Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile Ursulei von der Leyen despre Iran au provocat critici în rândul diplomaților europeni, după ce președinta Comisiei Europene a afirmat că „nu ar trebui vărsate lacrimi pentru regimul iranian”. Potrivit RTÉ, afirmația a fost făcută în cadrul Conferinței anuale a ambasadorilor UE de la Bruxelles, în contextul războiului declanșat recent în Iran și al tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu.
În discursul său, von der Leyen a susținut că regimul de la Teheran a provocat „moarte și represiune” împotriva propriului popor și a contribuit la destabilizarea regiunii prin intermediul grupărilor aliate și al programelor de rachete și drone. Ea a spus că poporul iranian „merită libertate, demnitate și dreptul de a-și decide viitorul”, avertizând însă că evoluțiile din regiune pot genera consecințe grave pentru securitatea globală și pentru piețele energetice.
Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții negative din partea unor diplomați europeni, care susțin că președinta Comisiei Europene depășește atribuțiile instituției în materie de politică externă. Conform tratatelor UE, coordonarea acestei politici aparține Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe, funcție ocupată în prezent de Kaja Kallas.
Mai mulți oficiali europeni au afirmat că von der Leyen s-a implicat prea direct în gestionarea crizei din Orientul Mijlociu, inclusiv prin contacte directe cu lideri din statele din Golf și prin poziții politice considerate prea ferme. Un diplomat european a spus că președinta Comisiei „face declarații care depășesc mandatul instituțional”.
Disputa reflectă o problemă mai veche privind delimitarea rolurilor în politica externă a Uniunii Europene. Potrivit unor experți în drept european, implicarea directă a Comisiei în discuții privind schimbarea regimului în Iran ar putea intra în conflict cu prevederile tratatelor europene, care rezervă acest domeniu serviciului diplomatic al UE.
Comisia Europeană a respins însă criticile, argumentând că dialogul cu lideri internaționali face parte din atribuțiile politice ale președintelui instituției.
Controversa apare pe fondul războiului izbucnit la sfârșitul lunii februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat o serie masivă de atacuri asupra Iranului, declanșând represalii iraniene și amplificând riscul unei escaladări regionale. Conflictul a provocat deja creșteri ale prețurilor energiei și temeri privind perturbarea comerțului global, aspecte menționate și de von der Leyen în discursul său.
Lidera Comisiei Europene a avertizat că situația actuală ridică „întrebări existențiale” despre viitorul ordinii internaționale și despre capacitatea Europei de a acționa într-un mediu geopolitic tot mai instabil.
Recomandate
Recep Tayyip Erdogan a avertizat Iranul după lansarea unei noi rachete balistice spre Turcia. Incidentul a avut loc luni, când o rachetă lansată din Iran a intrat în spațiul aerian turc, fiind interceptată de sistemele de apărare ale NATO, relatează Times of Israel . Președintele turc a declarat că Ankara a transmis „avertismentele necesare” Teheranului după acest incident, subliniind că astfel de acțiuni provocatoare nu pot continua. Declarațiile au fost făcute după o reuniune de urgență a cabinetului prezidențial desfășurată la Ankara. Potrivit autorităților turce, proiectilul balistic a fost detectat și distrus de sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO în estul Mediteranei . Fragmente din rachetă au căzut într-o zonă deschisă din apropierea orașului Gaziantep, în sudul Turciei, fără a provoca victime sau pagube semnificative. Erdogan a transmis totodată că obiectivul principal al Ankarei este să mențină țara în afara conflictului regional. Liderul turc a făcut apel la evitarea oricăror acțiuni care ar putea afecta relațiile istorice dintre cele două state, pe care le-a descris drept o legătură de vecinătate și fraternitate ce durează de aproximativ o mie de ani. Incidentul reprezintă al doilea caz similar în ultimele cinci zile. Pe 4 martie, o altă rachetă lansată din Iran a intrat în spațiul aerian turc, fiind de asemenea interceptată de sistemele de apărare. [...]
Robert Fico spune că Slovacia ar putea bloca împrumutul UE de 90 mld. euro pentru Ucraina , potrivit HotNews.ro , care citează Ukrainska Pravda. Premierul slovac afirmă că ar urma exemplul Ungariei dacă partidul Fidesz al lui Viktor Orban ar pierde alegerile parlamentare din aprilie, iar Bratislava ar rămâne singura dispusă să folosească dreptul de veto. Fico a legat explicit această poziție de discuțiile despre conducta de petrol Drujba și de relația cu Ucraina. El a spus că vrea să abordeze „suspendarea operațiunilor” pe Drujba la o întâlnire viitoare cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și că Slovacia ar putea interveni dacă „este nevoie să se strângă vreun șurub” în privința conductei care tranzitează Ucraina. „Dar mesajul cel mai important va fi că Slovacia este dispusă să preia ștafeta de la Ungaria, dacă va fi necesar”, a spus Fico. Premierul slovac a susținut că împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina este „în prezent blocat” și a sugerat că situația s-ar putea schimba după alegerile din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, în condițiile în care Fidesz „nu stă deloc bine în sondaje”. În același context, Fico a afirmat că blocarea acestui „imens cadou militar pentru Ucraina” ar fi, în viziunea sa, „un instrument legitim pentru reluarea livrărilor de petrol”. Pe partea procedurală, Comisia Europeană a confirmat la 6 martie că Robert Fico a cerut o întâlnire cu Ursula von der Leyen, care „ar urma să aibă loc în curând”. Fico a mai spus că vrea să-și coordoneze poziția cu Comisia Europeană privind Drujba înaintea oricărei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, semnalând că următoarele discuții vor lega dosarul energetic de negocierile politice din UE. [...]
Președintele EAU a avertizat Iranul că „nu suntem o pradă ușoară” , potrivit Mediafax , în primele sale declarații publice de la declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu. Mohammed bin Zayed Al Nahyan (MBZ) a catalogat Teheranul drept „inamicul” și a transmis că Emiratele Arabe Unite sunt suficient de puternice încât să nu fie o țintă ușoară. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 7 martie 2026, în cadrul unei apariții publice rare. Mesajul transmis de Mohammed bin Zayed și contextul apariției publice În intervenția sa, MBZ a spus că intenția este să trimită „un mesaj inamicului Emiratelor Arabe Unite”, menționând că astfel de ieșiri publice sunt neobișnuite pentru liderul de la Abu Dhabi. Mediafax notează că despre acest moment au scris și CNN și The Guardian, fără a include însă linkuri către materialele lor. Președintele a vorbit în timpul unei vizite la un spital unde erau tratați civili răniți în atacuri. În acest cadru, el a avertizat că imaginea de țară prosperă și stabilă nu trebuie confundată cu vulnerabilitatea. „Emiratele Arabe Unite sunt frumoase, Emiratele Arabe Unite sunt un model de urmat, dar vă spun, nu vă lăsați înșelați de asta”, a declarat președintele în timp ce vizita un spital pentru civili răniți în atacuri. „Iranul este inamic” și avertismentul privind capacitatea de răspuns MBZ a insistat asupra ideii că Emiratele pot răspunde și că nu vor fi intimidate. În relatarea Mediafax, el a folosit o formulare directă, menită să descurajeze orice escaladare împotriva țării sale. Tot în acest registru, liderul EAU a spus că „mâna” Emiratelor „poate ajunge” și că statul nu este „o pradă ușoară”, într-un mesaj care vizează explicit Iranul. Ce a declanșat reacția: interceptarea unei amenințări cu rachete Conform Mediafax , declarațiile au venit la scurt timp după ce sistemele de apărare aeriană ale Emiratelor au interceptat o amenințare cu rachete. Contextul este unul de tensiune regională, pe fondul conflictului în desfășurare în Orientul Mijlociu. În același timp, articolul menționează că președintele iranian afirmase că atacurile din Golf vor înceta, însă episodul interceptării a alimentat percepția de risc imediat și a oferit cadrul pentru mesajul public al lui MBZ. Mesajul către populație și perspectiva „ce urmează” În finalul intervenției, președintele EAU a legat avertismentul extern de o promisiune internă, susținând că autoritățile își fac „datoria” față de țară, populație și rezidenți. El a invocat, de asemenea, ideea că perioada următoare va consolida statul. În formularea citată de Mediafax, MBZ a spus că „ceea ce urmează” va arăta Emiratele „mai puternice”, fără a detalia măsuri concrete sau pași următori, dar indicând o poziționare de fermitate în fața riscurilor de securitate din regiune. [...]
Peste 80 de avioane israeliene au lansat un nou val de bombardamente asupra Iranului , vizând infrastructuri militare din Teheran și din centrul țării, într-una dintre cele mai ample operațiuni aeriene anunțate de Israel de la începutul conflictului regional din 28 februarie 2026. Potrivit Digi24 , armata israeliană a confirmat că raidurile au avut loc sâmbătă dimineață și au vizat obiective considerate esențiale pentru capacitatea militară a regimului de la Teheran. Într-un comunicat oficial, armata israeliană a precizat că avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au atacat infrastructuri aparținând regimului iranian , inclusiv poziții asociate Gărzilor Revoluționare. Operațiunea face parte din campania militară lansată după escaladarea conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Ce ținte au fost lovite Printre obiectivele vizate în timpul bombardamentelor s-au numărat mai multe instalații militare considerate strategice: o academie militară a Gărzilor Revoluționare iraniene , utilizată temporar ca instalație operațională un centru de comandament subteran un depozit de stocare a rachetelor platforme de lansare a rachetelor Armata israeliană susține că aceste obiective erau folosite pentru coordonarea și lansarea atacurilor asupra teritoriului israelian, motiv pentru care au fost considerate ținte militare legitime . Una dintre cele mai mari operațiuni aeriene ale Israelului Raidul se înscrie într-o serie de lovituri aeriene masive desfășurate de Israel în cadrul conflictului regional. La începutul campaniei militare, autoritățile israeliene anunțaseră că aproximativ 200 de avioane de vânătoare au participat la primele bombardamente asupra Iranului, operațiune descrisă drept cea mai amplă din istoria aviației militare israeliene . Noile atacuri au avut ca obiectiv principal reducerea capacității Iranului de a lansa rachete și drone către Israel , într-un context în care schimburile de lovituri dintre cele două state continuă să escaladeze. Conflictul izbucnit la finalul lunii februarie 2026 a dus la o creștere rapidă a tensiunilor în Orientul Mijlociu , cu atacuri aeriene, lovituri cu rachete și operațiuni cu drone desfășurate pe mai multe fronturi din regiune. [...]
Negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina au fost amânate pe termen nedeterminat. Potrivit declarațiilor făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , discuțiile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite au fost suspendate deoarece atenția Washingtonului s-a mutat asupra conflictului în escaladare cu Iranul. Conform informațiilor publicate de Reuters , întâlnirea diplomatică era programată să aibă loc între 5 și 9 martie 2026 la Abu Dhabi. Planurile au fost însă perturbate după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, urmate de represalii în zona Golfului, care au dus inclusiv la închiderea spațiului aerian al Emiratelor Arabe Unite. Într-un mesaj publicat pe platforma X , Zelenski a explicat că, în acest moment, prioritatea partenerilor occidentali este situația din jurul Iranului. Liderul ucrainean a precizat însă că Ucraina rămâne pregătită să participe la negocieri în orice moment și în orice format realist care ar putea duce la încheierea războiului. Președintele ucrainean a acuzat totodată Rusia că încearcă să profite de tensiunile din Orientul Mijlociu pentru a-și consolida poziția în conflictul din Ucraina. Potrivit lui Zelenski, Moscova ar încerca să transforme atacurile iraniene asupra statelor din regiune și asupra bazelor americane într-un „al doilea front” al războiului împotriva Ucrainei și a Occidentului. În ciuda amânării negocierilor, unele rezultate diplomatice au fost obținute în ultimele luni. În urma discuțiilor mediate de Statele Unite, Ucraina și Rusia au realizat la începutul lunii martie un schimb de prizonieri, câte 500 de persoane de fiecare parte. Principala dispută rămâne însă cea teritorială. Rusia cere ca Ucraina să cedeze zonele din regiunea Donețk aflate încă sub controlul Kievului, o cerere respinsă ferm de autoritățile ucrainene. Până în prezent nu a fost stabilită o nouă dată pentru reluarea negocierilor. [...]
Războiul din Iran scoate la iveală diviziuni majore în cadrul BRICS , alianța nereușind să adopte o poziție comună în conflictul care implică chiar unul dintre membrii săi. Potrivit unei analize publicate de Middle East Eye , blocul format din 11 state nu a emis niciun comunicat colectiv de la începutul operațiunii militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului la finalul lunii februarie. Situația contrastează puternic cu anul 2025, când BRICS a condamnat rapid atacuri similare împotriva Iranului. De această dată, sub președinția rotativă a Indiei, organizația a rămas în mare parte tăcută, ceea ce evidențiază limitele capacității sale de a acționa ca un actor geopolitic unit. Poziții divergente în interiorul BRICS Diferențele de poziție dintre membrii blocului sunt evidente. China, Rusia și Brazilia au condamnat atacurile americane și israeliene, calificându-le drept o încălcare a suveranității Iranului și a principiilor Cartei ONU, potrivit declarațiilor oficiale citate de Al Jazeera . India, însă, a adoptat o poziție mult mai rezervată. Guvernul de la New Delhi a evitat să critice Washingtonul sau Tel Avivul și s-a limitat la apeluri generale pentru dialog și diplomație, în timp ce a condamnat atacurile cu rachete lansate de Iran asupra Emiratelor Arabe Unite. Un membru atacă un alt membru Criza a devenit și mai complicată după ce Iranul a lansat sute de rachete balistice și peste 1.400 de drone asupra Emiratelor Arabe Unite , stat care a devenit membru BRICS în 2024. Atacurile au vizat baze militare americane, dar au provocat și victime civile și distrugeri în Abu Dhabi și Dubai. Această situație — în care un membru al blocului atacă un alt membru — a făcut aproape imposibilă adoptarea unei poziții comune, spun analiștii. Credibilitatea blocului, pusă sub semnul întrebării Potrivit economistului Paulo Nogueira Batista, fost vicepreședinte al băncii de dezvoltare BRICS, lipsa unei reacții colective arată că alianța nu funcționează ca un actor geopolitic coerent. El a declarat pentru The New York Times că „grupul nu este deloc unit”, iar această situație subminează ideea unei acțiuni colective. Analiștii consideră că apropierea Indiei de Israel, combinată cu atacurile Iranului asupra Emiratelor Arabe Unite, a blocat orice posibil consens. Test major pentru viitorul BRICS Următorul summit al blocului este programat pentru septembrie la New Delhi. Capacitatea organizației de a depăși actualele diviziuni și de a-și menține credibilitatea ca alternativă geopolitică la instituțiile dominate de Occident va depinde în mare măsură de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. [...]
