Știri
Știri din categoria Externe

Aliații NATO poartă „discuții intense” despre blocarea Strâmtorii Ormuz, iar secretarul general Mark Rutte spune că vor ajunge la o soluție, potrivit Bursa, care citează EFE. Declarația a fost făcută joi, într-o conferință de presă susținută alături de președintele Nicușor Dan, pe fondul tensiunilor generate de decizia Iranului de a bloca ruta maritimă.
Rutte a indicat că discuțiile au loc atât între aliați, cât și cu Statele Unite, în căutarea „celei mai bune modalități” de a răspunde unei „probleme majore de securitate”. Miza este protejarea interesului comun al statelor aliate, într-un context în care blocarea Strâmtorii Ormuz afectează direct fluxurile globale de energie.
„Se discută intens între aliaţi, cu Statele Unite şi între ei, despre cea mai bună modalitate de a aborda această problemă majoră de securitate. (...) Sunt convins că aliaţii vor face tot posibilul pentru a apăra interesul comun şi vom găsi o soluţie”, a afirmat Mark Rutte.
Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută strategică esențială pentru transportul de energie, iar EFE amintește că blocarea a venit după bombardamente americano-israeliene. În acest cadru, discuțiile din interiorul NATO capătă o dimensiune practică: dacă și în ce formă ar trebui sprijinită redeschiderea rutei, în condițiile în care pozițiile aliaților nu sunt aliniate.
În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a criticat refuzul unor aliați NATO, inclusiv Franța și Regatul Unit, de a sprijini redeschiderea rutei, consemnează AFP. Înainte de conflict, prin Strâmtoarea Ormuz tranzita aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, ceea ce explică sensibilitatea piețelor la orice întrerupere prelungită.
AFP mai relatează că blocarea strâmtorii a dus la creșteri semnificative ale prețurilor petrolului în ultimele două săptămâni. Tot potrivit agenției, Trump a cerut luni sprijinul marilor puteri pentru garantarea securității căii maritime, iar marți a numit refuzul unor state NATO o „greșeală cu adevărat stupidă”, pentru ca ulterior să susțină că SUA nu ar mai avea nevoie de acest sprijin. Între timp, armata americană a lansat atacuri asupra unor situri iraniene de rachete din apropierea Strâmtorii Ormuz, folosind bombe antibuncăr, precizează AFP.
Recomandate

Vizita secretarului general al NATO la Varșovia ridică miza de securitate pe flancul estic , după un incident în care două rachete rusești și o dronă cu motor cu reacție s-au prăbușit pe teritoriul Poloniei, pe fondul unor exerciții militare ale aliaților, potrivit Antena 3 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus sâmbătă, la Varșovia, că Alianța va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul Poloniei. Declarația a fost făcută după o întâlnire cu jurnaliștii, în cadrul vizitei sale în Polonia, la o zi după incidentul menționat. „Pot garanta că NATO va apăra fiecare centimetru din teritoriul Poloniei.” Ce știe NATO despre incident și ce urmează Rutte a calificat incidentul drept „periculos” și a precizat că împrejurările exacte sunt încă în curs de clarificare. În același timp, el a afirmat că Polonia este un aliat puternic și dispune de forțe armate importante. Potrivit informațiilor citate de Antena 3, generalul Alexus Grynkewich, comandantul forțelor NATO din Europa, ar urma să facă „tot ce este necesar” pentru a identifica eventuale amenințări la adresa capacităților de apărare și descurajare ale Alianței și pentru a introduce ajustări, dacă situația o va cere. Un pas instituțional concret este programat pentru începutul săptămânii: Consiliul Nord-Atlantic , principalul organism decizional al NATO, urmează să se reunească luni, la Bruxelles, pentru a discuta încălcarea spațiului aerian polonez, potrivit agenției poloneze PAP. Context: exerciții militare și tensiuni recurente pe flancul estic Incidentul de vineri a avut loc în timp ce Polonia găzduia exerciții militare la care participau state din așa-numita „Coaliție a Voinței”, un grup de țări care susțin Ucraina. Oficialii polonezi au apreciat, potrivit Reuters, că momentul încălcării spațiului aerian nu a fost întâmplător. Vizita lui Rutte a avut loc și după o convorbire cu premierul polonez Donald Tusk , care a descris incidentul drept o provocare și a indicat că unul dintre obiectivele deplasării este clarificarea intențiilor Alianței în urma evenimentului. Tot Reuters notează că încălcări ale spațiului aerian al statelor de pe flancul estic al NATO de către drone au fost raportate în repetate rânduri de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, alimentând tensiunile dintre Moscova și Alianță și temerile privind extinderea conflictului. [...]

Zelenski spune că aderarea la NATO rămâne cea mai ieftină garanție de securitate pentru Ucraina , în condițiile în care Kievul nu a primit încă oferte scrise privind garanții colective de tip Articolul 5 , potrivit Kyiv Post . Într-un briefing cu jurnaliștii, președintele ucrainean a afirmat, citat de Ukrinform, că tema aderării a fost ridicată în mod repetat în cadrul „Coaliției celor dispuși” și este discutată și cu SUA. Zelenski a susținut că Franța și alți aliați înțeleg că „cele mai clare garanții de securitate” pentru Ucraina ar fi integrarea în NATO, inclusiv prin aportul unei armate „ca cea ucraineană” în cadrul alianței. Miza economică și operațională: costul apărării în afara NATO Zelenski a argumentat că, dintr-o perspectivă practică, integrarea Ucrainei în NATO ar fi un model „mai ieftin” pentru parteneri decât scenariul în care Ucraina ar rămâne să se apere singură, fără umbrela alianței. În acest caz, a spus el, armata ucraineană ar avea nevoie nu doar de o forță de un milion de militari, ci și de capabilități extinse – aviație, artilerie, un număr corespunzător de rachete și capacitatea de a apăra spațiul aerian independent, fără aliați. Totodată, Zelenski a precizat că este prea devreme pentru a anticipa un rezultat final, deoarece aderarea depinde de momentul și modul în care se va încheia războiul. „Articolul 5” fără NATO: Kievul cere angajamente scrise, nu formule politice Pe fondul discuțiilor despre angajamente bilaterale sau multilaterale care ar putea înlocui temporar aderarea, Zelenski a spus că Ucraina nu a văzut garanții concrete „de tip Articolul 5” puse pe hârtie. El a insistat că astfel de angajamente trebuie codificate în documente obligatorii, nu în declarații. „Articolul 5 este apărare colectivă. Pentru Ucraina, acest lucru este neclar pentru că nu există încă un răspuns complet. Ce este acest «colectiv»? Cum va apăra și va fi acest «colectiv» pregătit să respingă un agresor?” Context diplomatic: „Yalta 2” a eșuat la Shenzhen, spune Zelenski Zelenski a comentat și summitul trilateral din 19 noiembrie, la Shenzhen (China), între președintele SUA Donald Trump, președintele Rusiei Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Potrivit lui, Putin a eșuat în tentativa de a negocia o împărțire globală a sferelor de influență sau modificări ale granițelor internaționale, iar China ar fi refuzat să fie atrasă într-un astfel de aranjament. Zelenski a adăugat că nu au apărut acorduri publice privind Ucraina sau revizuiri de frontieră. În același briefing, Zelenski a mai spus că Rusia a urmat summitului cu un nou atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, menționând un baraj nocturn de 111 rachete. Ce urmează: rotație diplomatică în SUA și liste pentru evacuări umanitare Președintele ucrainean a indicat că așteaptă un raport final privind rotația diplomatică de la ministrul de externe Andrii Sybiha, inclusiv pentru postul de ambasador în SUA. El a enumerat mai mulți candidați considerați calificați, între care Oksana Markarova, Yulia Svyrydenko, Sergiy Kyslytsya, Dmytro Kuleba, Pavlo Klimkin și Andrii Sybiha, menționând și varianta unui ofițer militar cu nivel ridicat de engleză. Separat, Zelenski a prezentat o listă actualizată de localități temporar ocupate din regiunile Herson și Zaporijjea, transmisă Ombudsmanului ucrainean și SUA, pentru posibile misiuni de evacuare umanitară a civililor, listă care ar urma să fie actualizată în funcție de evaluările autorităților. [...]

Atacul cu drone asupra navei cargo rusești „ Sparta II ” aduce în prim-plan riscul de escaladare și de perturbare a traficului în estul Golfului Finlandei , după ce Finlanda a introdus restricții temporare de navigație și zbor în zonă, pe fondul unei operațiuni de salvare în apele sale teritoriale, potrivit news.ro . Nava „Sparta II”, lovită sâmbătă de două drone în apele internaționale din Golful Finlandei, este supusă sancțiunilor americane și aparține companiei Oboronlogistika , despre care Departamentul Trezoreriei SUA spune că are legături cu sectorul militar rus. Pe propriul site, compania indică faptul că furnizează servicii logistice Ministerului rus al Apărării. Autoritățile finlandeze afirmă că nu au informații confirmate despre încărcătura navei, dar nu exclud posibilitatea ca aceasta să fi transportat materiale militare. „Sparta II” are 121 de metri și naviga sub pavilion rusesc. Restricții și intervenție în apele Finlandei După atac, nava a derivat și a ajuns ancorată în apele teritoriale finlandeze, unde incendiul de la bord nu fusese încă stins. Finlanda coordonează operațiunile de salvare, iar autoritățile nu exclud ca epava să fie remorcată ulterior în Rusia. În paralel, Helsinki a impus restricții temporare de navigație și zbor în estul Golfului Finlandei, invocând protejarea populației și facilitarea intervențiilor. În timpul operațiunilor, un elicopter rusesc ar fi încălcat pentru scurt timp spațiul aerian finlandez. Dimensiunea de securitate: NATO și statele din regiune Avioane de luptă suedeze, aflate sub comandament finlandez, au participat la misiuni de protejare a integrității teritoriale a Finlandei și NATO. Estonia a trimis, la rândul său, o navă militară pentru sprijin în operațiunile de salvare, stingere a incendiului și prevenire a poluării. Premierul finlandez Petteri Orpo a avertizat că „războiul se extinde în zonele noastre învecinate” și a spus că Ucraina are dreptul să lupte împotriva agresorului. Ce se știe despre atac și traseul navei Purtătorul de cuvânt al forțelor armate finlandeze, Aki-Mauri Huhtinen, a declarat că Ucraina se află probabil în spatele atacului, însă Ministerul ucrainean de Externe nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de comentariu. Potrivit datelor LSEG citate în material, „Sparta II” plecase vineri din Sankt Petersburg și se îndrepta spre exclava rusă Kaliningrad. Cei 16 membri ai echipajului au abandonat nava în bărci de salvare și au fost preluați de o altă navă rusească, urmând să se îndrepte spre Rusia. Incidentul are loc la aproximativ o săptămână după ce armata finlandeză a detectat un atac asupra unei nave militare rusești în aceeași regiune, în contextul unui val de atacuri ucrainene cu drone asupra regiunii Leningrad. [...]

Companiile chineze își extind producția în afara țării pentru a reduce costurile și a ocoli barierele comerciale , construind parcuri industriale susținute de stat în piețe cu forță de muncă mai ieftină și acces mai bun la clienți, potrivit Antena 3 . Miza economică este dublă: scăderea cheltuielilor de producție și menținerea competitivității în condițiile în care taxele vamale din SUA și Europa au scumpit exporturile „Made in China”. Un exemplu este proiectul Mohammed VI Tanger Tech City , lângă Tanger (Maroc), gândit să găzduiască aproximativ 200 de companii, în majoritate chineze. În interiorul complexului, Qingdao Sentury Tire Co. a deschis o fabrică unde își propune să producă 12 milioane de anvelope anual, iar BTR New Material Group Co. construiește două fabrici cu o țintă de 110.000 de tone pe an de componente pentru baterii. Hailiang Group Co. preconizează, la rândul său, producția a mii de tone de materiale pe bază de cupru. De ce contează: „Made by China” poate înlocui „Made in China” fără să schimbe dependența Extinderea producției chineze în străinătate complică eforturile SUA și ale Europei de a reduce dependența de industria chineză, arată materialul citat. Chiar dacă fabricile sunt mutate în țări precum Ungaria, Malaezia sau Etiopia, companiile pot continua să se bazeze pe utilaje, ingineri și furnizori din China, astfel încât bunurile nu mai sunt fabricate în China, dar rămân „produse de China”. În același timp, autoritățile vamale devin mai atente la practica redirecționării produselor prin țări terțe pentru a evita taxele, ceea ce împinge companiile către investiții mai consistente în producție locală, nu doar către rute logistice alternative. Cum funcționează modelul: parcuri industriale și lanțuri de furnizori „la pachet” Parcurile industriale sprijinite de stat reduc barierele de intrare pentru producători: teren, utilități, proceduri vamale și logistică sunt, în mare parte, rezolvate prin infrastructura deja pregătită. Pe măsură ce fenomenul crește, furnizorii urmează companiile mari în străinătate, ceea ce accelerează formarea unor ecosisteme industriale locale. Un exemplu din material este Zona Economică Specială Sihanoukville (Cambodgia), unde aproximativ 80% dintre cele 200 de companii sunt chinezești, iar un manager citat spune că firma „încurajează furnizorii să își stabilească operațiunile aici” pentru a dezvolta industrii conexe. Unde se mută producția și ce se fabrică Articolul enumeră mai multe hub-uri și proiecte care ilustrează amploarea fenomenului: Mexic (lângă Monterrey, parcul Hofusan): producție de canapele, electrocasnice, pompe de apă, gazon artificial și piese auto. Indonezia (parcul Morowali): aproape 100.000 de oameni lucrează în fabrici unde nichelul este prelucrat pentru oțel inoxidabil și materiale pentru baterii de vehicule electrice. Etiopia (lângă Addis Abeba): peste 100 de companii chineze au angajat mai mult de 20.000 de lucrători pentru încălțăminte, produse farmaceutice, automobile și alte bunuri. Maroc (investiție separată de parcuri): Gotion High-Tech construiește o fabrică pe coasta atlantică; compania intenționează ca, în următorul deceniu, să producă baterii pentru până la 1,4 milioane de vehicule electrice pe an și estimează circa 8.000 de locuri de muncă. Brazilia: BYD asamblează automobile electrice și hibride într-un fost complex Ford din statul Bahia. Kenya: Keda produce plăci ceramice pentru consumatorii africani. Vietnam: Xfanic produce accesorii pentru telefoane mobile și calculatoare pentru clienți globali. În logica alegerii locațiilor, materialul indică elemente recurente: costuri relativ scăzute, infrastructură solidă și acces la piețe cheie. Marocul este dat ca exemplu prin faptul că are acorduri comerciale atât cu Uniunea Europeană, cât și cu SUA. Context: de la „Belt and Road” la presiunea tarifelor Tendința a început să se contureze în anii 2000, când Beijingul a încurajat extinderea internațională, și s-a accelerat după 2013, odată cu inițiativa „Belt and Road ” („Centura și Drumul”), menită să faciliteze construcția de infrastructură și zone industriale în mai multe regiuni. Deteriorarea relațiilor comerciale dintre SUA și China a adăugat un impuls suplimentar, iar companiile au ajuns să considere extinderea externă o decizie „mai logică”, potrivit unei analiste citate în material. Pentru economiile-gazdă, investițiile aduc locuri de muncă și infrastructură industrială; pentru SUA și UE, însă, mutarea producției poate însemna că reducerea dependenței de China devine mai greu de măsurat și de obținut doar prin tarife aplicate importurilor etichetate „Made in China”. [...]

Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor , într-un demers care menține presiunea asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport, potrivit Al Jazeera . Teheranul spune că a discutat cu mediatori din Qatar și cere Statelor Unite să accepte „condiții rezonabile” pentru reluarea traficului prin strâmtoare. Vice-ministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi a declarat, citat de agenția semi-oficială Tasnim, că o delegație din Qatar a venit la Teheran vineri seară și a avut două ore de discuții cu oficiali iranieni. El a precizat că aceste contacte nu au devenit încă negocieri formale, dar că, dacă vor evolua, ar urma să includă detalii tehnice despre programul nuclear al Iranului. În același timp, poziția Teheranului rămâne că uraniul îmbogățit nu trebuie să părăsească țara. Condițiile Iranului și miza economică a Hormuz Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a spus, potrivit televiziunii de stat, că discuțiile regionale „trebuie să primească o șansă”, iar „blocada trebuie ridicată rațional”. El a susținut că redeschiderea Strâmtorii Hormuz „nu este dificilă”, dar că devine „inutilă” cât timp cererile Iranului nu sunt îndeplinite. Condițiile menționate includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea activelor iraniene; ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de petrol; încetarea „contra-blocadei” americane asupra porturilor iraniene. Iranul a restricționat transportul maritim prin strâmtoare de la începutul războiului, iar ruta „în mod normal” ar fi transportat aproximativ o cincime din petrolul mondial, notează publicația. În replică, SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene. În acest context, conflictul a perturbat transportul maritim și a împins în sus prețurile globale la energie. Poziția Washingtonului și riscul de escaladare Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Fox News că își dorește un acord „permanent” care să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară, adăugând că oficialii iranieni sunt „foarte, foarte dificili”. El a susținut că, în trecut, Iranul ar fi încălcat rapid înțelegeri. Gharibabadi a mai afirmat că Teheranul consideră blocada economică americană un act de război și că va „întreprinde orice acțiune necesară” pentru a o sparge, ceea ce indică faptul că presiunea asupra rutelor maritime și a pieței energetice poate continua în lipsa unui compromis. „Război economic tăcut” și semnale militare interne Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, citat de agenția de stat IRNA, că Iranul se confruntă cu un „război economic tăcut”, „mai dur decât un război cu rachete”. El a spus că guvernul lucrează pentru a evita întreruperile de curent în timpul iernii. Separat, comandantul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul-maior Ahmad Vahidi, a vizitat o facilitate subterană de rachete, potrivit Tasnim, fiind informat despre nivelul de pregătire și evoluțiile recente ale programului de rachete. Vizita vine după prezentarea, la începutul lunii, a unei noi facilități subterane. În lipsa unor negocieri formale și cu condiții politice și economice explicite puse pe masă, redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet mai larg: sancțiuni, active înghețate și arhitectura de securitate din regiune. [...]

Kievul a cerut SUA să medieze o nouă evacuare din teritorii ocupate , vizând 15 localități din regiunile Herson și Zaporojie, după modelul operațiunii din Aleșki , potrivit Meduza . Propunea transmisă de Ucraina către Statele Unite se referă la organizarea unei misiuni umanitare pentru evacuarea civililor din localități aflate pe teritorii ucrainene ocupate de armata rusă, a declarat președintele Volodimir Zelenski , conform publicației, care citează Ukrainska Pravda. Ce localități sunt vizate În regiunea Herson, lista include: Radensk, Kostogrizovo, Golaia Pristan, Stara Zburievka, Nova Zburievka, Gladkovka, Velikie Kopani, Kardashinka și Velika Kardashinka. În regiunea Zaporojie sunt menționate: Maiachka, Zlatopol, Dneprorudnoe, Kamenskoe, Verhnia Krinița și Vasilievka. Zelenski a precizat că lista ar urma să fie actualizată pe măsură ce sunt clarificate numărul persoanelor și starea acestora în localitățile de pe teritoriile ocupate. De ce contează: precedentul Aleșki și miza unui armistițiu local Misiunea propusă ar urma să se bazeze pe „succesul” evacuării similare din Aleșki (denumirea ucraineană: Oleșki), oraș descris ca fiind în pragul unei catastrofe umanitare. Potrivit informațiilor prezentate, operațiunea din Aleșki a avut loc la finalul lunii octombrie, cu medierea SUA: au fost evacuați „câteva sute” de oameni, iar celor care au ales să rămână li s-a livrat ajutor umanitar. Pe durata misiunii, Rusia și Ucraina au oprit focul în zona Aleșki. În același context, Meduza notează că, la începutul lui noiembrie, președintele rus Vladimir Putin a propus o operațiune umanitară similară în Konstantinovka (regiunea Donețk), însă pe 19 noiembrie a spus că a refuzat să discute o posibilă încetare a focului cu Ucraina „într-o serie de domenii”, după loviturile Ucrainei asupra Podului Crimeei. Separat, prima doamnă a SUA, Melania Trump, care a participat la misiunea din Aleșki, a declarat că SUA poartă negocieri cu părțile aflate în conflict pentru o nouă încetare a focului și că speră să se ajungă la aceasta până la Crăciun, fără să precizeze unde ar urma să se aplice. [...]