Știri
Știri din categoria Externe
Aliații NATO poartă „discuții intense” despre blocarea Strâmtorii Ormuz, iar secretarul general Mark Rutte spune că vor ajunge la o soluție, potrivit Bursa, care citează EFE. Declarația a fost făcută joi, într-o conferință de presă susținută alături de președintele Nicușor Dan, pe fondul tensiunilor generate de decizia Iranului de a bloca ruta maritimă.
Rutte a indicat că discuțiile au loc atât între aliați, cât și cu Statele Unite, în căutarea „celei mai bune modalități” de a răspunde unei „probleme majore de securitate”. Miza este protejarea interesului comun al statelor aliate, într-un context în care blocarea Strâmtorii Ormuz afectează direct fluxurile globale de energie.
„Se discută intens între aliaţi, cu Statele Unite şi între ei, despre cea mai bună modalitate de a aborda această problemă majoră de securitate. (...) Sunt convins că aliaţii vor face tot posibilul pentru a apăra interesul comun şi vom găsi o soluţie”, a afirmat Mark Rutte.
Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută strategică esențială pentru transportul de energie, iar EFE amintește că blocarea a venit după bombardamente americano-israeliene. În acest cadru, discuțiile din interiorul NATO capătă o dimensiune practică: dacă și în ce formă ar trebui sprijinită redeschiderea rutei, în condițiile în care pozițiile aliaților nu sunt aliniate.
În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a criticat refuzul unor aliați NATO, inclusiv Franța și Regatul Unit, de a sprijini redeschiderea rutei, consemnează AFP. Înainte de conflict, prin Strâmtoarea Ormuz tranzita aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, ceea ce explică sensibilitatea piețelor la orice întrerupere prelungită.
AFP mai relatează că blocarea strâmtorii a dus la creșteri semnificative ale prețurilor petrolului în ultimele două săptămâni. Tot potrivit agenției, Trump a cerut luni sprijinul marilor puteri pentru garantarea securității căii maritime, iar marți a numit refuzul unor state NATO o „greșeală cu adevărat stupidă”, pentru ca ulterior să susțină că SUA nu ar mai avea nevoie de acest sprijin. Între timp, armata americană a lansat atacuri asupra unor situri iraniene de rachete din apropierea Strâmtorii Ormuz, folosind bombe antibuncăr, precizează AFP.
Recomandate
Aliații NATO discută redeschiderea strâmtorii Ormuz , după ce Iranul a blocat ruta în urma atacurilor americano-israeliene, potrivit HotNews.ro . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că există un acord de principiu între aliați că strâmtoarea „trebuie redeschisă” și că se caută „cea mai bună modalitate” de a face acest lucru. Rutte, aflat în nordul Norvegiei pentru exercițiul Cold Response, a afirmat că aliații „colaborează și discută” pașii următori și că NATO lucrează pentru „a găsi o soluție”. Declarațiile vin pe fondul unei crize care depășește rapid zona militară și intră în miezul securității energetice, în condițiile în care, înainte de război, prin Ormuz tranzitau aproape 20% din petrolul brut mondial și din gazul natural lichefiat. Miza politică pentru Alianță este însă și mai sensibilă: președintele american Donald Trump a criticat în ultimele zile refuzul unor aliați-cheie ai Washingtonului din NATO, inclusiv Franța și Marea Britanie, de a sprijini SUA în demersul de redeschidere a strâmtorii, relatează News.ro citând CNN . Trump a cerut luni asistența marilor puteri pentru a garanta securitatea strâmtorii, iar marți a numit refuzul multor țări NATO „o greșeală cu adevărat stupidă”, susținând totodată că, în final, ajutorul lor nu este necesar. În paralel, escaladarea militară continuă: armata americană a lovit cu bombe anti-buncăr depozite iraniene de rachete din apropierea strâmtorii Ormuz. În plan economic, blocajul aproape total al rutei strategice a împins prețurile petrolului în sus în ultimele două săptămâni, amplificând presiunea asupra guvernelor occidentale și accentuând tensiunile dintre SUA și o parte dintre aliații NATO privind împărțirea riscurilor și a costurilor unei intervenții. [...]
Statele Unite iau în calcul ridicarea sancțiunilor pentru petrolul iranian aflat în tranzit , potrivit Mediafax . Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, a declarat că ar fi vorba despre aproximativ 140 de milioane de barili de petrol iranian „aflat pe apă”, echivalentul a 10–14 zile de aprovizionare, măsură care ar putea limita direcționarea exclusivă a acestor volume către China. Bessent a spus, conform Associated Press , că ridicarea sancțiunilor ar putea avea loc „în zilele următoare” și că administrația americană ar urmări să mențină prețul petrolului la un nivel mai scăzut pe termen scurt, în timp ce își continuă campania. „În zilele următoare, este posibil să ridicăm sancțiunile pentru petrolul iranian aflat pe apă. Este vorba de aproximativ 140 de milioane de barili. În esență, vom folosi barilii iranieni împotriva iranienilor pentru a menține prețul scăzut în următoarele 10 sau 14 zile, în timp ce continuăm această campanie”, a afirmat oficialul. Săptămâna trecută, SUA au acordat o derogare de 30 de zile pentru folosirea petrolului rusesc aflat pe mare, iar Bessent a susținut că măsura a fost una limitată, aplicată doar petrolului deja în tranzit și fără beneficii financiare semnificative pentru guvernul rus. Contextul este o creștere rapidă a cotațiilor: Brent a depășit 119 dolari pe baril, în urcare cu 5,6% într-o zi, iar West Texas Intermediate a ajuns la 96,39 dolari pe baril; înainte de începerea războiului din Orient, prețul era în jur de 70 de dolari pe baril. [...]
Administrația Trump ia în calcul trimiterea a mii de militari în Orientul Mijlociu potrivit Digi24 , care citează Reuters, ca opțiune pentru operațiuni terestre împotriva Iranului. Sursele Reuters afirmă că unul dintre scenariile discutate vizează securizarea trecerii tancurilor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin ocuparea unor poziții pe coasta iraniană de-a lungul rutei maritime. O altă variantă ar include trimiterea de unități terestre pe insula Kharg, un punct important pentru exporturile de petrol ale Iranului. Unul dintre interlocutorii agenției a descris o astfel de operațiune drept „foarte riscantă”, invocând posibilitatea ca forțele iraniene să lovească insula cu drone și rachete. În paralel, se discută și o operațiune de capturare a rezervelor de uraniu puternic îmbogățit deținute de Iran. „În acest moment, nu s-a luat o decizie privind trimiterea trupelor terestre, dar președintele Trump analizează cu înțelepciune toate opțiunile”, a declarat un reprezentant al Casei Albe. Reuters mai amintește că Washingtonul planificase deja trimiterea în Orientul Mijlociu a unui grup de intervenție rapidă de peste 2.000 de pușcași marini, iar efectivele americane din regiune ar fi de aproximativ 50.000 de militari, conform aceleiași relatări. În context, Trump a spus că, de la 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat operațiunea militară „Furia epică” împotriva Iranului, armata americană a lovit peste 7.000 de obiective în țară, susținând că au fost vizate în principal ținte militare. Potrivit materialului, președintele a justificat loviturile prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină arme nucleare și de a distruge industria de rachete și flota navală, iar administrația s-ar pregăti acum pentru un conflict mai îndelungat decât estimările inițiale. [...]
India a trimis peste șase nave militare pentru escortarea petrolierelelor în zona Strâmtorii Ormuz, pe fondul deteriorării situației de securitate din regiune, potrivit Digi24 , care citează informații publicate de Bloomberg, pe surse. Navele indiene urmează să fie poziționate la est de strâmtoare și nu vor intra în canalul navigabil, escortând vasele comerciale până în apele considerate sigure din nordul Mării Arabiei. Operațiunea se desfășoară în cadrul misiunii „Sankalp”, lansată în 2019, cu obiectivul de a proteja navigația comercială și interesele maritime ale Indiei în Golful Persic. În ultimele zile, India a asigurat deja tranzitul în siguranță al două tancuri de stat cu gaz lichefiat și poartă discuții cu Iranul pentru trecerea altor nave cu combustibil, relatează agenția. Conform unor oficiali guvernamentali citați, în Golful Persic sunt blocate 22 de nave sub pavilion indian, între care șase nave de transport de gaz și patru petroliere. Contextul diplomatic s-a intensificat după ce premierul Narendra Modi a discutat săptămâna trecută cu președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, inclusiv despre modalități de a menține trecerea navelor fără obstrucții. În paralel, New Delhi nu a răspuns direct apelului președintelui american Donald Trump către alte state de a trimite nave de război în strâmtoare; purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Indiei, Randhir Jaiswal, a spus că subiectul „nu a fost discutat cu SUA în cadrul unor consultări bilaterale”. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca fiind practic închisă de la finalul lunii februarie, după declanșarea unei operațiuni militare a SUA și Israelului împotriva Iranului. Prin acest punct de tranzit trec aproximativ 20% din livrările mondiale de petrol, iar blocajul a generat deja o penurie acută de gaz în India, care își asigură circa 90% din importurile de gaz lichefiat din Orientul Mijlociu. În acest cadru, Trump a cerut statelor europene și altor țări să se alăture eforturilor militare pentru deblocarea strâmtorii, însă mai mulți aliați, inclusiv Franța și Germania, au refuzat, mai notează sursa. Liderul american a catalogat refuzul drept „o greșeală foarte proastă” și a spus că ar trebui „reflectat” asupra continuării apartenenței SUA la NATO. [...]
Parlamentul iranian pregătește taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz .. Inițiativa vizează impunerea de taxe și impozite statelor ale căror nave folosesc strâmtoarea ca „rută sigură” pentru transportul de energie și mărfuri. Declarația a fost făcută de deputata din Teheran Somayeh Rafiei, citată de agenția oficială Isna și preluată de Le Monde . Ea a spus că în Parlament se lucrează la un plan care ar obliga țările să plătească Iranului pentru utilizarea strâmtorii în condiții de siguranță. Strâmtoarea Ormuz este un pasaj strategic pentru transportul hidrocarburilor, care separă Peninsula Arabică de Iran. De la începutul războiului declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel, traficul a fost blocat în mare parte de regimul iranian. Potrivit aceleiași surse, planul discutat în Parlament ar include atât taxe, cât și tarife vamale pentru traversarea strâmtorii. Președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat la începutul săptămânii că traficul maritim „nu va reveni la starea dinainte de război”. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a încetat aproape complet după izbucnirea conflictului, însă în ultimele zile Iranul a permis trecerea unor nave. În acest context, eventualele taxe ar putea adăuga costuri suplimentare pentru transportatori și pentru fluxurile de energie și mărfuri care depind de această rută. [...]
Canada și statele nordice își întăresc cooperarea în Arctica , potrivit Euronews , pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari și al interesului crescut al marilor puteri pentru această regiune strategică. Decizia a fost luată la Oslo, unde liderii din Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda și Canada au convenit să își aprofundeze colaborarea în domenii esențiale precum apărarea, energia, comerțul și accesul la resurse. În declarația comună, aceștia au subliniat importanța respectării dreptului internațional într-un context global marcat de conflicte și instabilitate. Direcțiile principale ale cooperării: consolidarea securității și apărării în regiunea arctică dezvoltarea energiei cu emisii reduse de carbon cooperare tehnologică și economică acces coordonat la resurse minerale Inițiativa vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre Rusia și Occident, amplificate de războiul din Ucraina, dar și al interesului manifestat de Statele Unite pentru Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. Liderii reuniți au indicat Rusia drept principala amenințare în regiune, cu posibile riscuri viitoare și din partea Chinei. În paralel, NATO își intensifică prezența militară în zonă. Aproximativ 32.000 de militari din 14 state participă la exerciții în condiții extreme în Norvegia și Finlanda, iar Alianța a lansat recent misiunea „Arctic Sentry” pentru a întări securitatea regională. Premierul canadian Mark Carney a subliniat că provocările din Arctica sunt tot mai complexe, incluzând atât aspecte militare, cât și tehnologice, într-un context în care regiunea nu mai este ferită de rivalitățile globale. Astfel, Arctica devine un punct tot mai important pe harta geopolitică, unde interesele economice, militare și strategice se intersectează, iar cooperarea între aliați este văzută ca un răspuns la aceste presiuni. [...]
