Știri
Știri din categoria Externe

Franța și Regatul Unit pregătesc o misiune multinațională „strict defensivă” pentru a repune pe agenda internațională libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care SUA au anunțat o „blocadă” navală în zonă, potrivit Agerpres.
Parisul și Londra vor organiza „în zilele următoare” o conferință cu statele dispuse să contribuie la o „misiune multinațională pașnică” menită să „reinstaureze libertatea de navigație” în strâmtoare, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, citat de AFP.
Macron a precizat că misiunea ar urma să fie „strict defensivă” și „distinctă de părțile beligerante” și că va fi desfășurată „de îndată ce situația o va permite”. În același timp, el a indicat că inițiativa nu este gândită să fie integrată direct în eforturile Statelor Unite în strâmtoare, notează AFP.
Președintele francez nu a comentat decizia americană privind instituirea unei „blocade” navale în Strâmtoarea Ormuz, anunțată de Donald Trump după eșecul negocierilor dintre SUA și Iran și care urma să intre în vigoare luni, conform informațiilor transmise de AFP.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că nu susține această blocadă. Macron și Starmer au avut duminică o discuție, potrivit aceleiași surse.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Macron a cerut să nu fie precupețit „niciun efort” pentru a se ajunge rapid, pe cale diplomatică, la o „reglementare solidă și durabilă” a conflictului din Orientul Mijlociu, care să ofere regiunii un „cadru robust” pentru pace și securitate.
În același mesaj, liderul francez a legat obiectivul de navigația în Ormuz de teme mai largi, inclusiv activitățile nucleare și balistice ale Iranului, acțiunile sale „destabilizatoare” în regiune și necesitatea ca Libanul să revină „pe calea păcii”, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale.
Recomandate

Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct exporturile energetice și investițiile din Golf , pe fondul presiunilor tot mai mari din partea unor aliați arabi ai SUA pentru o intervenție militară americană mai agresivă în Iran, inclusiv scenarii de trupe terestre și preluarea insulei Kharg, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. Nemulțumirea statelor din Golf este alimentată de atacurile iraniene, dar și de îndoieli legate de capacitatea Washingtonului de a proteja regiunea și de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. Conform Bloomberg (citat de Mediafax), unii oficiali consideră că Teheranul nu va renunța la controlul asupra traficului naval decât în urma unei operațiuni americane „mult mai agresive”. Presiune pentru „escaladare” și scenariul Kharg Printre opțiunile discutate s-ar afla desfășurarea unor trupe americane în anumite zone din Iran și chiar preluarea insulei Kharg, descrisă ca punct central al infrastructurii iraniene pentru exportul petrolului. Susținătorii acestei abordări invocă principiul „escaladării pentru dezescaladare”, adică provocarea unor pierderi suficient de mari pentru a forța concesii privind Ormuz și programul nuclear. Mediafax notează însă că o astfel de operațiune ar veni cu riscuri majore: trupele americane ar putea deveni ținte la distanță mică, iar Iranul ar putea răspunde prin lovituri mai puternice asupra bazelor SUA, orașelor din Golf și infrastructurii energetice. În plus, un atac asupra insulei ar putea împinge și mai sus prețul petrolului, într-un moment în care piețele sunt deja sensibile la perturbarea livrărilor prin Ormuz și la amenințarea rebelilor Houthi de extindere a blocadei navale asupra transporturilor saudite. Potrivit materialului, cotațiile petrolului au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci săptămâni. Atacuri în regiune și fisuri între aliați Frustrarea statelor din Golf este amplificată de atacuri asupra infrastructurii militare, energetice și civile. Kuwaitul a anunțat avarii la centrale care produc atât energie electrică, cât și apă potabilă, iar Bahrainul și Iordania au fost, de asemenea, vizate. În apropierea Strâmtorii Ormuz au fost atacate petroliere și alte nave comerciale. Emiratele Arabe Unite au condamnat separat atacurile asupra Bahrainului, Kuwaitului și Iordaniei, considerându-le încălcări ale suveranității și amenințări directe la adresa securității regionale. În paralel, escaladarea i-a determinat pe unii lideri arabi să se întrebe dacă garanțiile de securitate ale Washingtonului mai sunt suficiente; potrivit Bloomberg, unele state încearcă deja să-și extindă cooperarea militară cu țări europene. Totodată, statele arabe nu au o poziție unitară: Qatarul, care încearcă să medieze conflictul alături de Pakistan, se opune extinderii operațiunilor militare și cere revenirea imediată la negocieri, de teama unei intensificări similare celei din martie și aprilie, când „mii de rachete și drone” au fost lansate în regiune, potrivit materialului. Ormuz, aproape blocată: semnal de alarmă pentru comerț și bugete Cea mai mare îngrijorare rămâne situația din Strâmtoarea Ormuz, coridor maritim esențial pentru exporturile de petrol și gaze ale statelor din Golf. Traficul naval „s-a prăbușit din nou” după reluarea ostilităților: pe 16 iulie au traversat strâmtoarea doar trei nave de transport de mărfuri, cel mai redus nivel zilnic din luna mai, iar în aceeași perioadă nu a fost raportată trecerea niciunui petrolier de foarte mare capacitate și a niciunei nave de transport al gazelor naturale lichefiate. În plan economic, Mediafax arată că războiul amenință strategiile de transformare ale Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului, care încearcă să atragă investiții în domenii precum inteligența artificială, turismul, serviciile financiare, tehnologia și infrastructura — planuri dependente de stabilitate și rute comerciale sigure. Atacurile și blocarea parțială a Ormuz au obligat deja unele state să reducă exporturile, au crescut costurile de transport și au pus presiune asupra bugetelor publice. În plus, liderii din Golf sunt nemulțumiți și de prevederile economice discutate într-un acord provizoriu Washington–Teheran: potrivit Bloomberg, Iranul ar putea primi relaxarea sancțiunilor, acces la fonduri înghețate și un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei). Niciunul dintre cele șase state ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează, pentru moment, să contribuie la acest fond, iar oficialii arabi resping ideea ca țările atacate de Iran să finanțeze reconstrucția Republicii Islamice. Donald Trump a sugerat că operațiunile americane nu se vor încheia imediat, afirmând că, deși Washingtonul ar putea considera campania un succes dacă ar pleca, „nu plecăm mâine”, potrivit declarației citate în material. [...]

SUA avertizează că va lua „măsurile necesare” dacă Iranul nu își schimbă poziția , pe fondul escaladării tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz, rută critică pentru comerțul global și transportul de petrol, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută miercuri de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , la deschiderea reuniunii miniștrilor de externe ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), desfășurată la Manila, în Filipine. Rubio a spus că Iranul „nu este serios în privința negocierilor” de pace și a condiționat disponibilitatea Washingtonului pentru discuții de o schimbare de atitudine la Teheran. „Statele Unite sunt întotdeauna angajate în diplomație. Suntem deschiși și întotdeauna dispuși să discutăm, să negociem și să rezolvăm diferendele. Problema pe care o avem acum este că Iranul nu este serios în privința negocierilor. Dacă ei sunt serioși, și noi suntem. Dacă nu, vom face ceea ce este necesar pentru a ne proteja interesele și interesele aliaților noștri.” Strâmtoarea Ormuz , miza cu impact economic global Șeful diplomației americane a avertizat că Iranul nu are dreptul, potrivit normelor internaționale, să controleze tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz și a spus că o astfel de situație ar crea „un precedent periculos”. Rubio a legat explicit libertatea de navigație de funcționarea economiei globale și de regulile comerțului internațional. „Principiul fundamental al libertății de navigație este în joc. Dacă acesta este amenințat, atunci este amenințată și economia globală, precum și regulile care au stat la baza comerțului internațional timp de aproximativ 150 de ani.” Context: atacuri consecutive și escaladare în zonă Potrivit informațiilor din articol, declarațiile vin după ce SUA au încheiat a 11-a noapte consecutivă de atacuri asupra unor obiective militare din Iran, în timp ce tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz continuă să crească. Mediafax notează că Iranul consideră controlul asupra acestei rute maritime unul dintre principalele sale atuuri în negocieri și că, în ultimele săptămâni, a deschis în repetate rânduri focul asupra unor nave despre care susține că au tranzitat zona fără coordonare cu autoritățile iraniene. [...]

SUA spun că loviturile din Iran urmăresc protejarea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz , într-un context în care Washingtonul invocă atacuri iraniene asupra navelor comerciale și încearcă să mențină deschisă una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global, potrivit Mediafax . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că Statele Unite au încheiat miercuri a 11-a noapte consecutivă de lovituri aeriene asupra unor obiective militare din Iran. Armata americană susține că operațiunile au ca obiectiv diminuarea capacității Teheranului de a amenința transportul comercial prin Strâmtoarea Ormuz. Potrivit comunicatului CENTCOM, au fost vizate centre de operațiuni militare iraniene, capacități maritime, hangare pentru aeronave, depozite de drone și infrastructură logistică militară. „Aceste atacuri neprovocate au pus în pericol sute de marinari nevinovați și au subminat libertatea de navigație”, a transmis CENTCOM. Miza: Ormuz rămâne deschis, dar tensiunile cresc Armata americană afirmă că, în ultimele trei luni, Iranul a atacat peste 30 de nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. În același timp, CENTCOM susține că strâmtoarea rămâne deschisă traficului comercial și că, de la începutul lunii mai, forțele SUA au contribuit la tranzitul în siguranță a aproximativ 900 de nave comerciale și a circa 450 de milioane de barili de țiței. Unde au fost raportate atacuri și reacții în Iran Presa iraniană a relatat că unul dintre atacurile americane a vizat un obiectiv militar în apropierea orașului Tabriz (nord-vest), agenția Fars indicând că lovitura ar fi avut loc în jurul orei locale 02:40 și că orașul propriu-zis nu ar fi fost atacat. Alte bombardamente cu rachete au fost raportate în apropierea orașelor Behbahan și Omidiyeh, în provincia Khuzestan (sud-vest). Televiziunea de stat IRIB a anunțat activarea sistemelor de apărare antiaeriană în vestul, estul și nord-estul Teheranului. Garda Revoluționară iraniană (IRGC) a transmis, prin televiziunea de stat, că o „operațiune disciplinară împotriva agresorilor” este în desfășurare, fără detalii suplimentare. Qatar cere revenirea la dialog Pe fondul escaladării, premierul și ministrul de Externe al Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, a discutat telefonic cu ministrul saudit de Externe despre intensificarea eforturilor diplomatice și coordonarea pentru reducerea tensiunilor și consolidarea securității regionale. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe al Qatarului, oficialul a cerut ca toate părțile să respecte Memorandumul de Înțelegere convenit anterior între SUA și Iran și să revină la dialog, subliniind și importanța garantării libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. [...]

Washingtonul își reîntărește mesajul de încheiere a războiului din Ucraina , pe fondul semnalelor că Moscova își înăsprește poziția privind teritoriile ocupate, potrivit Euronews . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , urmează să se întâlnească joi, în Filipine, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-un contact care ar putea lămuri dacă s-a schimbat abordarea Washingtonului față de conflict. Întâlnirea este „bătută în cuie”, spune Lavrov, iar miza declarată este să se clarifice ce anume crede Moscova că s-a modificat în poziția americană. În context, Euronews notează că Rusia a interpretat o perioadă îndelungată — inclusiv pe fondul acțiunilor și declarațiilor președintelui Donald Trump — că poate acționa în Ucraina fără constrângeri, pe măsură ce interesul și sprijinul SUA pentru Kiev ar fi scăzut. Rubio a indicat însă explicit că Washingtonul își dorește încheierea războiului, inclusiv din perspectiva relației bilaterale SUA–Rusia, afectată de conflict. „Ne-am dori să vedem acel război luând sfârșit. Credem că ar fi bine pentru Rusia dacă acel război s-ar încheia.” (Marco Rubio, secretar de stat al SUA) Poziția Moscovei: „zone tampon” permanente în Sumî și Harkov În paralel, Bloomberg relatează că Rusia nu ar mai vrea să cedeze teritoriile ocupate din regiunile ucrainene Sumî și Harkov în cadrul unui eventual acord de pace, potrivit unei analize citate de Euronews și publicate de Bloomberg . În viziunea lui Vladimir Putin, aceste teritorii ar urma să fie păstrate ca „zone tampon” permanente între Rusia și Ucraina. Această schimbare ar veni după ce Putin ar fi ajuns la concluzia că înțelegerile discutate cu Donald Trump la summitul de la Anchorage din august anul trecut „nu mai sunt valabile”, în contextul întâlnirii menționate de Euronews și detaliate într-un material separat despre summitul de la Anchorage . Ce urmează: testul „întrebărilor directe” la întâlnirea Rubio–Lavrov Lavrov a sugerat că discuția cu Rubio va fi folosită pentru a obține răspunsuri directe, inclusiv pe tema predicțiilor lui Trump despre apropierea unei soluții pentru conflict. „Este mai bine să pui întrebări direct și să obții răspunsuri.” (Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei) [...]

Viitorul șef al Forțelor Spațiale SUA vrea să blocheze „închirierea” armelor din spațiu către privați , într-un semnal cu impact direct asupra modului în care companiile ar putea participa la programe militare în următorii ani, potrivit Ars Technica . Într-o audiere de nominalizare în Senat, lt. gen. Doug Schiess , propus pentru funcția de Chief of Space Operations (șeful Forțelor Spațiale), a susținut că există zone unde „leasingul” (închirierea) de capabilități comerciale are sens – precum comunicațiile prin satelit sau „space domain awareness” (monitorizarea și înțelegerea situației operaționale din spațiu) – dar a tras o linie fermă când vine vorba de sisteme cu rol de armă. Mesajul: dacă o capabilitate poate lovi sau distruge echipamente și poate pune oameni în pericol, ea trebuie să fie deținută și controlată integral de Forțele Spațiale. Ce se schimbă pentru companiile din industria spațială Discuția nu e una teoretică. În ultimii ani, granița dintre infrastructura comercială și cea militară s-a estompat, iar sateliții privați sunt deja integrați în exerciții militare americane, inclusiv pentru manevre „ofensive” și „defensive” în orbita joasă. În acest context, întrebarea devine cine are voie să opereze – și în ce regim – capabilități care pot fi folosite ca arme. Poziția exprimată de Schiess indică o direcție de politică publică: contractarea serviciilor comerciale rămâne acceptabilă pentru funcții de sprijin, însă „privatizarea” efectivă a armelor din spațiu (prin modele de tip abonament sau închiriere) este tratată ca un risc de control și responsabilitate. Baza de reglementare: NDAA și „nu închiriem F-15” Contextul imediat este o prevedere din National Defense Authorization Act (NDAA) de anul trecut, care a introdus o interdicție pentru Pentagon de a pune în teren o capacitate de interceptare antirachetă „privatizată” sau pe bază de abonament. Dacă un astfel de sistem va fi dezvoltat, el trebuie să fie deținut și operat de armata SUA, nu de actori privați. În audiere, senatorul Jack Reed (democrat, Rhode Island), liderul democraților din Comisia pentru Forțele Armate, a comparat explicit situația cu echipamentele militare clasice: „Nu închiriem puști M4. Nu închiriem F-15.” Schiess a fost de acord cu această logică pentru sistemele care ar putea produce efecte distructive, indicând că acestea trebuie „complet deținute” și „controlate” de Space Force. Miza financiară: bugetul Space Force crește accelerat Discuția despre controlul asupra armelor din spațiu vine într-un moment de expansiune bugetară. Administrația Trump a cerut 71,1 miliarde de dolari (aprox. 325 miliarde lei) pentru Forțele Spațiale în anul fiscal 2027, ceea ce ar însemna o creștere de aproape 80% față de bugetul total din 2026, de aproximativ 40 miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei). Potrivit articolului, legislatorii par pregătiți să aprobe un buget între 50 și 60 miliarde de dolari (aprox. 230–276 miliarde lei). Pentru industrie, această dinamică sugerează oportunități mari de contractare, dar și o delimitare mai strictă a zonelor unde modelul „serviciu comercial” poate fi folosit fără a transfera controlul asupra unor capabilități cu rol de armă. De ce apare acum tema „privateerilor” în spațiu Ars Technica plasează dezbaterea într-un cadru mai larg: în istoria SUA, „privateering” (folosirea navelor private autorizate de stat prin „letters of marque and reprisal”) a existat, iar Constituția permite în mod explicit astfel de instrumente. În prezent însă, privateering-ul este interzis de dreptul internațional, iar SUA nu a mai folosit această practică din Războiul din 1812. Totuși, ideea revine periodic în dezbaterea politică – inclusiv prin inițiative legislative recente pentru utilizarea „letters of marque” în alte domenii, cum ar fi războiul cibernetic. În spațiu, unde activele comerciale pot deveni ținte militare, întrebarea „cine are dreptul să atace” capătă o încărcătură practică, nu doar istorică. În linia trasată de viitorul șef al Forțelor Spațiale, răspunsul pentru armele din spațiu tinde să fie unul restrictiv: nu prin „pirați” autorizați sau sisteme închiriate, ci prin proprietate și comandă militară directă. [...]

Adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni UE contra Rusiei este blocată de Grecia , care cere relaxarea planurilor privind restricțiile la livrările și transportul de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc, potrivit HotNews . Ambasadorii statelor membre urmează să se întâlnească miercuri, în încercarea de a ajunge la un compromis. Miza imediată este adoptarea unui nou pachet de sancțiuni care vizează, în special, sectorul bancar rusesc, într-un moment descris de diplomați drept unul de vulnerabilitate pentru sistemul financiar de la Moscova. De ce contează: sancțiuni mai dure pe finanțe, dar cu o „frână” pe energie Pachetul urmărește să crească presiunea asupra Rusiei prin limitarea canalelor financiare rămase funcționale după sancțiunile din 2022. Deși marile bănci rusești au fost deconectate atunci de la SWIFT (sistem global securizat de mesaje pentru plăți), companiile ruse au continuat să susțină fluxuri comerciale și financiare prin bănci mai mici sau regionale și prin rețele de criptomonede, potrivit informațiilor citate. În paralel, Comisia Europeană încearcă să închidă „lacunele” care mai permit afaceri rusești și să reducă veniturile considerate vitale din energie. Tocmai aici apare blocajul: Grecia solicită atenuarea planurilor privind restricțiile legate de GNL rusesc. Poziția Greciei și rolul său în transportul de GNL Atena a argumentat săptămâna trecută că o viitoare interdicție privind transportul de GNL rusesc ar muta cota de piață în afara Europei și nu ar reduce veniturile Rusiei. Grecia este descrisă ca un actor dominant pe piața europeană a transportatorilor de GNL și unul dintre cei mai mari la nivel mondial, concurând cu Japonia, China și Statele Unite. Această poziție explică de ce discuția despre restricții pe transportul de GNL are implicații economice directe pentru interesele maritime grecești și, implicit, pentru consensul politic în UE. Ce include pachetul: extinderea listelor, cu accent pe bănci Conform detaliilor prezentate, noul pachet ar include aproximativ 215 persoane fizice și juridice, dintre care 94 sunt instituții financiare. Aproape 90 dintre acestea sunt bănci, ceea ce ar ridica numărul total al băncilor sancționate la peste 100 — mai mult de jumătate din cele 213 instituții de credit rusești conectate la rețeaua internațională. Un raport al unui serviciu de informații al unui stat european, consultat de Reuters, a avertizat în iunie că Rusia riscă o criză bancară „explozivă” și că un nou pachet care vizează băncile ar putea declanșa un șoc economic. Autoritățile ruse au respins avertismentele privind o criză iminentă. Ce urmează Întâlnirea de miercuri a ambasadorilor UE este gândită ca o etapă de negociere pentru a depăși obiecțiile Greciei și a permite adoptarea pachetului. În lipsa unui compromis, pachetul riscă să rămână blocat, semnalând — în pofida așteptărilor unor diplomați că plecarea lui Viktor Orbán din Ungaria ar reduce fricțiunile — că unitatea UE pe sancțiuni poate fi vulnerabilă atunci când măsurile ating interese economice sensibile, în special în energie și transport. [...]