Știri
Știri din categoria Externe
Emmanuel Macron a cerut la ONU întărirea regulilor multilaterale și a avertizat că o lume dominată de „forța fără reguli” riscă să alunece spre „legea junglei”, potrivit Adevărul. În ultimul său discurs la Adunarea Generală înainte de încheierea mandatului de la Palatul Élysée, președintele Franței a legat direct degradarea ordinii internaționale de conflictele majore și de competiția tehnologică.
Macron a denunțat „întoarcerea imperialismului” și strategiile care pun în discuție frontierele și suveranitatea statelor, susținând că ONU rămâne cadrul necesar pentru apărarea „regulilor comune” și a „interesului comun”.
„Întrebarea care ni se pune foarte simplu este dacă vrem să trăim (…) într-o formă de întoarcere la legea junglei, sau într-o societate internaţională civilizată.”
În privința războiului din Ucraina, liderul francez a pledat pentru un „dublu moratoriu” al atacurilor asupra instalațiilor energetice, atât în Rusia, cât și în Ucraina. Totodată, a propus „un moratoriu la Marea Neagră” pentru a permite circulația cerealelor, argumentând că blocajele afectează securitatea alimentară în numeroase țări emergente și în curs de dezvoltare.
Macron a revenit și asupra războiului din Fâșia Gaza, la un an după ce a inițiat la ONU o recunoaștere a Palestinei ca stat. El a criticat lipsa de acțiune a comunității internaționale și a reafirmat soluția cu două state, pe care o descrie drept o condiție pentru securitatea Israelului „de azi și de mâine”.
Pe componenta de reglementare și autonomie tehnologică, Macron a cerut țărilor „atașate independenței lor” să dezvolte o inteligență artificială care să nu depindă nici de Statele Unite, nici de China. El a vorbit despre o „coaliție a independenților” care să își pună în comun capacitățile de calcul și investițiile pentru a crea un „model open-source de frontieră” (adică un model avansat, la vârful tehnologiei, cu cod deschis).
În final, președintele francez a cerut să nu se cedeze „spiritului înfrângerii” și a avertizat asupra unei „împărțiri lente a lumii”, mesaj care fixează miza politică a discursului: apărarea unui sistem internațional bazat pe reguli, într-un moment de presiune simultană dinspre războaie și competiția pentru controlul tehnologiilor critice.
Recomandate
Reforma ONU revine pe agendă, pe fondul războaielor și al șocurilor economice care apasă lanțurile de aprovizionare și costul vieții, în timp ce liderii mondiali se reunesc săptămâna aceasta la Adunarea Generală , potrivit Mediafax , care citează AP. Reuniunea anuală la nivel înalt are loc în contextul unor războaie majore în Iran, Gaza, Ucraina, Sudan și Myanmar, iar una dintre întrebările centrale este dacă liderii pot face ceva pentru a le opri. În paralel, pe agendă intră și temerile legate de inteligența artificială „scăpată de sub control”, alături de accelerarea încălzirii globale. Dincolo de dimensiunea politică, miza economică este explicită: blocajele pe rutele de transport maritim și în lanțurile de aprovizionare sunt prezentate ca factori care cresc costul vieții și încetinesc creșterea economică, pe fondul unor „șocuri asupra economiei globale”. Un „pachet amplu de reforme”, greu de implementat Potrivit materialului, viitorul Națiunilor Unite este, de asemenea, pe ordinea de zi. Cele 193 de state membre au convenit asupra unui pachet de reforme care vizează actualizarea unor instituții-cheie, inclusiv Consiliul de Securitate al ONU, unde SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța au o influență majoră prin dreptul de veto. Publicația notează însă că reforma „este mai ușor de spus decât de implementat”, în condițiile în care arhitectura actuală reflectă încă raportul de putere de după Al Doilea Război Mondial, nu realitățile secolului XXI. Cine urcă la tribună și ce urmează la vârful ONU Începând de marți, aproximativ 130 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați să susțină discursuri în Adunarea Generală, alături de zeci de miniștri. Printre liderii menționați se numără președintele american Donald Trump și președintele francez Emanuel Macron, care ar urma să vorbească marți, după discursul de deschidere al secretarului general Antonio Guterres despre „starea lumii”. Volodimir Zelenski și Masoud Pezeshkian sunt programați pentru miercuri. În culise, materialul indică și un alt subiect sensibil: succesiunea la conducerea ONU. Al doilea mandat de cinci ani al lui Antonio Guterres se încheie pe 31 decembrie, iar, potrivit aceleiași surse, nu a apărut încă un succesor clar. [...]
România își leagă agenda de reformă a ONU de mize cu impact economic ale războiului din Ucraina , prin mesajele transmise de președintele Nicușor Dan la începutul vizitei sale la New York, potrivit Agerpres . Șeful statului s-a întâlnit duminică cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și cu ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz. În discuția cu Guterres, Nicușor Dan i-a transmis „profunda recunoștință” a României pentru eforturile de identificare a unor soluții la conflictele globale și pentru angajamentul față de pace, dialog și respectarea dreptului internațional. Președintele a punctat, totodată, că România va rămâne un susținător al „multilateralismului eficient”, al inițiativei de reformă UN80 și al Pactului pentru Viitor , cu obiectivul unei ONU „mai puternice” și mai bine pregătite pentru provocările actuale. Războiul din Ucraina, legat explicit de efecte economice și de securitate alimentară Un subiect distinct al întâlnirii a fost impactul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Nicușor Dan a arătat că i-a mulțumit secretarului general al ONU pentru eforturile de a limita efectele războiului, inclusiv pe componenta umanitară și economică, și pentru gestionarea consecințelor asupra securității alimentare globale — un punct relevant pentru piețele de mărfuri agricole și pentru statele dependente de importuri. Mesaj comun cu SUA: „reducerea risipei” și reforma ONU Separat, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a publicat pe platforma X o fotografie alături de Nicușor Dan și a afirmat că Statele Unite și România sunt „parteneri puternici” în reforma ONU. În mesajul său, Waltz a indicat drept obiective reducerea risipei, readucerea păcii și securității în centrul atenției și punerea suveranității pe primul loc. Context: Săptămâna la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU Președintele Nicușor Dan se află la New York pentru a participa la Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU , unde liderii statelor membre discută principalele dosare internaționale. Din informațiile transmise, România își poziționează mesajele în jurul reformei instituționale a ONU și al efectelor economice și de securitate generate de războiul din Ucraina, teme care pot rămâne pe agenda discuțiilor și în zilele următoare ale reuniunii. [...]
Macron semnalează că UE caută contracte pentru minerale strategice și GNL din Canada , într-un moment în care Washingtonul amenință cu represalii comerciale față de apropierea Bruxelles–Ottawa, potrivit Mediafax . Președintele francez Emmanuel Macron se află, de sâmbătă, într-o vizită la Saint-Pierre și Miquelon, colectivitate franceză de peste mări situată lângă provincia canadiană Newfoundland și Labrador. Duminică, el urmează să se întâlnească acolo cu premierul Canadei, Mark Carney , întâlnire pe care Macron a descris-o drept „un gest foarte puternic de prietenie”. În discuțiile cu jurnaliștii, Macron a respins ideea că vizita ar fi fost gândită ca un mesaj politic, afirmând că „nu ar trebui să fim atât de obsedați de transmiterea de mesaje” și invocând existența unor „prieteni apropiați” în regiune, inclusiv Canada. Mediafax notează că informațiile sunt relatate de Euronews. Miza economică: materii prime esențiale și gaz natural lichefiat Macron a indicat explicit interesul Franței și al Uniunii Europene pentru resursele Canadei, menționând: rezervele „substanțiale” de materii prime esențiale și elemente de pământuri rare; producția de gaz natural lichefiat (GNL). El a spus că Franța și UE vor căuta „contracte și acorduri” pentru a asigura aprovizionarea Europei cu minerale strategice și GNL. Contextul politic: criticile lui Trump și riscul de escaladare comercială Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a criticat întărirea relației dintre Canada și UE, în contextul în care Ursula von der Leyen a anunțat că Ottawa va deveni o țară asociată UE. Trump a catalogat ideea asocierii drept „ridicolă”, a numit Canada „un partener comercial groaznic” și a descris asocierea UE–Canada ca „un act ostil”. Potrivit aceleiași surse, Trump a amenințat că va impune „taxe vamale foarte severe” sau că va opri comerțul cu Europa pentru „multe produse”. Ce urmează Programul lui Mark Carney include un prânz de lucru cu Macron și o ceremonie de depunere de coroane de flori, urmate de declarații comune, după care premierul canadian se întoarce la Ottawa. Vizita lui Macron în teritoriile de peste mări se încheie luni, iar ulterior el urmează să meargă la New York pentru Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare, unde, potrivit Mediafax, este de așteptat să fie semnat acordul de securitate al lui Trump privind Groenlanda. [...]
Ucraina condiționează un armistițiu energetic de oprirea atacurilor rusești asupra rețelei sale , într-un moment în care loviturile asupra infrastructurii de energie riscă să amplifice presiunea economică și operațională odată cu apropierea iernii, relatează Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul rămâne pregătit pentru un „armistițiu energetic” bilateral cu Rusia, după discuții separate la New York cu președintele SUA, Donald Trump, și cu premierul britanic, Andy Burnham. Zelenski a precizat, la sediul ONU, că Ucraina ar opri atacurile asupra facilităților energetice rusești dacă Moscova încetează să vizeze sistemul energetic ucrainean. El a subliniat însă că nu a existat o discuție cu Trump despre oprirea unilaterală a loviturilor ucrainene asupra industriei petroliere ruse. „Suntem pregătiți pentru un armistițiu energetic. Dacă ei nu vor ca noi să atacăm motorina și rafinăriile lor, etc, suntem pregătiți – dacă ei nu vor ataca sistemul nostru energetic, electricitatea, sistemul de încălzire, alimentarea cu apă.” De ce contează: energie, iarnă și riscuri de preț Miza imediată este reducerea pagubelor asupra infrastructurii critice și limitarea șocurilor de pe piața energiei, pe fondul intensificării atacurilor la distanță mare de ambele părți. Trump și-a exprimat în ultimele zile îngrijorarea că distrugerile provocate de Ucraina capacității ruse de procesare a combustibililor alimentează scumpirea motorinei la nivel global, pe fondul unor prețuri ridicate la benzină în SUA înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, potrivit aceleiași relatări. Trump a spus înaintea întâlnirii că va discuta cu Zelenski atacurile asupra rafinăriilor și „soluții” pentru încheierea războiului început în 2022. Zelenski a descris discuția de 40 de minute drept „pozitivă și productivă” și a afirmat că ambele părți vor să vadă războiul încheiat „înainte de iarnă”. Context: atacuri intensificate și infrastructură sub presiune Reluarea discuțiilor despre un armistițiu energetic vine după săptămâni de escaladare. Rusia a vizat repetat infrastructura de electricitate, combustibili și porturi din Ucraina, ceea ce amplifică riscul de avarii suplimentare pe măsură ce temperaturile scad. Al Jazeera notează că, pe 15 septembrie, Rusia ar fi lansat aproximativ 200 de drone, potrivit oficialilor ucraineni, lovind inclusiv benzinării din Kiev și infrastructură energetică și portuară în alte zone. În paralel, Ucraina și-a extins campania împotriva industriei petroliere ruse, folosind drone cu rază lungă pentru a lovi rafinării și alte obiective energetice la distanțe de până la 3.000 km. Publicația menționează că un atac din 20 septembrie a forțat rafinăria din Moscova să oprească procesarea țițeiului; informația este atribuită agenției Reuters, care citează surse din industrie. Negocieri și condiții: sancțiuni, exporturi și apărare antiaeriană Kremlinul ar fi salutat anterior o propunere americană pentru un moratoriu energetic, dar ar fi cerut și măsuri care să includă exporturile energetice maritime ale Rusiei și sancțiunile. Zelenski a respins ideea relaxării sancțiunilor „când ucrainenii trăiesc în fiecare zi sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone” și a avertizat, într-o postare pe Telegram, că există informații potrivit cărora Rusia pregătește „un nou atac masiv” asupra Ucrainei. Pe componenta de protecție a infrastructurii, Zelenski a spus că a discutat cu Trump un pachet de apărare antiaeriană pentru iarnă și a cerut rachete Patriot suplimentare, descrise drept singurul sistem din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachete balistice rusești. El a propus ca Ucraina să primească Patriots din stocurile SUA în această iarnă, urmând să compenseze ulterior cu interceptori dintr-un acord cu Germania, care ar fi acceptat să furnizeze 600 de Patriots în 2027 și 2028; Zelenski a spus că ideea nu a fost respinsă, dar că Trump nu a agreat-o încă. În același timp, premierul britanic Andy Burnham a declarat că a făcut demersuri pe lângă Trump pentru a susține un armistițiu energetic Ucraina–Rusia și a promis sprijin financiar suplimentar pentru infrastructura Ucrainei. [...]
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unor indicii despre un nou atac masiv rusesc , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski publicate marți, după o întâlnire cu premierul britanic Andy Burnham la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Zelenski a spus că există informații potrivit cărora Rusia „pregătește un nou atac masiv” asupra Ucrainei și că autoritățile de la Kiev sunt „în contact permanent” cu aliații pentru a obține noi mijloace de apărare antiaeriană. În același mesaj, liderul ucrainean a respins ideea relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei, argumentând că ucrainenii trăiesc zilnic sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone. Tactici schimbate și drone noi: presiune mai mare asupra economiei și vieții cotidiene În contextul atacurilor aeriene, Rusia a modificat în ultimele săptămâni modul de operare: pe lângă loviturile nocturne de amploare, a trecut la baraje constante pe parcursul zilei. În paralel, Moscova a introdus în ultimele luni drone cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și pot evita apărarea antiaeriană, ceea ce — conform materialului — a amplificat perturbările pentru afaceri, instituții și populația civilă. Discuții la New York și situația de pe front Aflat la New York, Zelenski a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, despre eforturile de a încheia războiul, inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu bilateral care să vizeze ținte energetice. Pe teren, trupele ruse înaintează lent în regiunea Donețk, însă linia frontului s-a schimbat puțin în ultimele luni. În același timp, forțele ucrainene lovesc ținte rusești — multe din industria petrolieră — la distanțe de până la 3.000 km de granița Ucrainei. Într-un interviu acordat la New York publicației Wall Street Journal, Zelenski a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „nu câștigă” și „nu pierde” războiul și că nu se simte constrâns să intre în negocieri directe pentru încheierea conflictului. [...]
Escaladarea presiunilor economice ale Chinei asupra Japoniei – de la restricții comerciale la tăieri de exporturi de „pământuri rare” – împinge Tokio să caute sprijin politic la Washington, într-o fereastră diplomatică sensibilă, potrivit Digi24 . Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi , urmează să se întâlnească la New York cu Donald Trump, cu o zi înainte ca președintele american să îl primească pe Xi Jinping la Washington. Pe agendă sunt presiunile economice și de securitate exercitate de China, dar și angajamentele SUA față de Japonia și regiunea Indo-Pacifică, notează The New York Times , citat de Digi24. De ce contează: „pământurile rare” și turismul, folosite ca pârghii economice Tensiunile s-au amplificat după declarațiile lui Takaichi privind Taiwanul, iar Beijingul ar fi răspuns printr-o serie de măsuri cu impact direct în economie. În material sunt menționate: restricționarea importurilor de fructe de mare din Japonia; descurajarea turismului către Japonia; limitarea exporturilor de minerale esențiale, inclusiv „pământuri rare” (materii prime critice folosite în tehnologii precum electronice, baterii și echipamente industriale). Presiunea s-a văzut și în datele recente: turismul din China către Japonia a scăzut puternic, cu un minus de 59% în august față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit sursei. Pe lanțurile de aprovizionare, China ar fi redus exporturile de magneți din pământuri rare către Japonia: în iulie au fost 122 de tone, cu 52% mai puțin decât în iulie anul trecut, iar în august scăderea a fost de 17% față de august din anul precedent, conform datelor vamale chineze citate în articol. Miza întâlnirii cu Trump: securitate, comerț și angajamente de investiții Takaichi este așteptată să ridice în discuția cu Trump atât componenta de securitate, cât și pe cea economică. Un punct central este menținerea angajamentelor de securitate ale SUA în Asia de Est, inclusiv prezența a peste 50.000 de militari americani staționați în Japonia. În același timp, agenda include teme de comerț, apărare și probleme valutare ale Japoniei. Potrivit materialului, Takaichi ar urma să sublinieze eforturile Japoniei de a-și respecta promisiunea de a investi 550 de miliarde de dolari (aprox. 2.475 miliarde lei) în Statele Unite, parte a unui acord comercial încheiat cu administrația Trump anul trecut. Canalul diplomatic cu Beijingul rămâne fragil În paralel, Tokio încearcă să mențină deschis dialogul cu Beijingul, inclusiv prin delegații de parlamentari și lideri din mediul de afaceri trimise în China. Totuși, oficiali chinezi le-ar fi cerut japonezilor ca Takaichi să își retragă afirmația despre Taiwan, în timp ce consilierii premierului spun că aceasta nu intenționează să facă acest pas. Un alt obstacol menționat este lipsa unui „intermediar de încredere” între cele două părți, după ce Partidul Liberal Democrat ar fi pierdut sprijinul Komeito, fost partener de coaliție care funcționa ca un canal de comunicare cu China. În acest context, o eventuală întâlnire Takaichi–Xi la APEC , în noiembrie, la Shenzhen, este încă incertă: materialul precizează că niciuna dintre părți nu a comentat dacă își vor rezerva timp pentru o discuție față în față. [...]
