.200 km continuă intens, în special în regiunile estice și sudice. Recent, Rusia a lansat un atac masiv asupra rețelei energetice a Ucrainei, afectând alimentarea cu energie în orașe precum Kiev, Harkov și Dnipro. Potrivit datelor prezentate de Zelenski, cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei. Ce urmează? Dacă nu se ajunge la un acord până în vară, SUA ar putea intensifica presiunea asupra ambelor state, posibil prin sancțiuni suplimentare sau condiționarea ajutoarelor. Cu toate acestea, diferențele fundamentale de viziune între Kiev și Moscova fac extrem de dificilă atingerea unui compromis în termenul impus. În pofida lipsei unui progres politic clar, faptul că cele două părți au putut conveni asupra unui schimb de prizonieri sugerează că un canal de comunicare rămâne deschis. Urmează o perioadă crucială, în care presiunea externă, costurile umane și realitățile de pe teren vor influența decisiv evoluția războiului. [...]

Reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei la masa negocierilor din Abu Dhabi.
Externe05 feb. 2026

Negocierile între Ucraina și Rusia la Abu Dhabi includ o condiție distinctivă a Rusiei - acest aspect influențează direct dinamica discuțiilor

Negocierile dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Abu Dhabi sub medierea Statelor Unite, au fost marcate de o nouă condiție impusă de Rusia, considerată imposibil de acceptat de către Kiev . Potrivit Digi24 , Rusia a cerut ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donbas și ca anexarea acesteia să fie recunoscută la nivel mondial. Această cerință a fost descrisă ca fiind parte a unui „mare acord” propus de Moscova. În cadrul discuțiilor, emisarul american Steve Witkoff a anunțat un acord pentru un schimb de prizonieri, un aspect pozitiv în contextul negocierilor tensionate. Acordul prevede schimbul a 314 prizonieri, câte 157 din fiecare parte, fiind primul de acest fel în ultimele cinci luni. Witkoff a subliniat că, deși este un pas înainte, mai sunt multe de făcut pentru a pune capăt conflictului. Negocierile au loc într-un context dificil, în care Ucraina a acuzat Rusia de utilizarea armistițiului pentru a-și reface stocurile de muniție. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat necesitatea ca discuțiile să conducă la o pace reală și a cerut partenerilor internaționali să exercite presiune asupra Moscovei pentru a preveni continuarea conflictului. O altă propunere venită din partea Statelor Unite a fost dislocarea de forțe neutre în Donbas și crearea unei „zone demilitarizate”, însă Moscova a respins această opțiune. În aceste condiții, discuțiile continuă, iar ambele părți speră să ajungă la un acord care să contribuie la încheierea războiului. [...]

Sanae Takaichi, prima femeie prim-ministru din Japonia, la o conferință de presă.
Externe08 feb. 2026

Premierul Japoniei, Sanae Takaichi, aproape de o victorie zdrobitoare – alegerile anticipate confirmă sprijinul pentru politica dură față de China

Sanae Takaichi , prima femeie prim-ministru din Japonia, este pe cale să obțină o majoritate covârșitoare în alegerile anticipate de duminică , potrivit sondajelor de la ieșirea de la urne, transmite France24 . Partidul Liberal Democrat, condus de Takaichi, ar urma să câștige peste 300 din cele 465 de locuri ale camerei inferioare, oferindu-i astfel un mandat puternic pentru continuarea liniei ferme în privința Chinei și a Taiwanului. Alegerile au avut loc pe fondul tensiunilor diplomatice tot mai mari dintre cele două mari economii asiatice, amplificate după ce Takaichi a declarat, în noiembrie 2025, că un atac chinez asupra Taiwanului ar reprezenta pentru Japonia „ o situație care amenință supraviețuirea ”, justificând posibilă intervenție militară. Reacția Chinei: sancțiuni și presiune diplomatică Declarațiile au atras critici dure de la Beijing. Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a catalogat poziția Japoniei drept o „depășire a liniei roșii” și a avertizat asupra renașterii militarismului nipon. Ca răspuns, China a reinstituit interdicția asupra importurilor de fructe de mare din Japonia – o măsură abia ridicată recent după disputa privind deversarea apei de la Fukushima – și a impus noi restricții la exporturile de materiale rare esențiale pentru industria japoneză. Totodată, Beijingul a emis avertismente de călătorie, ceea ce a dus la o scădere de 50% a numărului de turiști chinezi în Japonia în decembrie. Simbolic, Japonia a returnat și ultimii săi doi urși panda gigant, marcând prima oară în 50 de ani când țara nu mai are asemenea animale. Alegerile, test de încredere internă Takaichi a convocat alegerile anticipate în ianuarie, încercând să obțină un nou mandat pentru politicile sale de securitate și redresare economică, în ciuda crizei diplomatice. Refuzul ei de a retrage declarațiile despre Taiwan pare să fi contribuit la popularitatea în creștere. Potrivit Bloomberg , proiecțiile post-vot sugerează că alianța condusă de PLD ar putea obține o supermajoritate de două treimi, suficientă pentru a trece modificări constituționale, fapt ce provoacă îngrijorări în rândul societății civile. Pe plan economic, peste două treimi dintre companiile japoneze chestionate de Reuters consideră că deteriorarea relațiilor cu China va afecta economia. Un raport al Daiwa Institute of Research estimează că o interdicție completă a exporturilor chineze de pământuri rare ar putea reduce PIB-ul Japoniei cu până la 3%. [...]