Știri
Știri din categoria Externe
Consiliul de Securitate al ONU se reunește luni pe tema Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor rusești și al creșterii numărului de victime civile, după ce Kievul a cerut convocarea unei ședințe în urma bombardamentelor recente, potrivit Kyiv Post.
Cererea a fost transmisă marți de reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk, care a acuzat Rusia că vizează „sistematic” civili și infrastructura critică cu rachete și drone de atac. Miza întâlnirii este una de reglementare și politică internațională: readucerea pe agenda Consiliului a acuzațiilor privind încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale Cartei ONU, într-un moment în care atacurile s-au intensificat.
În ultimele două săptămâni, Rusia ar fi lansat peste 3.600 de drone de atac, aproape 1.350 de bombe aeriene ghidate și peste 40 de rachete, iar bilanțul ar fi de „cel puțin 70” de civili uciși, conform Ukrinform, citat de publicație.
Kyiv Post mai notează că un atac asupra orașului Dnipro, marți, a ucis cinci civili și a rănit grav 27 de persoane, potrivit autorităților ucrainene, care au descris loviturile drept încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale Cartei ONU.
Separat, în noaptea de 15 spre 16 aprilie, Rusia ar fi lansat un nou val de atacuri „la scară largă”, cu sute de drone și zeci de rachete, vizând inclusiv Kiev, Odesa și Dnipro. Autoritățile ucrainene au raportat cel puțin 18 morți, inclusiv un copil, și peste 100 de răniți.
Melnyk a susținut că Kremlinul încearcă să se prezinte drept „pacificator”, în timp ce continuă atacurile. El a afirmat că armistițiul de Paște anunțat de președintele rus Vladimir Putin pentru o zi și jumătate „nu a fost decât o cacealma”, iar în câteva ore ar fi fost înregistrate peste 2.000 de încălcări ale încetării focului.
Totodată, reprezentantul ucrainean a acuzat noi crime de război, inclusiv împușcarea a patru prizonieri ucraineni în regiunea Harkiv și uciderea unei echipe de evacuare în regiunea Zaporijjea.
La reuniunea de luni sunt așteptați să prezinte informări Mohamed Khaled Khiari, asistent al secretarului general al ONU pentru Orientul Mijlociu, Asia și Pacific, și Joyce Msuya, asistent al secretarului general pentru afaceri umanitare, potrivit unui raport al Consiliului de Securitate menționat de Kyiv Post. Ucraina și mai multe țări din regiune ar urma, de asemenea, să participe.
Recomandate
Atacurile ucrainene în adâncul Rusiei încep să transforme războiul într-un cost vizibil acasă , iar Kremlinului îi devine tot mai greu să țină populația departe de consecințele economice și umane ale conflictului, potrivit unei analize citate de Adevărul . Pe măsură ce loviturile ajung inclusiv în apropierea Sankt Petersburgului, războiul nu mai poate fi prezentat ca un eveniment îndepărtat, fără impact direct asupra marilor orașe. Analiza The Telegraph, preluată de publicația românească, notează că Ucraina a dezvoltat accelerat drone și rachete care aduc Moscova și Sankt Petersburgul în raza atacurilor. Pentru milioane de locuitori din centrele urbane, amenințarea începe să afecteze viața de zi cu zi, iar teama de o mobilizare care să atingă și clasa de mijloc urbană se extinde. Presiune economică: deficit de forță de muncă și lovituri în infrastructură Un semnal al tensiunii interne este deficitul de forță de muncă. Potrivit unor informații apărute în presa internațională, Rusia ar atrage tot mai mulți muncitori din India și din alte state asiatice pentru a acoperi golurile lăsate de bărbații trimiși pe front, uciși sau plecați din țară pentru a evita recrutarea. În text sunt menționate și acuzații că o parte dintre acești cetățeni străini ar fi ajuns mai aproape de zonele de conflict decât li s-ar fi promis inițial. În paralel, loviturile ucrainene asupra rafinăriilor, porturilor și infrastructurii industriale încep să afecteze sectoare importante ale economiei ruse. În acest context, sunt amintite informații publicate anterior de Reuters , potrivit cărora Vladimir Putin le-ar fi cerut oficialilor soluții pentru relansarea creșterii economice, în timp ce reprezentanți ai mediului de afaceri ar fi transmis că cea mai eficientă măsură ar fi încheierea războiului. Costuri politice: securizarea capitalei și erodarea „invulnerabilității” The Telegraph mai arată că nevoia de măsuri de securitate fără precedent pentru protejarea Moscovei, inclusiv la evenimente simbolice precum paradele militare, indică fisuri în imaginea de forță proiectată de Kremlin. Într-un sistem în care simbolurile au greutate politică, orice semn că autoritățile nu pot garanta securitatea deplină a capitalei devine o vulnerabilitate. În același registru, publicația amintește rolul comunicării strategice a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și dimensiunea psihologică a mesajelor legate de parada din 9 mai de la Moscova. „Lecția Siriei” și limita intimidării Autorii comparației invocate în analiză pun strategia Rusiei alături de tactici folosite de regimul lui Bashar al-Assad în Siria, unde atacurile asupra populației civile au fost utilizate pentru a forța capitularea adversarilor. Concluzia este că presiunile extreme nu duc automat la cedare și pot, în unele cazuri, să întărească rezistența, crescând costurile politice pentru liderii care mizează exclusiv pe forță. În ansamblu, deși cifrele exacte ale pierderilor rămân disputate, analiza indică un consens privind nivelul foarte ridicat al pierderilor de ambele părți și subliniază că, pentru Moscova, combinația dintre presiunea militară și cea economică face tot mai dificilă menținerea sprijinului intern pe termen lung. Rămâne neclar dacă aceste presiuni vor produce schimbări majore pe termen scurt, însă semnele de erodare treptată a stabilității interne ar deveni tot mai greu de ascuns. [...]
Ucraina a lovit cu drone infrastructură energetică și navală în Rusia , într-o operațiune pe mai multe regiuni care a vizat inclusiv rafinării și depozite de combustibil – un tip de atac cu potențial de a perturba lanțurile logistice și capacitățile de alimentare ale armatei ruse. Potrivit Kyiv Post , atacurile au avut loc sâmbătă, 6 iunie, și au ajuns până la coasta Baltică. Ținte navale în zona Sankt Petersburg: 88 de drone, potrivit autorităților locale Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a declarat că apărarea antiaeriană a angajat un „roi” de 88 de drone, iar primarul Sankt Petersburgului, Alexander Beglov, a confirmat că municipiul a fost supus unui atac de amploare. În zona orașului-insulă Kronstadt, loviturile au declanșat un incendiu în apropierea Kronstadt Marine Plant , o facilitate responsabilă de mentenanța, reparația și echiparea navelor de suprafață și a submarinelor rusești. Un alt val de drone a vizat localitatea Lebyazhye, unde, conform raportărilor operaționale citate, ar fi fost lovit Arsenalul 15 al Marinei ruse, inclusiv un depozit de muniții. Lovituri asupra sectorului energetic: depozit în flăcări și rafinărie „breșată” Operațiunea a inclus atacuri asupra infrastructurii de combustibil. Depozitul de petrol Poltavskaya din regiunea Krasnodar a fost lovit de mai multe drone, iar incendiul rezultat s-a extins pe aproximativ 5.000 de metri pătrați, conform serviciilor locale de urgență. Publicația notează că nu au fost raportate victime în rândul personalului. Totodată, rafinăria Antipinsky din Tyumen – descrisă ca una dintre cele mai mari rafinării private din Rusia – a fost „breșată”, după ce dronele au lovit una dintre unitățile principale de procesare, provocând un incendiu structural. Capacitatea anuală de procesare menționată este de peste 9 milioane de tone de țiței, pentru producția de benzină și motorină. Porturi și noduri industriale: explozii în Tula și atac asupra Mariupolului ocupat Atacurile s-au extins și către alte zone industriale și portuare. În regiunea Tula, canale locale de pe rețele sociale au raportat explozii și incendii în orașul Uzlovaya. În paralel, o lovitură a vizat portul din Mariupol (oraș ucrainean aflat sub ocupație), unde dronele ar fi ocolit apărarea locală și ar fi detonat încărcături în interiorul portului. Kyiv Post susține că Rusia folosește portul pentru a scoate din Donbas echipamente militare grele, cereale și resurse minerale. Publicația plasează atacul în continuitatea unei operațiuni anterioare, din 3 iunie, care ar fi avariat corveta rusă Boykiy în același sector naval din Kronstadt, indicând o campanie de lovire a logisticii militare „mult în spatele” liniei frontului. [...]
Ucraina a lovit infrastructură petrolieră în Rusia , într-un nou val de atacuri cu drone care a vizat, potrivit Kievului, atât un depozit de combustibil din regiunea Krasnodar, cât și o bază militară din apropierea Sankt Petersburgului, pe fondul intensificării loviturilor transfrontaliere. Informațiile au fost transmise de Agerpres , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , preluate de Reuters. Zelenski a afirmat că drone lansate de armata ucraineană au lovit vineri noaptea un depozit petrolier din Krasnodar și o bază militară în apropierea metropolei Sankt Petersburg. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, liderul ucrainean a legat aceste acțiuni de necesitatea opririi războiului de către Rusia. „Rusia trebuie să pună capăt războiului și atacurilor sale împotriva vieții. Orice manifestare de nedreptate contra Ucrainei va primi un răspuns just.” Reacția și raportările Moscovei: interceptări masive și trafic aerian întrerupt În paralel, autoritățile ruse au raportat interceptări pe scară largă. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a declarat că forțele ruse au interceptat 86 de drone în zona din jurul orașului Sankt Petersburg, care găzduiește un important forum de investiții. Tot acolo, aeroportul internațional Pulkovo a anunțat o întrerupere temporară a traficului. Ministerul Apărării rus a comunicat că, în total, au fost interceptate 376 de drone ucrainene în noaptea de vineri, deasupra teritoriului Federației Ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a indicat că opt drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitală. Context: escaladare a loviturilor cu drone Potrivit aceleiași relatări, Ucraina și-a intensificat recent atacurile cu drone asupra teritoriilor ocupate și asupra Rusiei, prezentându-le drept represalii la bombardamentele ruse cotidiene asupra teritoriului ucrainean. Separat, Ministerul Apărării rus a susținut că forțele ruse au capturat localitatea Șevcenko din regiunea ucraineană Harkov, informație atribuită agenției ruse RIA Novosti; Reuters a precizat că nu a putut verifica imediat această afirmație. [...]
Interdicțiile comerciale impuse de Rusia riscă să lovească direct exporturile Armeniei chiar înaintea alegerilor parlamentare de duminică, într-un moment în care guvernul de la Erevan încearcă să-și accelereze apropierea de Europa, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este una economică și operațională: Moscova a anunțat luna trecută interzicerea importurilor de la fabrica de coniac Abovyan și de la alți doi mari producători armeni. Motivul oficial invocat a fost legat de probleme sanitare, însă măsura este văzută pe scară largă ca presiune politică menită să descurajeze orientarea pro-occidentală a Armeniei înainte de vot. Dependența de piața rusă, vulnerabilitatea-cheie Armenia, o țară cu aproximativ 3 milioane de locuitori, trimite circa 40% din exporturi către Rusia, iar restricțiile comerciale impuse de Kremlin în ultimii ani au vizat o gamă largă de produse – de la flori și pește până la fructe și coniac. În cazul Abovyan, directorul fabricii, Samvel Goroyan, spune că întreaga producție merge în Rusia, la un volum de aproximativ 7 milioane de sticle pe an, iar compania nu are, în acest moment, o alternativă evidentă de piață. Alegerile, test pentru pivotarea geopolitică a Erevanului După 1991, Armenia a fost considerată cel mai apropiat aliat al Moscovei în Caucazul de Sud, găzduind trupe rusești și fiind integrată în structuri politice și economice conduse de Kremlin. Relația s-a deteriorat treptat sub actualul prim-ministru Nikol Pașinian , al cărui partid, Contractul Civic, a ajuns la putere în urma revoluției populare din 2018. Efortul lui Pașinian de a orienta Armenia către Europa este prezentat drept cea mai importantă schimbare de politică externă de la independență încoace, iar scrutinul de duminică este un test pentru această direcție, în condițiile unei dependențe economice profunde de Rusia. Presiune politică explicită de la Moscova În analiza citată, expertul Thomas de Waal de la Carnegie Europe afirmă că Moscova încearcă să-l forțeze pe Pașinian să aleagă „în favoarea Rusiei”, pe fondul percepției că „pierde Armenia”. În paralel, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Armenia ar putea ajunge într-un „scenariu ucrainean” dacă își continuă procesul de integrare europeană, iar Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat amenințător că Pașinian ar putea avea aceeași soartă ca Lev Troțki, asasinat la ordinul lui Iosif Stalin. De ce contează pentru economie: semnalul către companii Dincolo de episodul coniacului, mesajul pentru mediul de afaceri armean este că accesul la principala piață de export poate fi restricționat rapid, inclusiv prin măsuri prezentate drept tehnice (sanitare), într-un context electoral și geopolitic tensionat. În lipsa unor piețe alternative, astfel de decizii pot deveni un instrument de influență cu efecte imediate în producție, livrări și încasări. [...]
Ucraina a transmis scuze Greciei după incidentul cu o dronă navală găsită în apele teritoriale elene , un episod care readuce în prim-plan riscurile operaționale pentru navigația civilă și pentru economiile din regiune atunci când conflictul din Ucraina „se revarsă” în spații maritime intens circulate, potrivit Digi24 . Scuzele au venit la aproape o lună după ce o dronă navală ucraineană a fost descoperită lângă insula Lefkada, iar Ministerul de Externe de la Atena a înaintat două proteste pe această temă. Purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Heorhii Tîhîi, a legat incidentul de contextul războiului și a susținut că agresiunea Rusiei reprezintă o amenințare mai largă, nu doar pentru Ucraina. „În acest sens, partea ucraineană își exprimă scuzele pentru incident, subliniind că acesta a fost rezultatul circumstanțelor provocate de agresiunea rusă în curs împotriva Ucrainei.” Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru traficul maritim Drona a fost descoperită pe 7 mai de pescari, în apele din largul zonei sudice a insulei Lefkada, în Marea Ionică. A fost predată Gărzii de Coastă elene, care a deschis o investigație. Ulterior, drona a fost identificată drept o ambarcațiune navală fără echipaj de tip Magura V5 . În mesajul publicat pe X, reprezentantul MAE ucrainean a afirmat că Ucraina își reafirmă angajamentul față de normele dreptului internațional și principiile siguranței navigației civile și că urmărește prevenirea unor incidente similare. Reacția Greciei: riscuri pentru economie, mediu și securitate Potrivit presei elene, citată de Digi24, Atena a transmis proteste verbale și scrise către Ambasada Ucrainei la Atena și către MAE ucrainean de la Kiev, iar oficiali greci au declarat că nu primiseră încă un răspuns la problemele ridicate, inclusiv prin demersuri diplomatice. Grecia a indicat patru preocupări principale, conform ekathimerini.com : activitatea unei ambarcațiuni de suprafață fără echipaj în apropierea Lefkadei ar fi echivalat cu transferarea operațiunilor militare în Marea Mediterană, „departe de linia reală a frontului”, cu riscuri pentru securitatea națională și economia Greciei; prezența dronei în apele teritoriale grecești ar fi pus în pericol traficul maritim și ar fi putut provoca victime în rândul civililor și daune majore mediului; dreptul Ucrainei la autoapărare, deși respectat, nu ar putea justifica astfel de acțiuni; opoziție fermă față de repetarea unor acțiuni similare și față de ceea ce Atena a descris drept transfer nejustificat al operațiunilor militare în Mediterană. În același context, purtătoarea de cuvânt a MAE elen a reiterat sprijinul Greciei pentru o pace „justă și durabilă” în Ucraina și pentru respectarea dreptului internațional, adăugând că Grecia susține încetarea ostilităților. „Grecia susține încetarea ostilităților. Iar, după cum a spus ministrul de Externe, un război nu se încheie prin extinderea lui.” [...]
Berlinul ia în calcul reluarea contactelor cu Moscova, ceea ce ar putea schimba arhitectura sancțiunilor și a coordonării europene : oficiali guvernamentali germani vorbesc despre o posibilă „fereastră de oportunitate” pentru discuții cu Rusia, iar o primă întâlnire la nivel înalt „ar putea avea loc curând”, potrivit Digi24 . Informația apare pe fondul intensificării luptelor din Ucraina, dar și al semnalelor că eforturile americane de pace au stagnat. Mai multe surse guvernamentale citate de presa germană susțin că „se deschide încet o fereastră” pentru discuții între europeni și Rusia, însă avertizează că, din cauza evoluțiilor de pe teren, ar putea fi vorba de un orizont de „luni”, nu de „săptămâni”. Cine ar putea negocia în numele europenilor În interiorul UE se discută cine ar urma să conducă eventualele discuții, iar surse citate în material indică faptul că formatul „E3” ar putea rămâne central. E3 se referă la Germania, Marea Britanie și Franța. Din perspectiva Berlinului, procesul ar necesita o „busolă politică” și o „viziune” și ar trebui să rămână aliniat cu Ucraina, cu coordonare cât mai strânsă între europeni și, pe cât posibil, cu SUA. Scenariul unei întâlniri discrete și miza politică În spațiul public circulă zvonuri despre o posibilă întâlnire între consilierul de politică externă al cancelarului Friedrich Merz , Günter Sautter, și consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, „în lunile următoare”, potrivit Die Welt, citat în articol. Conform acelorași informații, ar putea participa și omologi din Franța și Marea Britanie, într-o locație neutră și ferită de atenția publică—un pas care ar contrasta cu strategia actuală de izolare a Rusiei. Opoziție în UE și scepticism din partea experților Materialul notează că Polonia ar susține o abordare diferită, favorabilă unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, și ridică întrebări legate de legitimitatea Germaniei de a conduce un astfel de demers, în contextul politicilor Berlinului din anii anteriori. În același timp, profesorul Klemens Fischer (Universitatea din Köln) pune sub semnul întrebării realismul ideii unei „ferestre de oportunitate” și susține că Rusia nu a invitat explicit Europa la negocieri. El mai afirmă că, și dacă o întâlnire ar avea loc, aceasta nu ar garanta disponibilitatea Moscovei de a negocia, iar cât timp SUA nu se retrag oficial din conflict, Washingtonul ar rămâne principalul partener de negociere al Rusiei. Presiune militară și economică asupra Rusiei, dar cu informații parțial neverificate În sprijinul ideii că ar exista o schimbare de context, articolul invocă și presiuni asupra Rusiei pe front și în economie. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) ar fi raportat pierderi teritoriale rusești în Ucraina, iar o structură ucraineană (Forța ucraineană de sisteme fără pilot) a anunțat atacuri asupra aeroportului Donețk ocupat, cu distrugeri de infrastructură logistică—afirmații care, precizează materialul, nu au fost verificate independent. Pe plan economic, Digi24 menționează relatări potrivit cărora economia Rusiei s-a contractat în primul trimestru din 2026, iar Bloomberg ar fi scris, citând surse, că oficiali ai Ministerului de Finanțe și ai băncii centrale ar fi avertizat Kremlinul că cheltuielile de război apasă prea mult pe buget. În acest stadiu, discuțiile rămân la nivel de semnale și scenarii vehiculate în presa germană, iar calendarul și formatul unei eventuale întâlniri nu sunt confirmate oficial în material. [...]
