Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Volodîmîr Zelenski anunță că Rusia a lansat peste 2.000 de drone asupra Ucrainei în decurs de o săptămână, în cadrul unei campanii tot mai intense de atacuri aeriene care vizează infrastructura energetică, logistică și zonele rezidențiale. Potrivit Ukrainska Pravda, în aceeași perioadă, forțele ruse au mai utilizat 1.200 de bombe aeriene ghidate și 116 rachete împotriva teritoriului ucrainean.
Zelenski a făcut declarațiile pe platforma X (fostul Twitter), avertizând că lipsa unui răspuns ferm din partea comunității internaționale încurajează o escaladare a violenței. Liderul ucrainean a solicitat sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană, subliniind că armata sa are nevoie urgentă de rachete și echipamente pentru a contracara valurile de atacuri rusești.
„Atunci când nu există o reacție globală, atacurile devin mai frecvente și mai brutale”, a spus Zelenski, adăugând că doar un sprijin militar concret poate opri agresiunea.
Atacurile repetate asupra rețelelor energetice vin în paralel cu demersuri diplomatice pentru pace, aspect pe care președintele ucrainean l-a calificat ca fiind contradictoriu și periculos. Rusia pare să folosească aceste discuții ca acoperire pentru a continua ofensiva, a sugerat el.
În aceeași zi, Zelenski a anunțat că a semnat decrete pentru impunerea de sancțiuni împotriva companiilor și indivizilor implicați în producerea de drone și rachete pentru armata rusă, marcând o nouă tentativă de a limita lanțul de aprovizionare militar al Kremlinului.
Este important de menționat că această ofensivă masivă cu drone și muniții inteligente are loc într-un moment în care Ucraina se bazează tot mai mult pe ajutoare externe pentru a-și menține capacitatea de apărare aeriană. În lipsa unei intensificări a sprijinului internațional, pericolul asupra civililor și infrastructurii vitale rămâne extrem de ridicat.
Recomandate
Volodimir Zelenski a propus Moscovei un „armistițiu energetic” pentru a limita efectele crizei petroliere pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit AGERPRES , care citează AFP, EFE și Reuters. Inițiativa vine după ce Ucraina și-a intensificat în ultimele săptămâni loviturile asupra instalațiilor petroliere rusești. „Nu uitați că suntem pregătiți pentru orice fel de încetare a focului reală. O încetare totală a focului. O încetare a focului în domeniul energetic. În domeniul securității alimentare și energetice. Pe mare și în aer...”, a declarat președintele ucrainean într-un mesaj audio transmis jurnaliștilor. Zelenski a spus că a comunicat această poziție liderilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, cu care s-a întâlnit la finalul săptămânii trecute, în cadrul unui turneu în regiunea Golfului. Potrivit președintelui ucrainean, unele dintre aceste state au jucat rol de mediatori între Kiev și Moscova. În același context, liderul de la Kiev a afirmat că Ucraina a primit „semnale” de la unii parteneri pentru a reduce atacurile cu rază lungă asupra sectorului petrolier rusesc. El a condiționat însă o eventuală limitare a acestor lovituri de oprirea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, precizând că, dacă Rusia nu atacă sectorul energetic al Ucrainei, nici Ucraina nu va lovi sectorul energetic al Rusiei „ca ripostă”. Pe linia negocierilor, Zelenski a cerut reluarea cât mai rapidă a discuțiilor de pace în format tripartit cu SUA și Rusia, întâlnire care ar fi trebuit să aibă loc la începutul lunii martie, dar care este în continuare amânată. Președintele ucrainean a pus întârzierea pe seama refuzului Rusiei ca reuniunea să fie organizată pe teritoriul SUA și a adăugat că echipa americană de negociatori a transmis că nu se va deplasa „nicăieri” atât timp cât SUA se află în război cu Iranul; Rusia ar fi propus Elveția și Turcia ca alternative, iar Ucraina spune că rămâne deschisă oricărei opțiuni care permite organizarea întâlnirii. Separat, Zelenski a salutat acordurile pe zece ani în domeniul securității și apărării antiaeriene încheiate cu țări din Golf, pe care le-a numit „istorice”, inclusiv în zona cooperării în tehnologie militară. El a afirmat că Ucraina intenționează să exporte interceptori capabili să distrugă drone de tip Shahed și că, în schimb, Kievul este interesat de mijloace de distrugere a rachetelor balistice și de sprijin în sectorul energetic, în condițiile în care rețeaua ucraineană a fost afectată de atacurile sistematice ale Rusiei. [...]
Viktor Orbán folosește acum o mașină blindată după ce a invocat amenințări venite din Ucraina, potrivit Libertatea , care citează publicația maghiară Blikk. Premierul Ungariei spune că a renunțat la microbuzul Volkswagen Multivan neblindat pe care îl utiliza de ani de zile. Schimbarea a fost menționată de Orbán într-o apariție la emisiunea „DopeRano$”, găzduită de Pityinger László, unde a afirmat că amenințările i-au fost adresate direct. „Acum trebuie să folosesc o mașină blindată din cauza amenințărilor din partea ucrainenilor”, a recunoscut Orbán. În relatarea citată, unul dintre episoadele care au amplificat tensiunile îl implică pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după un atac al Rusiei asupra conductei de petrol Drujba și amânarea redeschiderii acesteia de către Ucraina. Zelenski a criticat, totodată, poziția Ungariei privind blocarea aprobării unui credit de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina la nivelul Uniunii Europene, iar într-o declarație publică a sugerat că, dacă finanțarea este blocată, ar putea „da adresa” persoanei vizate forțelor armate ucrainene. Libertatea mai notează că un fost parlamentar ucrainean, Hrihori Omelcenko, a vorbit despre „consecințe” dacă Orbán continuă să fie „complice la crimele de război ale lui Putin”, invocând inclusiv ideea de „karma” și făcând referire la familia premierului ungar. Contextul intern din Ungaria este, de asemenea, tensionat. Orbán i-a atacat pe protestatarii care l-au huiduit pe 27 martie, la Győr, acuzându-i că „servesc interesele Ucrainei” și că ar urmări transferul fondurilor naționale către țara vecină. În paralel, liderul opoziției, Péter Magyar (Tisza), a reacționat pe rețelele sociale, iar articolul menționează că opoziția ar conduce în sondaje cu 12 puncte înaintea alegerilor parlamentare programate pentru 12 aprilie 2026, scrutin considerat o provocare majoră pentru partidul Fidesz, aflat la guvernare. [...]
Marco Rubio spune că SUA primesc mesaje private pozitive din Iran , potrivit HotNews.ro , și afirmă că există „fracturi” în ierarhia de la Teheran, care ar putea deschide calea unor interlocutori „cu puterea de a acționa”. Declarațiile au fost făcute luni, în emisiunea Good Morning America de la ABC News, în contextul în care războiul a intrat în a cincea săptămână. Rubio a spus că Washingtonul vede semnale diferite față de trecut din partea unor persoane din interiorul aparatului iranian, fără a preciza identitatea acestora, invocând riscuri de securitate. El a susținut că SUA își vor atinge „obiectivele” în câteva săptămâni, nu luni, dar a avertizat că evoluția depinde de cine va ajunge efectiv să dețină puterea la Teheran. „Există în mod clar oameni care ne vorbesc într-un mod în care cei care se aflau anterior la conducere în Iran nu ne vorbeau, despre lucruri pe care sunt dispuşi să le facă”, a spus el. În paralel, președintele Donald Trump a declarat luni că SUA poartă discuții serioase cu un regim „nou” și „mai rezonabil” din Iran. Rubio a refuzat să confirme cu cine negociază Washingtonul, afirmând că dezvăluirea ar putea pune în pericol respectivele persoane, și a insistat că SUA vor „testa” dacă cei care transmit mesaje în privat vor ajunge să aibă pârghiile necesare pentru a lua decizii. De cealaltă parte, oficialii iranieni neagă existența unor negocieri directe cu SUA și susțin că mesajele au fost transmise prin intermediari. Esmaeil Baqaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, a declarat luni: „Nu am avut nicio negociere cu America”. Tot el a criticat un cadru american de 15 puncte pentru un acord de pace, transmis prin Pakistan, pe care l-a descris drept o listă de cereri „excesive, nerealiste şi ilogice”. Ministrul de externe al Pakistanului, Ishaq Dar, a spus că țara sa ar urma să găzduiască discuții între SUA și Iran „în zilele următoare”, însă nu există confirmări privind data sau componența delegațiilor. În acest context, Trump a afirmat că un acord ar putea fi încheiat curând, dar a admis că „este posibil să nu se întâmple”, în timp ce a amenințat și cu atacuri majore asupra infrastructurii energetice a Teheranului dacă nu se ajunge la o soluție diplomatică. [...]
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, spune că refugiații sirieni pot fi decisivi pentru reconstrucția Siriei , potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute luni, 30 martie 2026, după o întâlnire la Berlin cu președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, în contextul în care Germania discută și un plan de sprijin pentru întoarcerea voluntară a celor care doresc să revină. „Aceștia (n.r. refugiații sirieni) vor juca un rol important în Siria, după anii de distrugere a afacerilor, școlilor, creșelor și spitalelor”, a declarat șeful guvernului de la Berlin. Merz a arătat că mulți refugiați sirieni au contribuit semnificativ în Germania, dar că, în evaluarea sa, majoritatea își doresc să se întoarcă în țara de origine. În acest cadru, cancelarul a spus că Berlinul vrea să susțină atât reconstrucția Siriei, cât și repatrierea voluntară, printr-un program comun cu autoritățile de la Damasc. Consemnează, de asemenea, Reuters că Merz a vorbit despre un „program comun de lucru pentru reconstrucție și repatriere”, aflat deja în curs de implementare. La rândul său, Ahmed al-Sharaa a mulțumit Germaniei pentru sprijinul acordat refugiaților în timpul războiului civil și a descris intenția de a construi un model de „migrație circulară”, care să permită sirienilor să contribuie la reconstrucția țării și să se poată deplasa între cele două state. Demersul are și o componentă de politică internă: guvernul condus de Merz a început să ia măsuri pentru a contracara creșterea în sondaje a partidului anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD), inclusiv prin reintroducerea unor controale mai stricte asupra solicitanților de azil. În acest context, discuția despre întoarcerea voluntară și despre implicarea diasporei siriene în reconstrucție capătă relevanță atât pentru agenda externă, cât și pentru dezbaterea internă privind migrația. [...]
Iranul a respins propunerile SUA de încetare a războiului și, în paralel, a lansat noi rachete asupra Israelului, pe fondul escaladării conflictului și al scumpirii petrolului, potrivit Adevărul , care citează Reuters. Teheranul a calificat propunerile americane drept „nerealiste, ilogice și excesive”, în timp ce tensiunile sunt amplificate și de implicarea rebelilor Houthi din Yemen, notează Reuters, preluat de publicația românească. Mesajul Teheranului: apărare, nu negocieri Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a confirmat că Iranul a primit, prin intermediari, mesaje care indică disponibilitatea Washingtonului de a negocia. Aceste semnale au venit după o întâlnire a miniștrilor de externe din Pakistan, Egipt, Arabia Saudită și Turcia, desfășurată duminică la Islamabad, relatează Reuters. Totuși, Baghaei a respins propunerile SUA, susținând că prioritatea Iranului este apărarea în fața a ceea ce descrie drept o agresiune militară. „Poziția noastră este clară. Suntem supuși unei agresiuni militare. Prin urmare, toate eforturile și forțele noastre se concentrează pe apărarea noastră.” Un oficial pakistanez din domeniul securității a declarat că șansele unor discuții directe SUA–Iran în această săptămână sunt reduse, deși Islamabadul încearcă să faciliteze dialogul „cât mai curând posibil”, potrivit Reuters. Strâmtoarea Ormuz și amenințările lui Trump Răspunsul Iranului vine după avertismentele președintelui american Donald Trump, care a cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută maritimă esențială pentru transportul global de petrol și gaze naturale lichefiate. Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene dacă blocada nu este ridicată, arată Reuters,. Într-o postare publicată luni, Trump a avertizat că, dacă strâmtoarea nu este „deschisă pentru afaceri”, SUA ar putea lovi infrastructura energetică a Iranului, inclusiv Insula Kharg, un punct-cheie pentru exporturile petroliere iraniene, conform relatării din Reuters. Retragerea din TNP și consolidarea prezenței militare americane Baghaei a mai anunțat că Parlamentul iranian analizează posibilitatea retragerii din Tratatul de neproliferare nucleară (TNP), acord care permite dezvoltarea energiei nucleare în scopuri civile, dar interzice obținerea de arme atomice. Trump a justificat atacurile din 28 februarie asupra Iranului prin necesitatea de a împiedica Teheranul să dezvolte arme nucleare, acuzație respinsă constant de autoritățile iraniene, potrivit Reuters. În același timp, Washingtonul își consolidează prezența militară în Orientul Mijlociu. Departamentul Apărării al SUA continuă să trimită mii de soldați în regiune, oferindu-i președintelui opțiunea unei ofensive terestre, însă Trump nu a aprobat deocamdată planurile prezentate, potrivit mai multor surse media citate de Reuters. Conform Financial Times , Trump a sugerat într-un interviu că SUA ar putea chiar ocupa Insula Kharg, deși o astfel de operațiune ar necesita desfășurarea de trupe terestre. Iranul respinge propunerile SUA de încetare a războiului, pe care le consideră „nerealiste, ilogice și excesive”. Teheranul susține că este „sub agresiune militară” și își concentrează eforturile pe apărare. Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic, cu implicații directe pentru piața globală a petrolului și a gazelor. Parlamentul iranian analizează retragerea din TNP, pe fondul acuzațiilor legate de programul nuclear. SUA își întăresc prezența militară în regiune, fără o decizie publică privind o ofensivă terestră. [...]
Mai multe state din UE vor să deschidă în câteva luni „hub-uri de returnare” în Africa , potrivit Daily Mail , în contextul unei înăspriri a politicilor de migrație după adoptarea, săptămâna trecută, a unui nou cadru legislativ privind deportările. Inițiativa se leagă de așa-numitul „Return Regulation” (Regulamentul privind returnarea), redactat de Comisia Europeană și votat în Parlamentul European cu 389 la 206, după ce un bloc de centru-dreapta a colaborat cu extrema dreaptă pentru a-l trece. Regulamentul urmărește să facă procedurile de deportare din UE „mai rapide și mai eficiente”, însă mai are nevoie de aprobarea finală a guvernelor și a Parlamentului. Germania și alte state, între care Olanda, Danemarca, Austria și Grecia, ar vrea să folosească acest cadru pentru a crea „return hubs”, centre în țări din afara UE dispuse să găzduiască solicitanți de azil care nu pot fi trimiși înapoi în statele de origine. Publicația notează că țările vizate ar fi „în principal în Africa”, iar Uganda, Mauritania și Benin sunt menționate printre statele interesate de astfel de acorduri. Conform articolului, regulamentul ar crea o bază pentru acorduri de migrație cu state non-UE și ar permite reținerea migranților până la doi ani, inclusiv monitorizarea cu brățări electronice. Totodată, ar permite aplicarea ordinelor de deportare la nivelul întregii Uniuni, închizând o breșă care ar fi permis migranților să se deplaseze în interiorul blocului pentru a evita returnarea. Daily Mail mai susține că noile reguli ar permite și reținerea pe termen nedefinit atunci când returnarea în țara de origine nu este posibilă. Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat după vot că obiectivul este ca până la finalul lui 2026 să existe acorduri cu „țări terțe” pentru „următorul pas”, adică înființarea acestor centre. La rândul său, François-Xavier Bellamy, liderul grupului conservator francez Republicans din Parlamentul European, a spus că schimbările ar trebui să întărească principiul potrivit căruia cei care intră ilegal în Europa „nu vor rămâne”. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a numit votul „un moment decisiv” în lupta Europei împotriva imigrației ilegale. Planul este comparat de mai mulți cu politica Marii Britanii privind Rwanda, abandonată de guvernul laburist în 2024. În același timp, mai multe organizații neguvernamentale critică direcția noilor reguli: Amnesty International avertizează asupra „riscurilor grave” de încălcări sistematice ale drepturilor omului, PICUM susține că măsurile ar putea duce la deportări către „centre” din țări în care oamenii „nu au pus niciodată piciorul”, iar Crucea Roșie Internațională avertizează că, în centre din afara teritoriului UE, decidenții nu pot garanta respectarea drepturilor persoanelor reținute. [...]
