CAT$647.24-6.38%

Comisia Europeană testează cât costă, în practică, reducerea dependenței de China înainte să scrie o regulă care ar scumpi aprovizionarea industriei, potrivit The Next Web. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, urmează să întrebe direct directorii generali, pe 18 septembrie, câtă „decuplare” de China își pot permite companiile și unde este limita de cost acceptabilă.

Miza este „instrumentul de diversificare”, o propunere care ar împinge firmele să își procure importuri critice – inclusiv materii prime – de la cel puțin trei furnizori diferiți, acolo unde există alternative. Ideea: reducerea riscului ca o dependență de tip „un singur furnizor” să devină vulnerabilitate economică și politică.

De ce consultarea cu industria vine înaintea proiectului de regulă

Întâlnirea, relatată de Politico pe baza informațiilor de la patru persoane familiarizate cu discuțiile, ar urma să reunească directori generali din sectoare precum utilaje, componente electrice, auto și chimie; companiile nu sunt numite.

Elementul neobișnuit este ordinea pașilor: Comisia consultă industria înainte de a redacta propunerea, nu după. Publicația notează că această „deferență” are o explicație simplă: costul. Trecerea de la un furnizor „ieftin și fiabil” la trei furnizori crește cheltuielile, iar Bruxelles-ul vrea să afle din timp cât de departe poate merge fără să declanșeze o opoziție masivă care să dilueze regula în negocieri.

Presiune de calendar și posibilitatea unor măsuri mai dure

Calendarul politic este strâns. Ursula von der Leyen își susține discursul despre starea Uniunii pe 16 septembrie, cu două zile înainte de întâlnirea cu directorii generali, și este așteptată să abordeze riscurile pe care China le-ar reprezenta pentru baza industrială europeană. Šefčovič are programată o discuție prin videoconferință cu omologul său chinez, Wang Wentao, la mijlocul lui septembrie, urmată de o vizită la Beijing la început de octombrie.

În paralel, liderii naționali se întâlnesc la mijlocul lui octombrie și au cerut deja Comisiei soluții noi pentru a aborda „supracapacitatea industrială” a Chinei, dacă discuțiile nu produc rezultate. Într-un interviu pentru Euronews, Šefčovič a spus că Beijingul trebuie să livreze „rezultate foarte concrete”, altfel va exista o mișcare politică puternică pentru măsuri mai dure, fără să detalieze ce ar însemna acestea.

Ce sectoare sunt în vizor și unde e vulnerabilitatea tehnologică

Comisia a intensificat deja investigațiile comerciale privind bunuri chinezești, iar domeniile semnalate pentru „reechilibrare” includ mașinile, dispozitivele medicale și agroalimentarul, conform materialului.

În tehnologie, expunerea este mai concentrată: cipuri, pământuri rare și materiale procesate folosite în magneți, baterii și optică. Acolo, dependența de o singură sursă se poate transforma rapid într-un instrument de negociere, motiv pentru care instrumentul de diversificare a fost gândit pentru importuri critice, nu pentru comerțul în ansamblu.

La baza discuției stă și un dezechilibru care nu se corectează: UE are un deficit comercial cu China de aproximativ 1 miliard de euro pe zi (aprox. 5 miliarde lei). În acest context, Comisia cere companiilor să ajute la proiectarea unei reguli care le-ar face achizițiile mai scumpe, chiar în momentul în care le cere și investiții în capacități europene — o schimbare dificilă după două decenii de optimizare a lanțurilor de aprovizionare în direcția opusă.