Emisarul lui Trump cere consolidarea prezenței militare a SUA în Groenlanda - pactul de apărare din 1951 permite extinderea, cu informarea Danemarcei și a autorităților locale

Statele Unite iau în calcul extinderea prezenței militare în Groenlanda , pe fondul reluării presiunilor politice ale lui Donald Trump pentru controlul insulei și al interesului strategic tot mai mare în Arctica, potrivit Digi24 . Jeff Landry , trimisul special al SUA în Groenlanda și guvernator republican al statului Louisiana, a declarat pentru AFP că Washingtonul „trebuie să-și consolideze prezența” pe teritoriul autonom danez. În prezent, armata americană are o singură bază pe insulă, la Pituffik (în nord), față de 17 instalații militare în perioada de vârf a Războiului Rece. „Cred că este timpul ca Statele Unite să-și pună din nou amprenta asupra Groenlandei.” Landry a adăugat că președintele Trump discută despre „consolidarea operațiunilor de securitate națională” și despre „realocarea personalului” în anumite baze din Groenlanda. Vizita emisarului a început duminică, fiind prima de la numirea sa în decembrie 2025, însă nu a fost una oficială, iar prezența sa a stârnit controverse la fața locului. De ce contează: Arctica devine un dosar de securitate și resurse Trump a susținut în repetate rânduri că SUA trebuie să controleze Groenlanda din motive de securitate națională, invocând riscul ca teritoriul să ajungă sub influența Chinei sau Rusiei. În același timp, Groenlanda este poziționată pe cea mai scurtă rută dintre Rusia și SUA pentru rachete și are zăcăminte neexploatate de metale rare, iar topirea gheții ar putea deschide noi rute maritime. Potrivit articolului, Washingtonul ar intenționa să deschidă trei noi baze în sudul insulei, informație atribuită unor „articole recente din presă” (fără detalii suplimentare în material despre calendar sau amplasamente). Ce permite cadrul legal și unde apar fricțiunile politice Un pact de apărare din 1951, actualizat în 2004, permite deja Statelor Unite să desfășoare mai multe trupe și să-și consolideze instalațiile militare în Groenlanda, cu condiția informării prealabile a Danemarcei și a Groenlandei. În ianuarie, Trump a revenit asupra amenințărilor de a prelua Groenlanda, iar un grup de lucru americano-dano-groenlandez a fost înființat pentru a răspunde preocupărilor sale. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen , a spus că discuțiile au fost „constructive”, dar că nu există „niciun semn (...) că s-ar fi schimbat ceva” în poziția Statelor Unite. „Chiar dacă dorinţa «stăpânului» de a-şi «asigura controlul asupra Groenlandei (...) este total lipsită de respect, (...) suntem obligaţi să găsim o soluţie.” Autoritățile din Groenlanda și Danemarca au reiterat că doar Groenlanda poate decide asupra viitorului său. Miza economică internă: independența, limitată de dependența financiară Într-un interviu pentru cotidianul groenlandez Sermitsiaq, Landry a încercat să reaprindă speranțele de independență. Deși sondajele indică sprijin majoritar pentru independență în viitor, guvernul local nu are în prezent un plan, deoarece rămân nerezolvate mai multe chestiuni, inclusiv cele economice: economia insulei depinde în mare măsură de Danemarca, notează Digi24. În lipsa unor decizii oficiale anunțate, următorul test va fi dacă intențiile privind extinderea militară se concretizează în pași formali în cadrul pactului existent și în negocieri acceptate de Copenhaga și Nuuk. [...]