Știri
Știri din categoria Externe
Protestul diplomatic din sala Adunării Generale a ONU a însoțit discursul lui Benjamin Netanyahu, după ce zeci de delegați au părăsit joi plenul în momentul în care premierul israelian a urcat la tribună, potrivit Mediafax. Episodul a accentuat tensiunile din jurul războiului cu Iranul și al operațiunilor militare din Gaza, într-un cadru în care ONU rămâne o platformă-cheie pentru presiune politică și poziționare internațională.
O mare parte dintre locurile din sală au rămas goale după plecarea delegaților, iar președintele Adunării Generale, Khalilur Rahman, a cerut în repetate rânduri restabilirea ordinii. Discursul a fost însoțit de aplauze, huiduieli și un protest colectiv.
Netanyahu a reacționat direct la gestul delegaților, folosind o formulare dură de la tribuna ONU:
„Dacă mai sunt alți lași morali care nu au părăsit încă sala, vă rog să o faceți acum.”
În intervenția sa, liderul israelian a reluat referirile la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și a susținut că Israelul „nu are altă opțiune” decât să continue lupta.
„Vom câștiga, nu avem altă opțiune.”
Potrivit informațiilor citate, misiunea palestiniană la ONU îndemnase anterior delegațiile să părăsească sala în timpul discursului premierului israelian, ceea ce explică caracterul coordonat al gestului din plen.
Netanyahu a abordat și conflictul cu Iranul, afirmând că decizia de a ordona atacul a fost „una dintre cele mai ușoare” pe care le-a luat. Totodată, el a susținut că Israelul apără inclusiv state ai căror reprezentanți au părăsit sala.
În același discurs, Netanyahu a respins acuzațiile de genocid în Fâșia Gaza, pe care le-a numit „cea mai mare minciună a secolului”. Materialul menționează că o comisie de anchetă a ONU afirmase în iunie că Israelul ar fi vizat deliberat copii palestinieni în timpul campaniei militare din Gaza și a concluzionat că au fost comise genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Separat, președintele palestinian Mahmoud Abbas a susținut, într-o intervenție video, că populația din Gaza se confruntă cu un „război genocidar” și o „catastrofă umanitară fără precedent”.
În intervenția de la New York, Netanyahu l-a elogiat și pe președintele american Donald Trump:
„Nu avem un partener mai important decât președintele Trump.”
În ansamblu, momentul din plenul Adunării Generale indică o polarizare tot mai vizibilă în jurul conflictelor din regiune, cu efect direct asupra capacității ONU de a funcționa ca spațiu de dialog, nu doar de confruntare simbolică.
Recomandate
Lauda publică a lui Netanyahu pentru reformele lui Milei vine pe fondul unei noi creșteri a sărăciei în Argentina , potrivit Mediafax , care relatează despre întâlnirea celor doi lideri la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a întâlnit joi cu președintele Argentinei, Javier Milei, iar discuțiile au vizat cooperarea dintre Israel și Argentina și extinderea colaborării în domeniul securității și al economiei în America Latină. Biroul lui Netanyahu susține că această evoluție ar reflecta o „schimbare strategică” favorabilă Israelului în regiune. Cooperare regională și „Acordurile Isaac” Conform comunicatului citat, întâlnirea ar deschide posibilitatea extinderii „Acordurilor Isaac”, o inițiativă promovată de Milei pentru aprofundarea cooperării în domeniile securității și economiei între Israel și țări din America Latină. Netanyahu i-a mulțumit lui Milei pentru „sprijinul său neclintit și necondiționat pentru statul Israel” și l-a felicitat pentru primirea distincției „Apărător al Israelului”, la New York. Mesajul economic: elogii, în aceeași zi cu date mai slabe despre sărăcie În cadrul întâlnirii, Netanyahu l-a descris pe Milei drept „unul dintre marii lideri ai timpului nostru” și a lăudat transformările economice din Argentina. „Ceea ce ai făcut pentru economia Argentinei este magistral, foarte greu de realizat, cu multă rezistență politică. Le oferi libertate oamenilor. Poate că le va lua timp să înțeleagă acest lucru, dar vreau să-ți spun: oricine înțelege cât de cât economia știe că nu a existat niciodată o astfel de transformare.” În aceeași zi, datele oficiale citate de Mediafax arată însă o creștere a ratei sărăciei: potrivit institutului național de statistică INDEC , 32,3% din populație se afla sub pragul sărăciei în primul semestru din 2026, față de 28,2% în semestrul al doilea din 2025 (o creștere de 4,1 puncte procentuale). Sărăcia extremă a urcat de la 6,3% la 7,5%. Datele INDEC se referă la 31 de aglomerări urbane incluse în ancheta permanentă asupra gospodăriilor. Institutul mai indică faptul că 24,4% dintre gospodării se aflau sub pragul sărăciei, iar 5,6% sub pragul sărăciei extreme. Copiii, printre cei mai afectați; șomaj 7,9% Potrivit datelor INDEC citate, 44,5% dintre copiii de până la 14 ani erau considerați săraci, iar 10,8% se aflau în sărăcie extremă. În paralel, institutul indică pentru trimestrul al doilea din 2026 o rată a șomajului de 7,9%, iar inflația din august a fost de 1,7%, cel mai scăzut nivel lunar din ultimele 14 luni, conform datelor menționate. Contextul vizitei la New York În timpul vizitei la New York pentru Adunarea Generală a ONU, Netanyahu a susținut un discurs în plen și s-a întâlnit cu liderii Panama, Boliviei și Paraguayului, înainte de a reveni în Israel. Întâlnirea cu Milei are loc într-un moment în care Argentina încearcă să consolideze rezultatele politicilor economice ale administrației sale, notează Mediafax. [...]
Volodimir Zelenski leagă ieșirea din funcție de o miză de securitate personală și de legitimitate internă , spunând că își dorește ca, după război și după încheierea mandatului, să poată rămâne în Ucraina și să se plimbe pe străzi „fără ca cineva să vrea să mă omoare sau să mă urască”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal , în care președintele ucrainean a vorbit despre stresul acumulat în anii de război pe scară largă și a admis că nu este sigur că reușește să facă față. „Să nu te urască” ca obiectiv după război Zelenski a spus că încearcă să-și îndeplinească sarcinile astfel încât, după război, să poată continua să trăiască în propria țară. În acest context, el a formulat explicit ideea că nu urmărește neapărat respectul public, ci absența urii și a riscului de violență. „Nu e vorba nici măcar de faptul că oamenii să te respecte. E vorba de faptul că, după război şi după această funcţie prezidenţială, să poţi continua să trăieşti în ţara ta, să te plimbi pe străzi şi ca nimeni să nu vrea să te omoare şi să nu te urască.” Tot el a adăugat că un astfel de deznodământ ar fi compromis „tocmai pentru că te-ai comportat ca un (cuvânt cenzurat de WSJ - n.r.), nu ca un lider şi nici ca un bărbat”, recunoscând, în același timp, că a făcut și greșeli. Presiunea deciziilor zilnice și întâlnirea cu Trump la New York În interviu, Zelenski a descris ritmul deciziilor din timpul războiului și a legat o parte din presiune de necesitatea de a ajuta la încheierea unei înțelegeri cu președintele american Donald Trump , afirmând că ajunge să încheie „sute de înțelegeri pe zi”, lucru pe care l-a caracterizat drept „foarte delicat”. Interviul a fost publicat marți, în ziua în care Zelenski, aflat la New York, s-a întâlnit cu Donald Trump în marja Adunării Generale a ONU , potrivit transcrierii citate de news.ro. [...]
Aproape două treimi dintre americani cred că SUA nu câștigă războiul cu Iranul, iar sprijinul pentru modul în care Donald Trump gestionează politica externă a coborât la un nou minim , potrivit unui material publicat de The Jerusalem Post , care citează un sondaj CNN realizat de SSRS. Sondajul arată că 64% dintre respondenți spun că Statele Unite „nu câștigă” războiul cu Iranul, în timp ce 36% consideră contrariul. În paralel, aprobarea pentru modul în care Trump gestionează conflictul a ajuns la 26%. Scădere accentuată în rândul republicanilor Cea mai vizibilă deteriorare a sprijinului vine din interiorul electoratului republican, potrivit datelor citate. 60% dintre republicani aprobă felul în care Trump gestionează situația din Iran, în scădere cu 13 puncte procentuale față de martie (73%). În același timp, evaluarea generală a politicii externe a lui Trump coboară la 29% aprobare și 71% dezaprobare, cel mai mic nivel înregistrat pentru el într-un sondaj CNN pe parcursul oricăruia dintre mandatele sale, conform articolului. Context: ONU și reluarea contactelor indirecte SUA–Iran Publicarea sondajului are loc în timp ce Trump participă la Adunarea Generală a ONU , la New York, unde Iranul și războiul sunt în prim-planul agendei sale externe. În discursul de marți, Trump a spus că Iranul nu trebuie lăsat să obțină o armă nucleară și a invocat fie perspectiva unui acord cu Teheranul, fie posibilitatea unor acțiuni militare suplimentare. În acest context, Washingtonul și Teheranul au reluat contacte indirecte după luni fără discuții, potrivit informațiilor prezentate. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au comunicat cu ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi prin mediatori, pe marginea Adunării Generale a ONU, în ceea ce ar fi primul contact între părți de la prăbușirea unui acord de încetare a focului interimar, în iulie. Trump a descris întâlnirea cu mediatorii Iranului drept „foarte productivă” și a spus că vede „impuls” către un acord. Iranul ar fi transmis, prin Qatar, condiții care includ încetarea războiului „pe toate fronturile” și oprirea a ceea ce Teheranul numește „acte de agresiune” ale SUA. [...]
România susține un armistițiu în Marea Neagră care să acopere infrastructura critică și rutele comerciale , argumentând că o încetare a focului limitată doar la energie nu ar avea șanse reale de reușită, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis de ministrul de Externe Oana Țoiu la New York, pune accent pe efectele economice și operaționale ale securizării transportului maritim: fluxurile de alimente și rutele de import energetic. Ministrul a spus că discuțiile recente cu partea ucraineană despre o posibilă încetare a focului nu pot viza „doar energia”, iar întâlnirile de joi de la New York s-au concentrat pe lanțurile de aprovizionare cu alimente, cu impact asupra mai multor țări. „Din partea României, susținem un armistițiu care să protejeze toată infrastructura critică și rutele de transport.” De ce contează: cereale și energie pe aceeași rută strategică Potrivit Oanei Țoiu, un armistițiu care să includă infrastructura critică și rutele de transport ar permite reluarea fluxurilor de alimente „necesare la nivel mondial”, cu prioritate pentru cereale, având totodată și o componentă energetică. Ministrul a legat explicit securitatea Mării Negre de aprovizionarea energetică a României, arătând că rutele comerciale din zonă sunt relevante inclusiv pentru importurile de petrol, oferind ca exemplu Kazahstanul. „Ne bazăm, de asemenea, pe rutele comerciale din Marea Neagră când vine vorba despre petrolul pe care îl importăm, de exemplu, din Kazahstan, care este, de asemenea, direct legat de securitatea Mării Negre.” Țoiu a adăugat că a discutat deja cu ministrul de Externe al Kazahstanului despre securitatea acestor rute și că intenționează o nouă întâlnire la New York. Cooperarea cu Turcia și Bulgaria: deminare și protecția infrastructurii În relația cu Turcia, ministrul a afirmat că România continuă cooperarea cu Ankara și cu Bulgaria pentru securitatea Mării Negre, inclusiv în cadrul grupului pentru deminare. „Lucrăm cu Bulgaria și Turcia în cadrul grupului pentru deminare. Facem acest lucru de mai mulți ani și am făcut-o cu succes.” În urma summitului de la Ankara, cele trei țări ar fi decis extinderea cooperării pentru protejarea infrastructurii critice, Țoiu indicând drept exemple cablurile submarine și infrastructura energetică. Context: discuții la ONU, cu Marea Neagră pe agendă Oana Țoiu participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , la New York (22 septembrie – 2 octombrie), unde România este reprezentată în discuții despre securitatea Mării Negre, securitatea alimentară și conectivitatea regională, între alte teme. [...]
Summitul Trump–Xi readuce pe masă comerțul și regulile pentru inteligența artificială , într-un moment în care tensiunile tehnologice dintre SUA și China pot influența lanțurile globale de aprovizionare și accesul companiilor la piețe, potrivit Mediafax . Donald Trump l-a primit vineri la Casa Albă pe Xi Jinping, cei doi având discuții bilaterale urmate de o cină de stat. Vizita lui Xi la Washington este prima în mai mult de un deceniu și a doua întâlnire la nivel de summit dintre cei doi lideri în acest an, după vizita lui Trump în China, în luna mai. Pe agenda discuțiilor s-au aflat inteligența artificială, comerțul, Taiwanul, relațiile cu Iranul și securitatea. Mesajele politice: ton cordial, dar mize economice și tehnologice În timpul cinei de stat, Trump a descris relația cu Xi în termeni cordiali și a spus că „nu ne-am înțeles niciodată mai bine”. În declarațiile de la Casa Albă, președintele american a insistat pe relația personală cu liderul chinez. Xi a afirmat că cei doi au avut „schimburi sincere și aprofundate” și a susținut construirea unei relații „constructive de stabilitate strategică”, pledând totodată pentru evitarea unei confruntări între cele două puteri. De ce contează prezența liderilor din tehnologie Cina de stat din East Room a reunit, alături de cei doi președinți, nume importante din tehnologie și inteligență artificială, între care Elon Musk (Tesla și SpaceX), Jensen Huang (Nvidia), Lisa Su (AMD), Tim Cook (menționat ca fost director general al Apple), Mark Zuckerberg, Sam Altman, Sundar Pichai și Jeff Bezos. Contextul este relevant deoarece inteligența artificială a fost unul dintre subiectele centrale ale summitului. Trump a spus înaintea întâlnirii că AI va fi un subiect important, dar că dorește să păstreze situația „exact așa cum este”, afirmând că aceasta este și poziția Chinei. Gesturi simbolice și pașii următori ai vizitei Trump i-a oferit lui Xi o statuie reprezentând vulturul pleșuv, simbolul național al SUA, și i-a invitat pe participanți să viziteze noua sală de bal aflată în construcție la Casa Albă, despre care a spus că ar urma să fie finalizată peste aproximativ un an. Xi a anunțat că China va invita 100.000 de tineri americani în următorii cinci ani la programe de schimb și studiu în China și că doi urși panda, Ping Ping și Fu Shuang, vor ajunge la Zoo Atlanta în câteva zile. Vizita se încheie vineri, când Xi este programat să meargă împreună cu Trump la Arhivele Naționale ale SUA , înainte de plecarea din Statele Unite. [...]
Schimbul de acuzații dintre Israel și Turcia la tribuna ONU adâncește ruptura diplomatică dintre cele două state, pe fondul războiului din Fâșia Gaza, potrivit Agerpres . Ankara a respins drept „neîntemeiate” afirmațiile premierului israelian Benjamin Netanyahu , care l-a numit pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan „tiran” într-un discurs susținut joi la New York, în fața Adunării Generale a ONU . Reacția Turciei a venit prin Burhanettin Diran, directorul de comunicare al guvernului turc, care a susținut că atacurile lui Netanyahu nu pot „face uitate masacrele sale, dezastrul umanitar din Gaza și urmăririle în justiție pornite conform dreptului internațional”, conform agenției Anadolu, citată de AFP. Un nou episod într-o relație bilaterală deja deteriorată Relațiile dintre Israel și Turcia s-au degradat vizibil după declanșarea războiului din Fâșia Gaza, început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, urmat de ofensiva Israelului, notează materialul. În această săptămână, Erdogan a folosit tribuna ONU pentru a cere începerea „imediată” a reconstrucției Fâșiei Gaza și a insistat asupra protecției copiilor din enclavă. Tensiuni în plenul Adunării Generale În timpul discursului președintelui turc, delegația israeliană a părăsit sala, în momentul în care Erdogan a cerut statelor care nu au recunoscut un stat palestinian să își „reevalueze” decizia. Netanyahu a replicat ulterior, tot de la tribuna ONU, afirmând că „ultima țară care a devenit un super-propagator de minciuni antisemite este Turcia”, potrivit relatării. Context: cooperare istorică, poziții tot mai antagonice Turcia este prezentată ca prima țară cu majoritate musulmană care a recunoscut statul Israel, însă Erdogan este descris drept un critic virulent al Israelului și, potrivit textului, a permis prezența liderilor Hamas pe teritoriul turc. Din informațiile disponibile în sursă nu rezultă dacă acest schimb de acuzații va fi urmat de măsuri diplomatice concrete, însă escaladarea retoricii la ONU indică menținerea tensiunilor la nivel înalt între cele două guverne. [...]
