Știri
Știri din categoria Externe
Ciocnirea a două Su-35 ridică semne de întrebare despre siguranța operațională a aviației ruse. Potrivit Mediafax, două avioane rusești de vânătoare Su-35 s-au ciocnit în aer, iar incidentul s-a soldat cu moartea unuia dintre piloți; celălalt a fost nevoit să se catapulteze.
Accidentul a avut loc duminică, în regiunea Kursk din Rusia, conform canalului de Telegram al aviației militare ruse, citat de publicația Militarnyi. Circumstanțele exacte rămân neclare, iar autoritățile ruse nu au comentat public incidentul, mai notează aceeași sursă.
Su-35S (denumire NATO: „Super Flanker”) este prezentat ca un avion de vânătoare multifuncțional, cu două motoare, de generația a patra, dezvoltat pe baza Su-27, potrivit KyivPost. Modelul este descris drept „coloana vertebrală” a flotei de avioane de luptă a Rusiei, cu peste 100 de aparate aflate, potrivit informațiilor, în serviciu activ.
În contextul operațional, aeronavele sunt folosite frecvent pentru:
Armata rusă a primit cel mai recent lot de avioane Su-35S la 27 august, potrivit informațiilor din articol.
Separat, Mediafax amintește că, în iulie, un avion de vânătoare ucrainean F-16 a obținut prima victorie aeriană, doborând un avion de vânătoare rus, potrivit unei declarații făcute de generalul Dan Caine, președintele Comitetului Șefilor de Stat Major al SUA, la o audiere în Senat. Caine nu a precizat tipul aeronavei ruse, însă „ar fi fost vorba” despre un Su-35, conform sursei citate.
Recomandate
Emmanuel Macron cere o interdicție UE pentru rețelele sociale sub 15 ani , o mișcare care ar împinge marile platforme către obligații mai dure de verificare a vârstei și de „siguranță implicită” (setări de protecție activate din start), potrivit Mediafax . Președintele Franței i-a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , un „text european” care să interzică accesul la rețelele de socializare pentru persoanele sub 15 ani, cu argumentul protejării copiilor din Uniune. De ce contează: presiune de reglementare directă pe platforme Demersul vizează armonizarea la nivel european a unei „majorități digitale”, într-un context în care există diferențe de opinie între statele UE, inclusiv asupra pragului de vârstă. Macron susține că „situația este urgentă” și cere ca verificarea vârstei să se bazeze pe „soluții naționale și europene robuste” care să respecte regulile de confidențialitate. În scrisoarea datată 29 august, Macron solicită și ca legislația europeană să reglementeze „funcțiile care dau dependență” și să introducă „standarde de siguranță implicite”, inclusiv „limite de timp de utilizare”. Context: legea franceză a fost blocată, Parisul caută o cale compatibilă cu UE Inițiativa vine după ce o lege franceză cu obiectiv similar a fost anulată în august de Consiliul Constituțional. În paralel, Macron spune că vrea să „găsească o cale de urmat în această toamnă” printr-un „text legislativ revizuit” la nivel național, care să respecte atât dreptul UE, cât și Constituția Franței, potrivit Le Figaro (citat de Mediafax). Macron afirmă că speră ca o interdicție să devină operațională în Franța până la plecarea sa de la Palatul Élysée, în primăvară. [...]
Controversa privind noile uniforme ale Forțelor Spațiale riscă să devină o problemă de imagine pentru administrația SUA , după ce președintele Donald Trump le-a prezentat pe platforma sa Truth Social , iar în spațiul public au apărut reacții care le asociază cu estetica nazistă, potrivit News . Uniformele sunt descrise ca fiind „inspirate de rigoarea și funcționalitatea” din filmul „ Starship Troopers ”, cu accent pe „negrul satinat”. În paralel, Casa Albă a publicat pe rețelele sociale „jocuri video îngrețoșătoare”, notează HuffPost, în contextul în care subiectul a început să genereze reacții puternice online. De ce contează: risc de reputație pentru o structură militară relativ nouă În mediul online, mai mulți utilizatori au criticat designul, invocând asemănări cu uniformele fasciste, inclusiv prin paleta de culori (gri-negru) și prin elemente precum casca cu vizieră și cizmele de piele. Două dintre reacțiile citate în material sunt explicite în asocierea cu estetica nazistă: „Depășește parodia! Desigur că arată ca un Trump care promovează uniforme ale SS-ului nazist.” „Nimic aici nu pare să aibă vreo legătură cu spațiul, dar chiar seamănă cu o uniformă nazistă.” Contextul cultural invocat: „Starship Troopers” și referințele la fascism Alegerea filmului „Starship Troopers” ca sursă de inspirație este prezentată drept sensibilă, în condițiile în care producția (lansată în 1997) descrie o lume condusă de un regim fascist. Regizorul Paul Verhoeven a caracterizat filmul drept o viziune „ironică” a unei „utopii fasciste” și a declarat, într-un interviu pentru The Guardian din 2022, că filmul era „despre politica americană”, potrivit articolului. Materialul mai indică și o posibilă paralelă vizuală cu uniformele ofițerilor Imperiului Galactic din „Star Wars”, univers ficțional care critică totalitarismele și face trimiteri la Germania nazistă prin personajele negative. Ce se schimbă față de uniformele anterioare Noile uniforme sunt descrise ca fiind „mult diferite” de cele precedente, bleumarin, cu o tunică mai amplă și șase nasturi în diagonală. Forța Spațială a fost lansată în 2019, în timpul primului mandat al lui Donald Trump. În lipsa unor reacții oficiale prezentate în material, amploarea consecințelor rămâne de urmărit, însă episodul indică un nou front de controversă publică în jurul simbolisticii și comunicării instituționale la nivelul administrației americane. [...]
Zelenski spune că SUA au venit cu idei „pertinente”, dar fără progres decisiv , într-un moment în care eforturile diplomatice de a opri războiul sunt blocate de luni, iar Kievul încearcă să lege discuțiile de pace de un nou sprijin pentru apărarea aeriană înainte de iarnă, potrivit Agerpres . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au prezentat „câteva idei foarte pertinente și valoroase” în discuțiile despre modalitățile de a pune capăt războiului cu Rusia. El nu a oferit detalii, precizând că Kievul a convenit cu emisarii americani să lucreze mai întâi la aceste idei. Witkoff și Kushner au vizitat în weekend atât Rusia, cât și Ucraina și au avut discuții de câteva ore cu Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin. Întâlnirile nu au adus însă „un progres decisiv” privind încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În paralel, Zelenski a spus că intenționează să se întâlnească din nou cu președintele SUA, Donald Trump , mai târziu în septembrie, iar pe agenda sa se află și un pachet de sprijin pentru apărarea aeriană pe timp de iarnă. Mizele rămân neschimbate: teritoriu, cereale, energie, prizonieri Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina și Rusia rămân profund divizate asupra condițiilor de încheiere a războiului. Un punct-cheie este soarta teritoriului aflat încă sub control ucrainean în Donbas, revendicat de Moscova, dar necucerit în totalitate după ani de lupte. Zelenski a mai afirmat că reprezentanți ai Ucrainei, SUA și Europei urmează să se întâlnească „în viitorul apropiat” pentru a pregăti o reuniune trilaterală. Următoarea reuniune ar putea fi găzduită de Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau alte țări, iar temele avute în vedere includ: transporturile de cereale; infrastructura energetică; schimburile de prizonieri de război, pe care Kievul vrea să le „intensifice și accelereze”. În acest cadru, Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru un compromis, insistând însă asupra necesității unor rezultate concrete. „Nu trebuie doar să discutăm, ci să obținem rezultate concrete.” [...]
Ucraina vrea să securizeze rapid livrările de interceptoare americane și pregătește, în paralel, un format trilateral cu SUA și UE, pe fondul intensificării atacurilor asupra Kievului, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump după 20 septembrie, pentru a discuta despre livrările de rachete interceptoare din SUA, care ar ajuta la contracararea rachetelor balistice rusești. El a indicat că discuția vizează și un pachet de sprijin pentru apărarea aeriană pe timp de iarnă. În același timp, Zelenski a afirmat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au prezentat „câteva idei bune” în discuțiile despre modalități de a pune capăt războiului cu Rusia, după vizite recente atât în Rusia, cât și în Ucraina, unde au avut convorbiri de câteva ore cu Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit relatării, aceste întâlniri nu au produs însă o evoluție decisivă privind încheierea conflictului, aflat în al cincilea an. Trilaterală Ucraina–SUA–UE, cu teme economice și energetice Zelenski a mai declarat că reprezentanți ai Ucrainei, Statelor Unite și Uniunii Europene urmează să se întâlnească „în viitorul apropiat” pentru a pregăti o reuniune trilaterală. Ca posibile gazde pentru următoarea rundă au fost menționate Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau alte țări. Pe agenda discuțiilor ar urma să intre, printre altele: transporturile de cereale; infrastructura energetică; continuarea și accelerarea schimburilor de prizonieri de război. Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru un compromis și a insistat pe necesitatea unor rezultate concrete, în condițiile în care Kievul și Moscova rămân „la mare distanță” în privința modului de a opri războiul, inclusiv pe tema teritoriilor din estul Donbasului revendicate de Rusia. [...]
Comisia Europeană testează cât costă, în practică, reducerea dependenței de China înainte să scrie o regulă care ar scumpi aprovizionarea industriei, potrivit The Next Web . Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, urmează să întrebe direct directorii generali, pe 18 septembrie, câtă „decuplare” de China își pot permite companiile și unde este limita de cost acceptabilă. Miza este „ instrumentul de diversificare ”, o propunere care ar împinge firmele să își procure importuri critice – inclusiv materii prime – de la cel puțin trei furnizori diferiți, acolo unde există alternative. Ideea: reducerea riscului ca o dependență de tip „un singur furnizor” să devină vulnerabilitate economică și politică. De ce consultarea cu industria vine înaintea proiectului de regulă Întâlnirea, relatată de Politico pe baza informațiilor de la patru persoane familiarizate cu discuțiile, ar urma să reunească directori generali din sectoare precum utilaje, componente electrice, auto și chimie; companiile nu sunt numite. Elementul neobișnuit este ordinea pașilor: Comisia consultă industria înainte de a redacta propunerea, nu după. Publicația notează că această „deferență” are o explicație simplă: costul. Trecerea de la un furnizor „ieftin și fiabil” la trei furnizori crește cheltuielile, iar Bruxelles-ul vrea să afle din timp cât de departe poate merge fără să declanșeze o opoziție masivă care să dilueze regula în negocieri. Presiune de calendar și posibilitatea unor măsuri mai dure Calendarul politic este strâns. Ursula von der Leyen își susține discursul despre starea Uniunii pe 16 septembrie, cu două zile înainte de întâlnirea cu directorii generali, și este așteptată să abordeze riscurile pe care China le-ar reprezenta pentru baza industrială europeană. Šefčovič are programată o discuție prin videoconferință cu omologul său chinez, Wang Wentao, la mijlocul lui septembrie, urmată de o vizită la Beijing la început de octombrie. În paralel, liderii naționali se întâlnesc la mijlocul lui octombrie și au cerut deja Comisiei soluții noi pentru a aborda „supracapacitatea industrială” a Chinei, dacă discuțiile nu produc rezultate. Într-un interviu pentru Euronews , Šefčovič a spus că Beijingul trebuie să livreze „rezultate foarte concrete”, altfel va exista o mișcare politică puternică pentru măsuri mai dure, fără să detalieze ce ar însemna acestea. Ce sectoare sunt în vizor și unde e vulnerabilitatea tehnologică Comisia a intensificat deja investigațiile comerciale privind bunuri chinezești, iar domeniile semnalate pentru „reechilibrare” includ mașinile, dispozitivele medicale și agroalimentarul, conform materialului. În tehnologie, expunerea este mai concentrată: cipuri, pământuri rare și materiale procesate folosite în magneți, baterii și optică. Acolo, dependența de o singură sursă se poate transforma rapid într-un instrument de negociere, motiv pentru care instrumentul de diversificare a fost gândit pentru importuri critice, nu pentru comerțul în ansamblu. La baza discuției stă și un dezechilibru care nu se corectează: UE are un deficit comercial cu China de aproximativ 1 miliard de euro pe zi (aprox. 5 miliarde lei). În acest context, Comisia cere companiilor să ajute la proiectarea unei reguli care le-ar face achizițiile mai scumpe, chiar în momentul în care le cere și investiții în capacități europene — o schimbare dificilă după două decenii de optimizare a lanțurilor de aprovizionare în direcția opusă. [...]
Rusia închide Consulatul General al Germaniei din Sankt Petersburg , cu termen-limită 18 septembrie , o decizie care reduce capacitatea operațională a Germaniei de a oferi servicii consulare și de a menține canale instituționale pe teren, pe fondul escaladării reciproce dintre Moscova și Berlin, potrivit Mediafax . Ministerul rus de Externe a anunțat că „își retrage consimțământul” pentru funcționarea consulatului și a precizat că acesta trebuie să își înceteze activitățile cel târziu pe 18 septembrie. Informația este atribuită de publicație și cotidianului Le Figaro. Ce declanșează măsura și cum se leagă de deciziile Germaniei Închiderea consulatului german este prezentată de Moscova drept răspuns la decizia Berlinului de a închide consulatul rus din Bonn și centrul cultural rus din Berlin („Casa Rusă”), măsuri care ar urma să intre în vigoare tot de la 18 septembrie. Ministerul rus de Externe a acuzat Germania că ar fi provocat „un nou ciclu de escaladare a relațiilor bilaterale”. Efecte operaționale: restrângerea prezenței și a activității culturale Pe lângă componenta consulară, Rusia anunțase anterior închiderea iminentă a centrelor culturale germane pe teritoriul său și l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri german, invocând „acțiunile și declarațiile anti-ruse ale autorităților germane”. În același context, Ministerul rus de Externe a mai transmis că angajații Institutului Goethe trebuie să părăsească Rusia cel târziu până la 13 septembrie. Contextul de securitate invocat de Berlin Deciziile anunțate de Germania au venit după ce Berlinul a acuzat oficial Rusia de tentativă de atac terorist la începutul lunii august, folosind o dronă încărcată cu explozibil pe aeroportul din Leipzig , descris ca un centru militar cheie pentru armata germană, NATO și ajutorul pentru Ucraina. Separat, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Berlinul că vrea să „reaprindă” războiul cu Rusia, potrivit informațiilor citate de Mediafax. [...]
