Știri
Știri din categoria Externe
Publicarea unui nou lot de documente declasificate despre fenomene aeriene neidentificate (UAP) mută discuția în zona de transparență și control instituțional, după ce Pentagonul a lansat încă șapte fișiere (text, video și audio) care fuseseră încadrate anterior la „secrete”, potrivit HotNews.
Setul vine după publicarea, pe 8 mai, a 162 de documente despre observații de OZN-uri și posibile întâlniri cu viață extraterestră. În noua tranșă apar materiale care acoperă atât episoade istorice (inclusiv din perioada Războiului Rece), cât și observații raportate în proximitatea unor obiective militare sensibile.
Printre documentele declasificate se află un interviu medical cu astronauții misiunii Apollo 12 (Charles Conrad, Richard Gordon și Alan Bean), care au relatat că au observat „fulgere de lumină” sau „dâre luminoase” în întuneric, în timp ce încercau să adoarmă. NASA a concluzionat însă că fenomenele ar fi fost legate de vedere, posibil afectată de expunerea la raze cosmice.
În același lot apare și un raport de colectare de informații al CIA din fosta URSS, despre un incident din vara lui 1973: un agent ar fi observat „un obiect aerian neidentificat, luminos și de culoare verde strălucitor”, descris ca formând „cercuri concentrice” timp de câteva minute înainte de a se disipa.
Cea mai consistentă piesă din lot este un dosar de 116 pagini despre programul de arme speciale al forțelor armate (succesorul proiectului Manhattan) și al forțelor aeriene, cu observații și investigații din perioada 1948–1950 la baza Sandia (New Mexico) — descrisă ca principala instalație de dezvoltare a armelor nucleare americane de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial până în 1971.
Documentul menționează 209 observații de „sfere verzi, discuri și bile de foc” raportate în apropierea bazei. Potrivit Pentagonului, martorii au raportat UAP care efectuau manevre, „pierzându-se din vedere, dispărând sau explodând”.
Departamentul de Război susține că site-ul war.gov/ufo, unde sunt catalogate materialele declasificate pe 8 mai, a depășit deja un miliard de vizualizări. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, afirmă într-un comunicat anexat că datele indică „niveluri fără precedent de interes” și un „efort istoric de transparență” al administrației Trump.
În paralel, inițiativa este criticată de voci care consideră că materialele nu aduc informații noi despre posibila existență a vieții extraterestre și pot funcționa ca o distragere într-un context politic tensionat pentru Casa Albă, pe fondul războiului cu Iranul și al sondajelor nefavorabile republicanilor înaintea alegerilor legislative din noiembrie.
Recomandate
Kievul respinge acuzațiile Moscovei și susține că a lovit o țintă militară , într-un episod care riscă să amplifice presiunea diplomatică la ONU și să complice orice demers de negociere, potrivit Agerpres . Statul Major General ucrainean a calificat drept „manipulare” acuzațiile Rusiei potrivit cărora forțele ucrainene ar fi atacat un cămin studențesc în orașul ocupat Starobilsk , din regiunea Lugansk. Kievul afirmă că, în noaptea de joi spre vineri, a vizat un „cartier general” al unității de drone „Rubicon”, descrisă ca unitate de elită de dirijare a dronelor, localizat „în zona orașului Starobilsk”. În mesajul publicat pe Facebook, Statul Major General susține că Ucraina lovește infrastructuri și instalații militare „utilizate în scopuri militare”, cu respectarea normelor dreptului internațional umanitar. Două versiuni asupra țintei și a victimelor Președintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că forțele ucrainene ar fi lovit căminul studențesc al Colegiului Pedagogic din Starobilsk „noaptea, în timp ce studenții dormeau”, și a avertizat că Ministerul Apărării rus va pregăti un răspuns. Autoritățile ruse au transmis un bilanț preluat de agențiile internaționale: șase persoane ucise, 15 dispărute și aproximativ 40 rănite în urma atacului în regiunea Lugansk, controlată de Moscova. Autoritățile proruse din Lugansk au mai afirmat că, în momentul atacului, în clădire se aflau 86 de tineri cu vârste între 14 și 18 ani. Miza de reglementare: Consiliul de Securitate al ONU Ministerul rus de Externe a acuzat Kievul că agravează situația și subminează eforturile diplomatice de soluționare a conflictului și a anunțat că va cere convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Separat, publicația ucraineană Tribune a relatat că în Starobilsk s-au auzit explozii în cursul nopții, iar localnici au vorbit pe rețelele de socializare despre un atac cu drone și o lovitură asupra unei baze militare. Informațiile din teren nu sunt prezentate în material ca fiind verificate independent. [...]
SUA condiționează reluarea medierii în războiul Rusia–Ucraina de apariția unei „oportunități” reale de progres, în condițiile în care, în acest moment, negocierile de pace nu au loc, potrivit Mediafax , care citează declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio . Rubio a spus, vineri, la summitul miniștrilor de externe ai NATO din Suedia, că Washingtonul rămâne pregătit să faciliteze discuțiile dacă „se schimbă condițiile”, dar a precizat că în prezent nu există negocieri active. În același timp, el a descris implicarea anterioară a SUA drept una cerută de ambele părți, pe fondul percepției că Washingtonul ar fi „singurul” intermediar acceptabil atât pentru Moscova, cât și pentru Kiev. „Ne-am implicat, bine? Pentru că ni s-a spus că suntem singurii care pot face asta. Eram singurii cu care rușii și ucrainenii ar fi putut vorbi. Așa că ne-am implicat. Din păcate, nu au fost fructuoase.… Suntem pregătiți să continuăm să jucăm acest rol.” Linia roșie: fără „întâlniri simbolice” fără rezultat Mesajul central al lui Rubio este că administrația Trump ar evita un format de negocieri care consumă timp fără rezultate concrete. Oficialul a vorbit despre frustrarea legată de eforturile diplomatice anterioare și a indicat că SUA nu vor intra într-un „ciclu nesfârșit” de reuniuni fără substanță. „Suntem mai mult decât fericiți să facem acest lucru dacă se va ivi oportunitatea de a avea discuții constructive și productive. De asemenea, nu suntem interesați să ne implicăm într-un ciclu nesfârșit de întâlniri care nu duc la nimic.” De ce contează: Washingtonul vede diplomația ca singura ieșire „realistă” Rubio a susținut că, în viziunea sa, nici Rusia, nici Ucraina nu vor obține o victorie militară decisivă „în sensul tradițional” al termenului, ceea ce ar face o soluție negociată singura cale realistă de încheiere a războiului. El a adăugat că președintele Donald Trump ar fi „foarte interesat” ca SUA să joace un rol în obținerea unei astfel de soluții, potrivit Anadolu , citată de Mediafax. Totodată, Rubio a afirmat că sprijinul SUA pentru Ucraina „rămâne intact”, fără a oferi, în materialul citat, detalii suplimentare despre formă sau calendar. [...]
Revenirea Qatarului ca mediator în războiul SUA–Iran poate debloca exporturile globale de GNL (gaz natural lichefiat), după ce Teheranul a afectat direct infrastructura energetică a emiratului și a blocat practic tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit Reuters . O echipă de negociere din Qatar a ajuns vineri la Teheran, în coordonare cu Statele Unite, pentru a încerca să ajute la obținerea unui acord care să pună capăt războiului și să rezolve „chestiunile rămase în suspensie”, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu discuțiile. Ministerul de Externe al Qatarului nu a răspuns imediat solicitării de comentarii. De ce contează: miza este fluxul de GNL și Strâmtoarea Hormuz Reangajarea Doha are loc în pofida faptului că Iranul a lovit Qatarul cu sute de rachete și drone, vizând inclusiv infrastructura civilă și instalația de producție de GNL de la Ras Laffan. Atacul a redus cu aproximativ 17% capacitatea de export de GNL a Qatarului, iar țara oprise deja producția de GNL la 2 martie, după loviturile iraniene. Înainte de război, circa 20% din comerțul global cu GNL tranzita Strâmtoarea Hormuz, în principal din Qatar. Reuters notează că „închiderea efectivă” a strâmtorii de către Iran a tăiat practic aproape toată capacitatea de export de GNL a emiratului. Unde sunt negocierile și cine mediază oficial Deși Pakistanul este mediatorul oficial de la începutul luptelor, reintrarea Qatarului în ecuație reflectă rolul său tradițional de aliat al SUA în regiune și canal de comunicare de încredere între Washington și Teheran. Secretarul de stat american Marco Rubio a spus joi că există „semne bune”, dar a evitat să fie „prea optimist”, indicând că următoarele zile vor fi relevante pentru direcția discuțiilor. Întrebat vineri despre echipa qatareză aflată în Iran, Rubio a afirmat că Pakistanul rămâne principalul interlocutor și că a făcut o treabă „admirabilă”, adăugând că SUA discută și cu alte state interesate, în special din Golf. Context: armistițiu fragil, blocadă și puncte de blocaj Un armistițiu „șubred” este în vigoare în războiul declanșat de lovituri americano-israeliene asupra Iranului la 28 februarie, însă nu s-a ajuns la un progres major. Reuters menționează drept factori care complică negocierile blocada SUA asupra porturilor iraniene și controlul exercitat de Teheran asupra Strâmtorii Hormuz. Potrivit unei surse iraniene de rang înalt citate de Reuters, nu există încă un acord, deși diferențele s-au redus. Printre principalele puncte rămase se numără îmbogățirea uraniului de către Iran și controlul asupra strâmtorii. Qatar este aliat major non-NATO al SUA și găzduiește baza aeriană Al Udeid, cea mai mare instalație militară americană din Orientul Mijlociu. [...]
Ucraina își consolidează pozițiile pe front după ce a recuperat circa 590 km² de teritoriu de la începutul lui 2026 , iar Kievul mizează tot mai mult pe lovituri la distanță împotriva infrastructurii petroliere ruse pentru a crește costurile războiului și presiunea pentru negocieri, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, în discursul său de seară, că „pozițiile ucrainene sunt mai puternice acum decât în anii precedenți” și că eliberarea celor aproximativ 590 km² a readus teritoriul „sub control”. În paralel, el a susținut că Ucraina „crește ritmul” de distrugere a efectivelor ruse, iar această dinamică, împreună cu sancțiunile, ar împinge Moscova spre diplomație. Lovituri la distanță asupra rafinăriilor, ca instrument de presiune Zelenski a indicat că Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii militare și energetice a Rusiei, cu accent pe capacitățile de rafinare și export de petrol. El a menționat o lovitură asupra rafinăriei din Iaroslavl , la aproximativ 700 km de granița Ucrainei, prezentând aceste operațiuni drept o formă de „sancțiuni” aplicate prin mijloace militare. În logica economică a conflictului, astfel de atacuri vizează reducerea veniturilor și a capacității logistice a Rusiei, într-un moment în care Kievul încearcă să combine presiunea de pe câmpul de luptă cu cea diplomatică. Diplomație și coordonare cu partenerii Președintele ucrainean a mai spus că Ucraina și partenerii săi internaționali se concentrează pe intensificarea eforturilor diplomatice și că Kievul așteaptă un răspuns din partea SUA privind posibile formate și calendare pentru viitoare negocieri. Totodată, Zelenski a afirmat că serviciile de informații ucrainene monitorizează planurile militare și politice ale Rusiei și transmit informații relevante partenerilor. Pierderi rusești raportate: cifre diferite, surse diferite În același context, Zelenski a declarat că pierderile de trupe ale Rusiei de la începutul lui 2026 au depășit 145.000 de militari. După o informare primită de la comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, Oleksandr Sîrski, el a indicat că aproape 86.000 de militari ruși ar fi fost uciși, cel puțin 59.000 grav răniți, iar peste 800 ar fi fost capturați. Separat, Statul Major General al Ucrainei a estimat pierderile totale ale Rusiei de la începutul invaziei la scară largă la aproximativ 1.353.860 de militari, la data de 22 mai, inclusiv 880 de victime în ziua precedentă. În paralel, o investigație comună a BBC Russian Service și Mediazona a identificat 217.808 decese militare ruse confirmate până la 9 mai. Ce urmează Mesajul transmis de Zelenski sugerează o dublă direcție: menținerea inițiativei pe front prin consolidarea pozițiilor și extinderea loviturilor la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, în timp ce Kievul încearcă să avanseze discuțiile despre un cadru de negocieri, în coordonare cu partenerii occidentali. [...]
Incidentele repetate cu drone intrate în spațiul aerian al țărilor baltice și al Finlandei au început să producă efecte politice și să ridice miza de securitate la granița NATO , pe fondul acuzațiilor că aparatele ar fi ucrainene și ar fi fost deviate de mijloace rusești de război electronic, potrivit Meduza . În ultimele luni, drone au intrat „în mod repetat” în spațiile aeriene ale Letoniei, Lituaniei, Estoniei și Finlandei. Conform autorităților locale citate de publicație, ar fi vorba despre drone ale forțelor armate ucrainene care și-ar fi pierdut orientarea din cauza mijloacelor rusești de război radio-electronic (interferențe și bruiaj care pot afecta navigația și controlul). Efecte politice și escaladare de retorică Meduza notează că aceste incidente au provocat deja o criză politică în Letonia și au amplificat tensiunile internaționale. În acest context, ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys , a declarat că forțele NATO ar putea „nivela” bazele militare ale Rusiei din Kaliningrad . Reacția Moscovei a venit prin „replici ironice” din partea mai multor oficiali, de la guvernatorul regiunii Kaliningrad, Alexei Besprozvannîh, până la ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit aceleiași surse. De ce contează pentru regiune Frecvența intrărilor neautorizate ale dronelor în spațiul aerian al unor state NATO adaugă presiune asupra mecanismelor de apărare și decizie din regiune, într-un moment în care orice incident poate alimenta o spirală de reacții politice și militare. Meduza ridică explicit întrebarea dacă episoadele pot deveni un „preambul” la o confruntare Rusia–NATO, fără a afirma că un astfel de scenariu este inevitabil. Materialul este prezentat ca o discuție în cadrul emisiunii „Ce s-a întâmplat”, în care sunt abordate atât motivele pentru care dronele ajung mai des în țări europene, cât și situația de pe frontul din Ucraina; publicația nu oferă, în textul disponibil, concluzii operaționale sau date suplimentare despre fiecare incident în parte. [...]
Mii de cubanezi au ieșit în stradă în Havana, într-un nou episod de escaladare cu SUA , după ce Washingtonul a decis inculparea fostului președinte Raul Castro în legătură cu doborârea a două avioane civile în urmă cu 30 de ani, relatează Reuters . Demonstrația pro-guvernamentală a început la scurt timp după răsărit, pe faleza din Havana, în fața ambasadei SUA. Protestul vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre Cuba și Statele Unite, autoritățile cubaneze mobilizând în această săptămână sprijin în jurul fostului lider, considerat simbol al revoluției pe insulă. Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, nu a fost prezent la miting. În schimb, deputatul cubanez Gerardo Hernández – prezentat drept erou național și fost spion – a transmis un mesaj atribuit lui Castro: „Atâta timp cât voi trăi, voi rămâne în prima linie a Revoluției, cu un picior în scăriță.” La miting au participat președintele Miguel Díaz-Canel și premierul Manuel Marrero, precum și membri ai familiei lui Castro, inclusiv fiica Mariela Castro, fiul Alejandro Castro și nepotul Raúl Rodríguez Castro. Participanții au fluturat steaguri și au scandat „Viva Raul!” și „Patria o Muerte” („Patrie sau moarte”). Potrivit autorităților cubaneze, inculparea lui Castro, anunțată miercuri, se bazează pe acuzații „false” și ar fi menită să creeze un pretext pentru o invazie, în contextul în care administrația președintelui Donald Trump încearcă să răstoarne guvernul insulei. Reuters notează, de asemenea, că Rodríguez Castro s-a întâlnit săptămâna trecută cu directorul CIA, John Ratcliffe, în timpul unei vizite rare a unui șef al serviciilor secrete americane la Havana. [...]
