Știri
Știri din categoria Externe

Franța și Regatul Unit pregătesc o misiune multinațională „strict defensivă” pentru a repune pe agenda internațională libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care SUA au anunțat o „blocadă” navală în zonă, potrivit Agerpres.
Parisul și Londra vor organiza „în zilele următoare” o conferință cu statele dispuse să contribuie la o „misiune multinațională pașnică” menită să „reinstaureze libertatea de navigație” în strâmtoare, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, citat de AFP.
Macron a precizat că misiunea ar urma să fie „strict defensivă” și „distinctă de părțile beligerante” și că va fi desfășurată „de îndată ce situația o va permite”. În același timp, el a indicat că inițiativa nu este gândită să fie integrată direct în eforturile Statelor Unite în strâmtoare, notează AFP.
Președintele francez nu a comentat decizia americană privind instituirea unei „blocade” navale în Strâmtoarea Ormuz, anunțată de Donald Trump după eșecul negocierilor dintre SUA și Iran și care urma să intre în vigoare luni, conform informațiilor transmise de AFP.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că nu susține această blocadă. Macron și Starmer au avut duminică o discuție, potrivit aceleiași surse.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Macron a cerut să nu fie precupețit „niciun efort” pentru a se ajunge rapid, pe cale diplomatică, la o „reglementare solidă și durabilă” a conflictului din Orientul Mijlociu, care să ofere regiunii un „cadru robust” pentru pace și securitate.
În același mesaj, liderul francez a legat obiectivul de navigația în Ormuz de teme mai largi, inclusiv activitățile nucleare și balistice ale Iranului, acțiunile sale „destabilizatoare” în regiune și necesitatea ca Libanul să revină „pe calea păcii”, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale.
Recomandate

China avertizează că blocarea porturilor iraniene riscă să perturbe o rută-cheie pentru energie , cerând „navigație fără obstacole” în Strâmtoarea Ormuz și menținerea încetării focului dintre Washington și Teheran, potrivit Agerpres . Beijingul a făcut apelul cu câteva ore înainte de blocarea porturilor iraniene anunțată de armata americană și a cerut ambelor părți să nu reia ostilitățile, după eșecul discuțiilor purtate în Pakistan. Mesajul chinez vizează, în esență, reducerea riscului de întrerupere a traficului prin Ormuz, un punct de tranzit critic pentru comerțul global cu bunuri și, mai ales, cu energie. Într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a descris strâmtoarea drept „o cale comercială internațională importantă pentru bunuri și energie” și a susținut că este „în interesul comun al comunității internaționale” să fie menținute securitatea, stabilitatea și traficul fără blocaje. Oficialul a indicat drept cauză a „cvasiparaliziei” Strâmtorii Ormuz războiul declanșat de SUA și Israel și a cerut „încetarea focului imediat” și reținere din partea tuturor actorilor. De ce contează pentru piața petrolului China are o expunere directă la fluxurile energetice din regiune. Potrivit companiei de analiză Kpler, Iranul trimitea către China peste 80% din exporturile sale de petrol înainte de război. Tot Kpler arată că peste jumătate din importurile chineze de petrol brut transportate pe mare proveneau din Orientul Mijlociu și tranzitau în cea mai mare parte prin Strâmtoarea Ormuz. În acest context, orice restricție asupra porturilor iraniene sau o degradare a securității în zonă amplifică riscul operațional pentru transportul maritim și, implicit, pentru aprovizionarea cu energie. Diplomație și acuzații privind livrări de armament Guo Jiakun a afirmat că Beijingul este dispus „să continue să joace un rol pozitiv și constructiv” și a anunțat că șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov , este așteptat în China marți și miercuri. China a cerut, de asemenea, ca Teheranul și Washingtonul să continue contactele diplomatice, în pofida eșecului discuțiilor din Pakistan, pe care le-a descris drept „un pas spre dezescaladarea situației”. Separat, China a respins informațiile din presă potrivit cărora ar fi livrat sau s-ar pregăti să livreze echipamente militare Iranului, calificându-le drept „calomnii fără fundament și acuzații răuvoitoare”. The New York Times a scris, citând responsabili americani, că serviciile secrete americane ar fi obținut informații conform cărora China ar fi putut expedia recent rachete portabile Iranului, dar că nu există certitudine. CNN a relatat că, potrivit serviciilor de informații americane, China s-ar pregăti să livreze în săptămânile următoare sisteme portabile de rachete antiaeriene, prin țări terțe. Oficialul chinez a susținut că Beijingul a avut „întotdeauna o atitudine prudentă și responsabilă” privind exporturile de material militar și că aplică „controale stricte” conform legislației și obligațiilor internaționale. [...]

Blocada navală anunțată de SUA împinge din nou petrolul peste 100 de dolari/baril , pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul și al riscurilor pentru fluxurile comerciale din Golf, potrivit Știrile Pro TV . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că blocada întregului trafic maritim către porturile iraniene începe pe 13 aprilie, la ora 10:00 a.m. (17:00, ora României). Conform comunicatului, toate navele, indiferent de pavilion, vor fi blocate dacă se îndreaptă spre sau părăsesc porturile iraniene, inclusiv cele din Golful Persic și Golful Oman. În același timp, SUA susțin că nu vor împiedica trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz către porturi din alte țări și înapoi, potrivit aceleiași surse. Decizia vine după ce președintele Donald Trump a anunțat pe 12 aprilie că Marina SUA „va începe să blocheze toate navele care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz”. Tot el a ordonat Marinei să identifice și să rețină navele din apele internaționale care plătesc taxe Iranului pentru trecerea prin strâmtoare. De ce contează economic Știrile Pro TV notează că, pe fondul eșecului discuțiilor dintre SUA și Iran și al deciziei de a impune o blocadă navală, prețul țițeiului Brent a depășit din nou 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), semnalând o reacție imediată a pieței la riscul de întrerupere a transporturilor și la creșterea costurilor de asigurare și operare pentru navele care tranzitează zona. [...]

Israel își accelerează pregătirile militare pentru un posibil nou conflict cu Iranul , pe fondul eșecului negocierilor dintre Washington și Teheran și al creșterii tensiunilor regionale, potrivit Adevărul . Miza imediată ține de riscul de escaladare care poate afecta inclusiv rutele maritime strategice, în special Strâmtoarea Ormuz , esențială pentru comerțul global. Pregătiri operaționale: „mod de război” și actualizarea țintelor Publicația notează că șeful Statului Major al Forțelor de Apărare Israeliene, Eyal Zamir, ar fi ordonat trupelor să se pregătească pentru reluarea ostilităților, după ce discuțiile de pace dintre SUA și Iran, desfășurate în Pakistan, au eșuat. Surse militare citate de presa locală susțin că armata israeliană a intrat într-un regim de pregătire similar celui de dinaintea operațiunilor anterioare împotriva Iranului, inclusiv ofensiva lansată la finalul lunii februarie 2026. Conform acelorași informații, unitățile au primit instrucțiuni să: mențină un nivel ridicat de alertă; reducă timpii de reacție; elimine vulnerabilitățile operaționale. În paralel, Israelul ar accelera actualizarea „băncii de ținte” pentru Iran (lista de obiective care ar putea fi lovite dacă există o decizie politică de atac), cu accent pe ținte militare și infrastructură strategică, pentru lovituri rapide și coordonate. Forțele aeriene și apărarea: planuri de atac și scenarii pe mai multe fronturi Forțele Aeriene Israeliene lucrează, potrivit materialului, la definitivarea unor planuri de atac complexe, inclusiv „pachete de lovire” integrate cu capabilități de rază lungă. În același timp, armata își întărește sistemele defensive, anticipând scenarii în care ar putea fi vizată simultan din mai multe direcții. Blocaj diplomatic SUA–Iran și riscul de escaladare pe rute maritime Eșecul negocierilor ridică semne de întrebare și asupra menținerii armistițiului de două săptămâni convenit anterior între Washington și Teheran, mai scrie publicația. Vicepreședintele american JD Vance , care a condus delegația SUA, a părăsit Pakistanul și a declarat că Iranul nu a acceptat „oferta finală”. De partea cealaltă, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat că SUA „nu au reușit să câștige încrederea delegației iraniene”. În acest context, președintele Donald Trump a escaladat retorica, amenințând cu blocarea Strâmtorii Ormuz. Potrivit articolului, Trump a transmis public că Marina SUA a primit ordin să intercepteze navele care ar plăti taxe către Iran și a avertizat că orice atac asupra intereselor americane sau asupra navelor comerciale va primi un răspuns dur. Context regional: lovituri în sudul Libanului, în pofida armistițiului În ciuda armistițiului, Israelul a continuat bombardamentele în sudul Libanului. Materialul menționează că, potrivit presei internaționale, cel puțin 11 persoane au fost ucise în urma atacurilor din localitățile Qana și Maaroub. Per ansamblu, articolul descrie o situație „extrem de volatilă” în Orientul Mijlociu, în care pregătirile accelerate ale Israelului și retorica tot mai dură a liderilor politici cresc riscul unei escaladări majore, cu potențiale efecte în lanț asupra securității regionale și a fluxurilor comerciale maritime. [...]

Mesajul lui Mark Rutte către Peter Magyar indică o posibilă recalibrare a rolului Ungariei în NATO , după victoria opoziției la alegerile parlamentare, cu potențial impact asupra cooperării euro-atlantice, potrivit Agerpres . Secretarul general al NATO l-a felicitat pe Peter Magyar pentru rezultatul obținut duminică în Ungaria și a transmis că își dorește să lucreze cu acesta pentru „consolidarea și mai mult” a securității euro-atlantice. Mesajul a fost publicat de Rutte pe contul său de pe o rețea de socializare, după o discuție pe care a descris-o drept „fructuoasă”. „Am avut o discuție fructuoasă cu Peter Magyar aseară, după victoria sa electorală din Ungaria. Sper să pot colabora cu el pentru a consolida și mai mult securitatea euro-atlantică.” Ce schimbă victoria lui Magyar în ecuația politică de la Budapesta Peter Magyar, descris ca lider conservator, a promis că viitorul guvern pe care speră să îl conducă va depune eforturi pentru ca Ungaria să devină „o țară liberă, europeană și cu fața spre oameni”. În alegerile parlamentare, partidul Tisza a obținut 138 din cele 199 de locuri, pe fondul unei participări record de 79,5%. Potrivit previziunilor citate, noul Parlament ungar ar urma să se constituie în aproximativ 30 de zile. Majoritatea de două treimi și miza schimbărilor legislative Înfrângerea pune capăt celor 16 ani consecutivi la guvernare ai partidului Fidesz condus de Viktor Orban, care va trece în opoziție cu 55 de deputați, cu 79 mai puțini decât avea din 2022. Majoritatea de peste două treimi obținută de Tisza ar urma să îi permită lui Magyar să modifice legi constituționale și să urmărească programul anunțat de desființare a „statului-partid” atribuit lui Orban. În material se arată că Orban, aflat la guvernare din 2010, a construit un sistem descris ca „hibrid, între democrație și autoritarism”, prin centralizarea puterii și controlul asupra unor instituții-cheie, inclusiv presa, învățământul și Curtea Constituțională. [...]

Turcia cere ca summitul NATO din iulie, la Ankara, să fie folosit pentru a pregăti Alianța pentru o posibilă reducere a implicării SUA , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale ministrului turc de externe Hakan Fidan . Ankara susține că aliații ar trebui să „reseteze” relațiile cu președintele american Donald Trump și să transforme reuniunea liderilor NATO din 7-8 iulie într-un moment de a pune legăturile cu Statele Unite „pe o bază sistematică”. În același timp, Turcia spune că statele membre trebuie să se pregătească pentru scenariul în care Washingtonul își reduce rolul în mecanismele Alianței. Fidan a afirmat că Turcia crede că Trump va participa la summit „din respect personal” pentru președintele Recep Tayyip Erdogan, dar a adăugat că îl înțelege pe liderul american că, în rest, este reticent să vină la întâlnire. Contextul este o nouă escaladare a tensiunilor dintre Trump și NATO. Potrivit materialului, Trump a criticat ani la rând Alianța, iar săptămâna trecută ar fi amenințat că va retrage SUA din NATO pe fondul refuzului unor membri europeni de a trimite nave pentru a debloca Strâmtoarea Hormuz , în apropiere de Iran. Aceasta s-a adăugat fricțiunilor din bloc legate de planurile sale anterioare privind achiziționarea Groenlandei. „Plan și program” pentru o eventuală retragere din mecanisme NATO Fidan a spus agenției de stat Anadolu că aliații au tratat mult timp criticile lui Trump drept retorică, însă acum își fac planuri pentru posibilitatea unei implicări americane reduse și pentru creșterea propriilor capacități de apărare. „Dacă va exista o retragere a SUA din unele mecanisme NATO, trebuie să existe un plan și un program pentru a elimina treptat acest lucru, astfel încât nimeni să nu rămână expus.” Reacția conducerii NATO și semnale din SUA Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că înțelege frustrările lui Trump față de Alianță, dar a adăugat că „marea majoritate a națiunilor europene” au fost de ajutor efortului de război al Washingtonului în Iran, potrivit articolului. Separat, un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat pentru Reuters, săptămâna trecută, că Trump ar fi luat în calcul și opțiunea de a retrage o parte dintre trupele americane din Europa, pe fondul nemulțumirilor legate de NATO. [...]

Acuzația că se distrug documente despre sancțiunile UE ridică un risc de conformare pentru Ungaria potrivit Mediafax , care relatează declarațiile lui Péter Magyar făcute luni, într-o conferință de presă, după câștigarea alegerilor din Ungaria. Magyar a spus că a aflat, „potrivit unor informații”, că ministrul de externe Péter Szijjártó s-ar afla la Ministerul Afacerilor Externe „distrugând documente care au legătură cu sancțiunile” împotriva Rusiei. Contextul relatării include faptul că, în timpul conferinței, Magyar ar fi primit o hârtie cu un mesaj care i-a întrerupt discursul, conform jurnaliștilor de la The Guardian, menționați în material. „Distrug documente, iar asta nu îi va ajuta”, a spus el. De ce contează: implicații de reglementare și trasabilitate Dacă acuzația s-ar confirma, miza ar fi una de reglementare: documentele legate de sancțiunile UE sunt relevante pentru trasabilitatea deciziilor și pentru modul în care o administrație aplică sau justifică măsuri restrictive. În acest moment, informația rămâne la nivel de afirmație politică, formulată de Magyar ca provenind din „informații” pe care le-ar fi primit. Magyar a comparat situația cu încercări de a distruge arhive publice „exact ca în vechea eră comunistă”, potrivit relatării. [...]