Știri
Știri din categoria Externe
Controversa privind noile uniforme ale Forțelor Spațiale riscă să devină o problemă de imagine pentru administrația SUA, după ce președintele Donald Trump le-a prezentat pe platforma sa Truth Social, iar în spațiul public au apărut reacții care le asociază cu estetica nazistă, potrivit News.
Uniformele sunt descrise ca fiind „inspirate de rigoarea și funcționalitatea” din filmul „Starship Troopers”, cu accent pe „negrul satinat”. În paralel, Casa Albă a publicat pe rețelele sociale „jocuri video îngrețoșătoare”, notează HuffPost, în contextul în care subiectul a început să genereze reacții puternice online.
În mediul online, mai mulți utilizatori au criticat designul, invocând asemănări cu uniformele fasciste, inclusiv prin paleta de culori (gri-negru) și prin elemente precum casca cu vizieră și cizmele de piele.
Două dintre reacțiile citate în material sunt explicite în asocierea cu estetica nazistă:
„Depășește parodia! Desigur că arată ca un Trump care promovează uniforme ale SS-ului nazist.”
„Nimic aici nu pare să aibă vreo legătură cu spațiul, dar chiar seamănă cu o uniformă nazistă.”
Alegerea filmului „Starship Troopers” ca sursă de inspirație este prezentată drept sensibilă, în condițiile în care producția (lansată în 1997) descrie o lume condusă de un regim fascist. Regizorul Paul Verhoeven a caracterizat filmul drept o viziune „ironică” a unei „utopii fasciste” și a declarat, într-un interviu pentru The Guardian din 2022, că filmul era „despre politica americană”, potrivit articolului.
Materialul mai indică și o posibilă paralelă vizuală cu uniformele ofițerilor Imperiului Galactic din „Star Wars”, univers ficțional care critică totalitarismele și face trimiteri la Germania nazistă prin personajele negative.
Noile uniforme sunt descrise ca fiind „mult diferite” de cele precedente, bleumarin, cu o tunică mai amplă și șase nasturi în diagonală. Forța Spațială a fost lansată în 2019, în timpul primului mandat al lui Donald Trump.
În lipsa unor reacții oficiale prezentate în material, amploarea consecințelor rămâne de urmărit, însă episodul indică un nou front de controversă publică în jurul simbolisticii și comunicării instituționale la nivelul administrației americane.
Recomandate
Zelenski spune că SUA au venit cu idei „pertinente”, dar fără progres decisiv , într-un moment în care eforturile diplomatice de a opri războiul sunt blocate de luni, iar Kievul încearcă să lege discuțiile de pace de un nou sprijin pentru apărarea aeriană înainte de iarnă, potrivit Agerpres . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au prezentat „câteva idei foarte pertinente și valoroase” în discuțiile despre modalitățile de a pune capăt războiului cu Rusia. El nu a oferit detalii, precizând că Kievul a convenit cu emisarii americani să lucreze mai întâi la aceste idei. Witkoff și Kushner au vizitat în weekend atât Rusia, cât și Ucraina și au avut discuții de câteva ore cu Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin. Întâlnirile nu au adus însă „un progres decisiv” privind încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În paralel, Zelenski a spus că intenționează să se întâlnească din nou cu președintele SUA, Donald Trump , mai târziu în septembrie, iar pe agenda sa se află și un pachet de sprijin pentru apărarea aeriană pe timp de iarnă. Mizele rămân neschimbate: teritoriu, cereale, energie, prizonieri Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina și Rusia rămân profund divizate asupra condițiilor de încheiere a războiului. Un punct-cheie este soarta teritoriului aflat încă sub control ucrainean în Donbas, revendicat de Moscova, dar necucerit în totalitate după ani de lupte. Zelenski a mai afirmat că reprezentanți ai Ucrainei, SUA și Europei urmează să se întâlnească „în viitorul apropiat” pentru a pregăti o reuniune trilaterală. Următoarea reuniune ar putea fi găzduită de Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau alte țări, iar temele avute în vedere includ: transporturile de cereale; infrastructura energetică; schimburile de prizonieri de război, pe care Kievul vrea să le „intensifice și accelereze”. În acest cadru, Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru un compromis, insistând însă asupra necesității unor rezultate concrete. „Nu trebuie doar să discutăm, ci să obținem rezultate concrete.” [...]
Ucraina vrea să securizeze rapid livrările de interceptoare americane și pregătește, în paralel, un format trilateral cu SUA și UE, pe fondul intensificării atacurilor asupra Kievului, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump după 20 septembrie, pentru a discuta despre livrările de rachete interceptoare din SUA, care ar ajuta la contracararea rachetelor balistice rusești. El a indicat că discuția vizează și un pachet de sprijin pentru apărarea aeriană pe timp de iarnă. În același timp, Zelenski a afirmat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au prezentat „câteva idei bune” în discuțiile despre modalități de a pune capăt războiului cu Rusia, după vizite recente atât în Rusia, cât și în Ucraina, unde au avut convorbiri de câteva ore cu Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit relatării, aceste întâlniri nu au produs însă o evoluție decisivă privind încheierea conflictului, aflat în al cincilea an. Trilaterală Ucraina–SUA–UE, cu teme economice și energetice Zelenski a mai declarat că reprezentanți ai Ucrainei, Statelor Unite și Uniunii Europene urmează să se întâlnească „în viitorul apropiat” pentru a pregăti o reuniune trilaterală. Ca posibile gazde pentru următoarea rundă au fost menționate Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveția sau alte țări. Pe agenda discuțiilor ar urma să intre, printre altele: transporturile de cereale; infrastructura energetică; continuarea și accelerarea schimburilor de prizonieri de război. Zelenski a spus că Ucraina este pregătită pentru un compromis și a insistat pe necesitatea unor rezultate concrete, în condițiile în care Kievul și Moscova rămân „la mare distanță” în privința modului de a opri războiul, inclusiv pe tema teritoriilor din estul Donbasului revendicate de Rusia. [...]
Donald Trump a relansat tema redenumirilor simbolice în plin context electoral , sugerând ca statul New Mexico să fie redenumit „New America”, potrivit news.ro , care citează AFP. Propunerea a fost respinsă imediat de guvernatoarea statului și este descrisă ca o inițiativă percepută mai ales ca o încercare de a muta atenția de la subiecte nepopulare. Trump a făcut sugestia într-o postare pe Truth Social , susținând că „mulți oameni” ar fi propus schimbarea numelui și că „New America” ar fi „mai prestigios și mai frumos” pentru locuitori. Casa Albă a republicat o imagine în care partea „Mexico” din denumirea statului apare tăiată și înlocuită cu „America”, iar presa americană ar fi indicat că ideea ar proveni dintr-o farsă de pe internet. Reacția autorităților din New Mexico: „nu este supus dezbaterii” Guvernatoarea democrată Michelle Lujan Grisham a declarat pentru Fox News că numele statului „nu este supus dezbaterii; este al nostru de mult înainte de înființarea Statelor Unite”. Ea a acuzat, totodată, că președintele încearcă să „distragă atenția americanilor” de la probleme precum creșterea accentuată a prețurilor la benzină. Un tipar recent: lac, golf, strâmtoare Propunerea privind New Mexico vine la câteva zile după ce Trump a semnat un decret prin care lacul Ontario ar urma să fie redenumit „Lake America”, pe fondul războiului comercial cu Canada. În același registru, săptămâna trecută a propus redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”, iar în ianuarie 2025, la începutul celui de-al doilea mandat, a redenumit unilateral Golful Mexicului în „Golful Americii”, decizie contestată de Mexic. Canada a respins, de asemenea, inițiativa privind lacul Ontario. În material se arată că această „obsesie pentru denumiri” este interpretată de observatori și detractori ca o tentativă de a schimba agenda publică, în condițiile în care popularitatea lui Trump este la cel mai scăzut nivel, iar Partidul Republican se teme de o înfrângere severă la alegerile din noiembrie pentru controlul Congresului. [...]
Scăderea popularității lui Trump înainte de „midterms” ridică riscuri economice și comerciale , pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții și de escaladarea războiului comercial cu Canada, potrivit news.ro . Cu mai puțin de două luni înainte de alegerile intermediare din noiembrie, un sondaj național realizat de Focaldata arată că 33% dintre alegătorii înregistrați din SUA aprobă activitatea lui Donald Trump ca președinte. Nivelul este descris ca un minim istoric în seria de sondaje în care Financial Times a adresat această întrebare începând din luna mai și este cu 3 puncte procentuale sub luna precedentă, conform nv.ua, citat de news.ro. În interiorul electoratului republican, gradul de aprobare a scăzut cu peste 2 puncte procentuale, la 72%, un nou minim în sondajele Financial Times. Economia și costul vieții, în centrul nemulțumirilor Sondajul indică o deteriorare a percepției asupra economiei: aproape două treimi dintre alegătorii înregistrați spun că economia SUA merge într-o direcție greșită. Totodată, 57% afirmă că situația lor financiară s-a înrăutățit sub președinția lui Trump, față de 53% luna trecută. În rândul republicanilor, doar 53% declară că aprobă politicile economice și de ocupare a forței de muncă ale lui Trump, în scădere cu aproape 8 puncte procentuale față de luna precedentă. Tarifele cu Canada și efectele de preț, un factor de presiune Un alt element major este politica comercială. Potrivit sondajului, 56% dintre alegători — inclusiv 60% dintre independenți și aproape o treime dintre republicani — nu aprobă decizia recentă de a impune o taxă vamală de 50% asupra mărfurilor canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei). Măsura a determinat Canada să introducă tarife de retorsiune de până la 50% asupra importurilor din SUA, ceea ce a escaladat războiul comercial și a amplificat temerile privind creșterea prețurilor de consum, mai notează materialul. Context politic: presiune pe republicani înainte de alegeri Publicația mai arată că aceste rezultate sunt o veste proastă pentru Casa Albă, în condițiile în care republicanii încearcă să își păstreze controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, considerate în mod tradițional un test al administrației aflate la putere. În același context, news.ro menționează și războiul cu Iranul, despre care afirmă că, în ultimele șase luni, a contribuit la creșterea costurilor de împrumut pentru SUA și la scumpiri la combustibil și bunuri de consum. Materialul nu oferă însă valori numerice pentru aceste evoluții. [...]
Moscova condiționează un posibil summit Putin–Trump–Xi de o agendă clară , semnalând că o întâlnire la vârf ar avea loc doar dacă părțile pot defini dinainte mizele și rezultatele așteptate, potrivit Agerpres . Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că Rusia „nu a exclus” posibilitatea unei întâlniri trilaterale între președinții Rusiei, SUA și Chinei. În același timp, el a precizat că, înainte de „pregătirile propriu-zise”, este necesar să fie înțeles care va fi agenda reuniunii. Oficialul rus a indicat că discuția despre format depinde de „substanța întâlnirii” și de ceea ce se poate aștepta „ca rezultat”. Ce ar însemna, practic, „agenda” pentru a trece la pregătiri Din declarațiile lui Riabkov reiese că Moscova nu tratează întâlnirea ca pe un obiectiv în sine, ci ca pe un instrument care trebuie să producă rezultate definite. În acest cadru, condiția invocată este una operațională: stabilirea temelor și a așteptărilor înainte de a începe organizarea. Contextul: fereastra APEC din noiembrie La începutul lunii, consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a vorbit despre posibilitatea unei întâlniri între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în noiembrie, la Shenzhen, în China. Informația este atribuită de Agerpres agenției ruse TASS, citată de Reuters . [...]
Ciocnirea a două Su-35 ridică semne de întrebare despre siguranța operațională a aviației ruse. Potrivit Mediafax , două avioane rusești de vânătoare Su-35 s-au ciocnit în aer, iar incidentul s-a soldat cu moartea unuia dintre piloți; celălalt a fost nevoit să se catapulteze. Accidentul a avut loc duminică, în regiunea Kursk din Rusia, conform canalului de Telegram al aviației militare ruse, citat de publicația Militarnyi. Circumstanțele exacte rămân neclare, iar autoritățile ruse nu au comentat public incidentul, mai notează aceeași sursă. De ce contează: impact asupra disponibilității flotei și a misiunilor Su-35S (denumire NATO: „Super Flanker”) este prezentat ca un avion de vânătoare multifuncțional, cu două motoare, de generația a patra, dezvoltat pe baza Su-27, potrivit KyivPost. Modelul este descris drept „coloana vertebrală” a flotei de avioane de luptă a Rusiei, cu peste 100 de aparate aflate, potrivit informațiilor, în serviciu activ. În contextul operațional, aeronavele sunt folosite frecvent pentru: acoperirea avioanelor de vânătoare-bombardament Su-34, în sprijinul forțelor terestre; interceptarea dronelor și rachetelor ucrainene; atacarea sistemelor ucrainene de apărare aeriană. Context: livrări recente și pierderi în războiul aerian Armata rusă a primit cel mai recent lot de avioane Su-35S la 27 august, potrivit informațiilor din articol. Separat, Mediafax amintește că, în iulie, un avion de vânătoare ucrainean F-16 a obținut prima victorie aeriană, doborând un avion de vânătoare rus, potrivit unei declarații făcute de generalul Dan Caine, președintele Comitetului Șefilor de Stat Major al SUA, la o audiere în Senat. Caine nu a precizat tipul aeronavei ruse, însă „ar fi fost vorba” despre un Su-35, conform sursei citate. [...]
