Știri
Știri din categoria Externe
Franța și Regatul Unit pregătesc o misiune multinațională „strict defensivă” pentru a repune pe agenda internațională libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care SUA au anunțat o „blocadă” navală în zonă, potrivit Agerpres.
Parisul și Londra vor organiza „în zilele următoare” o conferință cu statele dispuse să contribuie la o „misiune multinațională pașnică” menită să „reinstaureze libertatea de navigație” în strâmtoare, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, citat de AFP.
Macron a precizat că misiunea ar urma să fie „strict defensivă” și „distinctă de părțile beligerante” și că va fi desfășurată „de îndată ce situația o va permite”. În același timp, el a indicat că inițiativa nu este gândită să fie integrată direct în eforturile Statelor Unite în strâmtoare, notează AFP.
Președintele francez nu a comentat decizia americană privind instituirea unei „blocade” navale în Strâmtoarea Ormuz, anunțată de Donald Trump după eșecul negocierilor dintre SUA și Iran și care urma să intre în vigoare luni, conform informațiilor transmise de AFP.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că nu susține această blocadă. Macron și Starmer au avut duminică o discuție, potrivit aceleiași surse.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Macron a cerut să nu fie precupețit „niciun efort” pentru a se ajunge rapid, pe cale diplomatică, la o „reglementare solidă și durabilă” a conflictului din Orientul Mijlociu, care să ofere regiunii un „cadru robust” pentru pace și securitate.
În același mesaj, liderul francez a legat obiectivul de navigația în Ormuz de teme mai largi, inclusiv activitățile nucleare și balistice ale Iranului, acțiunile sale „destabilizatoare” în regiune și necesitatea ca Libanul să revină „pe calea păcii”, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale.
Recomandate
Convocarea ambasadorilor ruși de către Franța și Austria ridică miza diplomatică a incidentului de securitate din România , după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați, potrivit G4Media . Reacția celor două capitale indică o consolidare a răspunsului european în fața unor episoade care ating direct teritoriul unui stat membru NATO și UE. Franța a anunțat convocarea ambasadorului Federației Ruse la Paris, după ce ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Noël Barrot , a condamnat public incidentul, pe care l-a numit un „act iresponsabil”, potrivit Le Figaro. Șeful diplomației franceze a legat explicit decizia de faptul că drona s-a prăbușit pe teritoriul unui stat membru NATO și al Uniunii Europene. Austria a adoptat o măsură similară: ministrul austriac de Externe, Beate Meinl-Reisinger, a anunțat vineri convocarea reprezentantului diplomatic al Kremlinului la Viena, pentru a transmite protestul față de ceea ce a numit strategia de escaladare a Rusiei. Oficialul austriac a afirmat pe rețelele sociale că Europa nu se va lăsa intimidată de astfel de manifestări agresive la adresa securității continentale. Ce s-a întâmplat la Galați și de ce contează pentru aliați Incidentul a avut loc în noaptea de joi spre vineri, la ora 01:52, când o dronă rusească lansată în cadrul atacurilor asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre a pătruns în spațiul aerian al României. Aparatul ar fi evoluat la joasă altitudine pe o distanță de aproximativ 10 kilometri, după care s-a prăbușit peste un bloc din municipiul Galați, provocând un incendiu, pagube materiale și rănirea a doi civili. Din perspectiva aliaților europeni, faptul că un astfel de incident se produce pe teritoriul României mută discuția din zona „riscurilor colaterale” ale războiului din Ucraina către o problemă de securitate directă pentru UE și NATO, cu consecințe diplomatice imediate. Contextul intern: explicațiile MApN și criticile privind reacția Potrivit informațiilor prezentate, incidentul a generat critici legate de răspunsul autorităților de la București și de comunicarea publică. Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au explicat ulterior că cele patru minute în care drona s-a aflat pe radar în spațiul național au fost insuficiente pentru o interceptare sigură. În același context, MApN a arătat că piloții avioanelor F-16 ridicate în aer nu au putut doborî ținta din cauza managementului riscurilor, invocând pericolul ca resturile exploziei deasupra unei zone urbane dens populate să producă distrugeri suplimentare, dar și restricții legale privind utilizarea armamentului în condiții în care muniția ar putea ricoșa în spațiul aerian al Ucrainei. [...]
Incidentul cu drona de la Galați ridică miza de securitate pentru NATO , după ce premierul britanic Keir Starmer a condamnat „o încălcare gravă a spațiului aerian al Alianței”, în contextul în care o dronă rusească s-a prăbușit pe o clădire rezidențială din România, potrivit Digi24 . Starmer a legat direct incidentul de riscurile mai largi generate de războiul din Ucraina, afirmând că atacurile Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile „amenință securitatea întregului nostru continent”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, premierul britanic a transmis că o dronă rusă a intrat în spațiul aerian al României și a lovit o clădire de locuințe, rănind civili, și a acuzat Moscova de lipsă de respect față de viața civililor, dreptul internațional și suveranitatea vecinilor. „Noaptea trecută, o dronă rusă a pătruns în spațiul aerian al României și a lovit o clădire de locuințe, rănind civili. De nenumărate ori, Rusia a demonstrat că nu are niciun respect pentru viața civililor, dreptul internațional sau suveranitatea vecinilor săi. Suntem alături de Ucraina, România și toți aliații NATO.” De ce contează: presiune pe postura de apărare și pe gestionarea riscului la granița estică Din perspectiva Alianței, incidentul descris de Starmer ca „încălcare gravă” amplifică presiunea politică pentru măsuri de protecție și reacție pe flancul estic, într-un context în care atacurile din proximitatea graniței cu Ucraina pot produce efecte directe pe teritoriul unui stat membru NATO. Digi24 notează că prăbușirea dronei pe o clădire rezidențială din Galați este o premieră în România de la declanșarea războiului din Ucraina. [...]
Suedia își extinde sprijinul financiar pentru Ucraina printr-o garanție de 236 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei), care permite acordarea unui împrumut prin Banca Mondială pentru acoperirea cheltuielilor publice ale statului ucrainean, potrivit Mediafax . Guvernul de la Stockholm a anunțat vineri că oferă o nouă garanție către Banca Mondială, astfel încât Ucraina să poată accesa un împrumut de aproximativ 2,5 miliarde coroane suedeze (SEK), echivalentul a 236 milioane euro, informație atribuită de autoritățile suedeze publicației European Pravda. Banii sunt destinați, între altele, acoperirii cheltuielilor publice din bugetul de stat al Ucrainei, afectat de invazia la scară largă a Rusiei. Ministrul suedez pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior, Benjamin Dousa, a indicat că Ucraina are „provocări de finanțare atât imediate, cât și pe termen lung”, iar Suedia oferă sprijin bugetar prin UE și Banca Mondială. „Ucraina se confruntă cu provocări de finanțare atât imediate, cât și pe termen lung. Prin urmare, Suedia oferă sprijin bugetar prin intermediul UE și al Băncii Mondiale.” Ce acoperă împrumutul și cum funcționează garanția Garanția este acordată Băncii Mondiale și face parte din programul de sprijin PEACE, prin care Ucraina primește finanțare pentru anumite cheltuieli. În material sunt menționate explicit: plata pensiilor; salariile angajaților din sectorul public; sprijin pentru persoanele vulnerabile; sprijin pentru persoanele strămutate intern. Decizia pune în aplicare un mandat aprobat anterior de parlamentul suedez, care permite guvernului să încheie astfel de acorduri de garantare în 2026. Garanția va rămâne valabilă până în 2056. Miza bugetară: angajamentele Suediei urcă la circa 280 milioane euro Odată cu această decizie, totalul angajamentelor Suediei către Banca Mondială pentru sprijinirea Ucrainei ajunge la aproximativ 280 milioane euro (aprox. 1,4 miliarde lei), conform informațiilor din articol. Separat de componenta financiară, Mediafax notează că, pe 28 mai, premierul suedez Ulf Kristersson a anunțat trimiterea către Ucraina a 16 avioane de luptă Gripen second-hand, iar planurile includ achiziția a încă 20 de aeronave noi. În același context, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina va folosi fonduri din împrumutul european de 90 miliarde euro pentru apărare, inclusiv pentru achiziția de avioane Gripen din Suedia. [...]
Ucraina se așteaptă la un atac aerian rusesc „în această noapte sau mâine noapte”, iar miza depășește frontul : președintele Volodimir Zelenski spune că Moscova folosește incursiunile cu drone și rachete inclusiv pentru a testa reacția și capacitățile de apărare aeriană ale statelor NATO din vecinătate, potrivit Kyiv Post . Zelenski a declarat, într-un interviu pentru emisiunea „Face the Nation” a CBS News, că Ucraina vede „pregătiri” pentru o lovitură de amploare cu drone, rachete de croazieră și rachete balistice. El a mulțumit partenerilor americani și europeni pentru schimbul de informații, sugerând că și aliații au indicii despre pregătirile Rusiei, chiar dacă nu cunosc toate detaliile. În același context, liderul ucrainean i-a îndemnat pe cetățeni să fie „foarte, foarte atenți” și să folosească adăposturile antiaeriene, inclusiv pentru protecția copiilor, subliniind că există „un procent ridicat” ca atacul să aibă loc în intervalul indicat, deși „nimeni nu știe 100%”. Presiune pe apărarea antiaeriană și deficit de interceptori Zelenski a spus că atacuri localizate asupra civililor și pozițiilor din linia frontului au loc zilnic, iar lovituri combinate masive cu drone și rachete se produc „aproximativ de două ori pe săptămână sau la fiecare 10 zile”. În discursul său de seară de vineri, el a afirmat că noi rapoarte de informații indică un atac iminent și că statul este în alertă ridicată, reiterând că prioritatea de vârf a Kievului rămâne obținerea unui număr mai mare de interceptori pentru apărarea aeriană. Pentru a ilustra presiunea asupra apărării antiaeriene, Zelenski a invocat un atac recent pe care l-a descris ca având „600 de drone” de tip Shahed și „aproximativ 35–peste 40” de rachete balistice, în total „90 de rachete” și „peste 600” de drone. El a susținut că, la asemenea volume, interceptarea tuturor țintelor este „excepțional de dificilă” și a numit rachetele antibalistice drept „cel mai mare deficit” al Ucrainei. Incursiuni spre România, Polonia și Moldova, ca test politic pentru NATO Zelenski a afirmat că Ucraina încearcă să intercepteze dronele rusești inclusiv atunci când traiectoriile lor se îndreaptă spre țări vecine „precum România, Moldova sau Polonia”. Când nu reușește, Kievul transmite avertizări partenerilor, iar în cazul statelor baltice (Estonia, Letonia și Lituania) spune că oferă alerte de urmărire în timp real. În viziunea sa, Moscova folosește deliberat aceste episoade pentru „presiune politică” asupra țărilor NATO și pentru a observa reacția Alianței, argumentând că răspunsul ar trebui să fie „semnificativ mai puternic” și mai unitar. Zelenski a adăugat că Vladimir Putin urmărește cum a evoluat reacția NATO în cei trei ani de război la scară largă și că Rusia testează, în mod activ, capabilitățile de apărare aeriană ale statelor NATO care se învecinează cu Ucraina, Belarus sau Rusia. În plan practic, avertismentul se leagă de campania Kievului pentru accelerarea livrărilor de sisteme avansate de apărare aeriană: Zelenski susține că intensificarea atacurilor aeriene rusești amenință nu doar orașele ucrainene, ci și securitatea flancului estic al NATO. [...]
Iranul transmite că negocierile cu SUA nu sunt închise , contrazicând mesajele venite de la Washington, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una de stabilitate și predictibilitate: dacă nu există un acord „finalizat”, riscul de escaladare rămâne, iar orice așteptări privind o detensionare rapidă sunt premature. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei , a declarat pentru presa de stat că un acord propus cu SUA „nu a fost finalizat”. Declarația vine ca reacție la afirmațiile președintelui american Donald Trump , care a spus că administrația sa face o „determinare finală” privind un potențial acord cu Iranul. Din informațiile publicate, nu reiese care sunt punctele rămase în dispută, calendarul negocierilor sau dacă există un text agreat în principiu. Publicația notează doar diferența de poziționare publică dintre cele două părți, într-un moment în care semnalele politice pot influența percepția asupra probabilității unui acord. [...]
Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul pe măsură ce pierderile cresc , iar finanțarea devine mai dificilă, inclusiv prin vânzări accelerate de aur din rezerve, potrivit unei analize Al Jazeera . Datele și evaluările citate indică o combinație de avans teritorial mai lent, costuri umane mai mari și presiune pe buffer-ele financiare ale statului rus. Pierderi mai mari pentru câștiguri teritoriale mai mici Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a confirmat evaluări anterioare potrivit cărora Rusia a pierdut teritorii ocupate anterior, iar Ucraina ar fi recucerit aproximativ 400 km² în și în jurul regiunii Dnipropetrovsk „în timpul trimestrului”, conform unui raport către Congres din 18 mai. În paralel, Institute for the Study of War (ISW) , un think tank din Washington, arată că Rusia a avansat net cu 104 km² între 1 ianuarie și 26 mai 2026, față de 1.619 km² în aceeași perioadă a anului trecut. ISW mai notează că forțele ruse au „infiltrat și contestat” încă 628 km², fără a prelua controlul. Pe componenta de pierderi, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pierderile rusești au ajuns la 145.000 în acest an, dintre care 86.000 uciși și 59.000 grav răniți. Publicația precizează că nu poate verifica independent afirmațiile privind pierderile de ambele părți. Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a spus că aceste cifre ar însemna 179 de pierderi rusești pentru fiecare kilometru pătrat de avans, față de 67 anul trecut, o rată pe care Ucraina o consideră peste capacitatea actuală a Rusiei de a o compensa prin recrutare. Presiune financiară: deficit depășit și vânzări de aur Pe partea economică, analiza notează că războiul devine mai greu de finanțat: Rusia ar fi depășit până în aprilie întreaga marjă permisă pentru deficitul bugetar pe 2026 și și-ar fi „golit” rezervele valutare, ceea ce ar fi împins autoritățile să reducă rezervele de aur într-un ritm neobișnuit. Potrivit datelor băncii centrale a Rusiei (link din articol: Central Bank ), Rusia a vândut anul acesta 27,9 tone de aur, evaluate la peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei). În consecință, rezervele de aur ar fi coborât la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Tactici aeriene și lovituri asupra economiei petroliere DIA atribuie recucerirea de teritorii de către Ucraina și pierderii accesului Rusiei la serviciile satelitare Starlink folosite pentru țintire și foc contrabaterie. Ucraina, la rândul ei, își leagă rezultatele de o strategie de întrerupere a logisticii ruse prin lovituri cu drone de rază medie și artilerie, pe care Fedorov spune că o extinde printr-un program numit „Logistical Lockdown”, pentru a „scala” loviturile și a distruge sistematic capabilități ruse la adâncime operațională. În același timp, Ucraina a continuat loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, descrisă ca sursă de finanțare a războiului: pe 23 mai a lovit un depozit de petrol și un terminal de descărcare la Novorossiisk (Marea Neagră), iar a doua zi terminalul Tamanneftegaz, tot la Marea Neagră. Au fost menționate și atacuri asupra unor obiective militare și industriale, inclusiv o uzină chimică în Perm și baza aeriană Taganrog din Rostov. Separat, Rusia a intensificat atacurile asupra Kievului cu valuri combinate de drone și rachete, o tactică menită să suprasolicite apărarea antiaeriană. Pe 24 mai, Rusia a lansat 600 de drone cu rază lungă și 90 de rachete asupra Kievului și zonelor din jur, inclusiv 36 de rachete balistice; Ucraina susține că a doborât 91% dintre drone și 81% dintre rachetele de croazieră, iar 19 rachete ar fi ratat țintele. De ce contează Din perspectiva sustenabilității economice a conflictului, combinația dintre avansul mai lent, rata mai mare a pierderilor și apelul la rezerve (inclusiv aur) indică o presiune crescândă asupra capacității Rusiei de a menține efortul de război în forma actuală. În același timp, datele privind pierderile rămân contestate și dificil de verificat independent, ceea ce limitează certitudinea asupra dimensiunii exacte a degradării militare. [...]
