Știri
Știri din categoria Externe

Franța și Regatul Unit pregătesc o misiune multinațională „strict defensivă” pentru a repune pe agenda internațională libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care SUA au anunțat o „blocadă” navală în zonă, potrivit Agerpres.
Parisul și Londra vor organiza „în zilele următoare” o conferință cu statele dispuse să contribuie la o „misiune multinațională pașnică” menită să „reinstaureze libertatea de navigație” în strâmtoare, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, citat de AFP.
Macron a precizat că misiunea ar urma să fie „strict defensivă” și „distinctă de părțile beligerante” și că va fi desfășurată „de îndată ce situația o va permite”. În același timp, el a indicat că inițiativa nu este gândită să fie integrată direct în eforturile Statelor Unite în strâmtoare, notează AFP.
Președintele francez nu a comentat decizia americană privind instituirea unei „blocade” navale în Strâmtoarea Ormuz, anunțată de Donald Trump după eșecul negocierilor dintre SUA și Iran și care urma să intre în vigoare luni, conform informațiilor transmise de AFP.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că nu susține această blocadă. Macron și Starmer au avut duminică o discuție, potrivit aceleiași surse.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Macron a cerut să nu fie precupețit „niciun efort” pentru a se ajunge rapid, pe cale diplomatică, la o „reglementare solidă și durabilă” a conflictului din Orientul Mijlociu, care să ofere regiunii un „cadru robust” pentru pace și securitate.
În același mesaj, liderul francez a legat obiectivul de navigația în Ormuz de teme mai largi, inclusiv activitățile nucleare și balistice ale Iranului, acțiunile sale „destabilizatoare” în regiune și necesitatea ca Libanul să revină „pe calea păcii”, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale.
Recomandate

Franța a mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi pentru manifestațiile de sâmbătă, într-un dispozitiv cu aproape 20% mai mare decât în săptămâna precedentă, pe fondul riscului de violențe și al restricțiilor impuse protestelor, potrivit Agerpres . Deși marșurile au fost în general pașnice în mai multe orașe, la Paris au avut loc ciocniri spre final, iar poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și un tun cu apă. La Paris, aproximativ 110.000 de persoane au participat la manifestație. Prefectura de poliție a indicat că peste 500 de persoane care provocau distrugeri au atacat forțele de ordine în zona Cours de Vincennes (sud-estul capitalei). Confruntările au început în jurul orei 17:30, după sosirea coloanei de manifestanți la Porte de Vincennes, când protestatarii au aruncat obiecte în polițiști, iar forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene și un tun cu apă. Dispozitiv de ordine publică mai mare decât săptămâna trecută Autoritățile au mobilizat 70.000 de polițiști și jandarmi la nivel național, cu aproape 20% mai mult decât în urmă cu o săptămână, când manifestațiile au fost marcate de confruntări, incendieri și jafuri. În capitală, participanții au fost în majoritate tineri, alături de elevi și studenți, sindicate și membri ai mișcării „Vestele galbene”. Restricții locale și incidente izolate în alte orașe Manifestații au avut loc și la Marsilia, Rennes și Lille, unde participanții au denunțat restricțiile impuse protestelor și ceea ce au considerat a fi măsuri represive împotriva elevilor. În unele orașe, autoritățile au interzis adunările sau au impus restricții de circulație, iar incidente izolate au fost semnalate la Lyon și Nantes. Miza politică: presiune înainte de prezidențiale și posibila escaladare Cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon a avertizat că manifestațiile ar putea continua săptămânal și a invocat posibilitatea unei greve generale dacă președintele Emmanuel Macron și guvernul nu cedează revendicărilor protestatarilor. Separat, la Orléans, aproape 13.000 de persoane au participat la o manifestație împotriva partidului Adunarea Națională (Rassemblement national – RN), aflat în congres în oraș. Potrivit relatării, unii participanți și reprezentanți politici au făcut legătura între partid și atacul rasist comis la Trappes, lângă Paris, soldat cu un mort și cinci răniți. Vineri, Macron s-a întâlnit pentru prima dată cu reprezentanți ai elevilor, a căror mobilizare a contribuit la amploarea protestelor, iar președinția a anunțat că luni vor fi prezentate „decizii concrete”, potrivit AFP. [...]

Menținerea ratingului Franței nu a calmat piața, iar costul finanțării rămâne sub presiune , în condițiile în care Moody’s a păstrat calificativul suveran Aa3, dar cu perspectivă negativă, potrivit Antena 3 . Decizia, descrisă de agenție drept „un scurt răgaz”, a venit contra așteptărilor larg răspândite din piață privind o retrogradare, pe fondul instabilității socio-politice. Randamentul obligațiunilor de stat franceze pe 10 ani (OAT) a crescut puternic în această săptămână, pe fondul tensiunilor de după violențele din 17 octombrie, care au amplificat îngrijorările investitorilor. În paralel, perspectiva negativă menținută de Moody’s indică faptul că riscul unei retrogradări rămâne prezent. Ce condiții pune Moody’s și de ce contează pentru finanțarea statului Moody’s își leagă menținerea ratingului de adoptarea unui buget pentru 2027 care să reducă deficitul și de o temperare, măcar parțială, a costurilor de finanțare și a tensiunilor sociale în lunile următoare. Agenția a explicat într-un comunicat că: „Ratingul Aa3 se bazează pe presupunerea că va fi adoptat un buget pentru 2027 care să reducă deficitul, în timp ce costurile de finanțare și tensiunile sociale se vor atenua într-o anumită măsură în lunile următoare.” Pentru investitori, mesajul-cheie este că menținerea calificativului nu echivalează cu o îmbunătățire a percepției de risc: perspectiva negativă rămâne un semnal că următoarele decizii depind de evoluția bugetului și de stabilitatea politică. Reacția guvernului și miza bugetară Guvernul a salutat rapid decizia. Ministrul economiei, Roland Lescure, a numit-o o „recunoaștere a solidității economiei” și a „credibilității bugetului” prezentat de executiv. În același timp, el a insistat că obiectivul adoptării până la finalul anului a unui buget „responsabil”, care să reducă deficitul la 5%, este „nenegociabil”. Premierul Sebastien Lecornu a avut o reacție mai defensivă, afirmând că decizia Moody’s „contrazice previziunile catastrofiste” și „pe cei care speculează pe seama datoriei franceze”. El a susținut că dezbaterea bugetară din Adunarea Națională transmite creditorilor că „există o cale de urmat” și a invocat o măsură de piață: „Prin eliberarea a zece milioane de barili de motorină, vom influența prețurile la pompă începând cu 1 noiembrie, fără să punem în pericol finanțele publice”. De ce rămâne tensiunea pe obligațiuni: diferența față de Germania și riscul politic Potrivit analistului Théophile Legrand (Natixis), decizia este o „surpriză binevenită” pe termen scurt pentru guvern și piețe, dar nu trebuie interpretată ca un vot de încredere, tocmai pentru că perspectiva negativă rămâne. Investitorii urmăresc îndeaproape și evoluția protestelor: mobilizarea din weekend este descrisă ca un test pentru capacitatea guvernului de a gestiona situația după tulburările din 17 octombrie. Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor franceze pe 10 ani a depășit 5,1%, față de 3,2% înaintea izbucnirii războiului dintre Statele Unite și Iran, nivel considerat deja ridicat. Jerome Mathis, profesor la Universitatea Paris-Dauphine, atrage atenția că semnalul cel mai îngrijorător nu este nivelul absolut al dobânzilor, ci ecartul față de Germania: când Bundurile (titlurile germane) sunt în jur de 3,4%, iar Franța trece de 5,1%, investitorii cer o primă de risc specifică Franței. În acest context, mai mulți analiști citați indică drept factor major blocajul politic și lipsa de ambiție bugetară, pe fondul deteriorării finanțelor publice și al apropierii alegerilor prezidențiale din următoarele șase luni, considerate cu potențial „exploziv”. Efecte de piață: presiune și pe bursă Tensiunile au avut ecouri și pe piața de acțiuni: Antena 3 notează scăderi importante pentru mai multe companii franceze, inclusiv Carrefour (peste 13%), după estimarea unor costuri ale jafurilor din 17 octombrie de 80–200 de milioane de euro (aprox. 400 milioane–1 miliard lei). În sectorul de lux, Kering a scăzut cu 16%, iar Hermès cu 7%, pe fondul unor rezultate trimestriale mai slabe și al devastării unor magazine în timpul violențelor. Pentru perioada următoare, miza rămâne dublă: dacă disputa bugetară produce un plan credibil de reducere a deficitului și dacă tensiunile sociale se temperează suficient încât să reducă prima de risc cerută de investitori pentru datoria Franței. [...]

Guvernul britanic cere gospodăriilor să fie pregătite pentru întreruperi de servicii esențiale de până la trei zile , în cadrul unei campanii naționale lansate pe fondul riscurilor tot mai discutate de autorități – de la fenomene meteo extreme la atacuri cibernetice, potrivit Agerpres . Campania, intitulată „Fii gata ”, îi îndeamnă pe britanici să se echipeze pentru posibile întreruperi ale energiei electrice, apei, telecomunicațiilor sau accesului la internet. Recomandarea vizează constituirea unui stoc minim la domiciliu, aliniat unor recomandări similare din alte țări europene. Un site dedicat include o listă de verificare cu articole considerate utile în astfel de situații, între care: apă îmbuteliată; alimente neperisabile; lanterne cu baterii de rezervă; radio FM; bani. În acest context, premierul Andy Burnham a invocat frecvența mai mare a evenimentelor neprevăzute, dând ca exemplu furtunile, și a prezentat demersul drept o măsură practică de continuitate pentru gospodării. Componenta operațională: resurse suplimentare pentru incendii de vegetație Mesajul de pregătire a populației vine în paralel cu măsuri anunțate pentru întărirea capacității de intervenție la incendii de vegetație. Burnham a spus anterior, la o întâlnire la Liverpool cu șefi ai pompierilor, oficiali locali și experți, că elicopterele și aeronavele militare britanice vor fi echipate pentru a combate incendiile forestiere. De asemenea, serviciile de pompieri din Anglia ar urma să primească echipe suplimentare de specialiști pentru incendiile de vegetație. Guvernul a indicat că alocă până la 45 de milioane de lire sterline (aprox. 270 de milioane de lei) pentru a răspunde creșterii numărului de incendii. De ce contează: riscuri multiple și presiune pe servicii Regatul Unit s-a confruntat cu incendii de vegetație în fiecare vară din ultimii ani, pe fondul secetei și al căldurii extreme, fenomene a căror intensitate și frecvență sunt exacerbate de schimbările climatice cauzate de activitatea umană, potrivit consensului științific citat în material. Guvernul a argumentat, într-un comunicat, că furtunile din iarna trecută și incendiile din această vară au arătat cum fenomenele meteo extreme pot perturba viața de zi cu zi și serviciile esențiale. Secretarul Apărării, Wes Streeting, a îndemnat populația la BBC să fie „vigilenți fără a ceda panicii” și a menționat, anterior, că atât gospodăriile, cât și companiile ar trebui să evalueze dacă sunt pregătite pentru o posibilă perturbare a lanțurilor de aprovizionare critice, inclusiv în scenarii legate de „state ostile sau teroriști”. [...]

Planurile SUA de a extinde lista de ținte, inclusiv infrastructura energetică iraniană, cresc riscul unei escaladări cu efecte economice regionale , pe fondul unor informații despre posibile atacuri iraniene împotriva unor oficiali americani, potrivit Adevărul . În paralel, președintele Donald Trump ar lua în calcul o nouă rundă de lovituri majore, în timp ce Iranul transmite că își lărgește propria listă de ținte. Potrivit unei analize The New York Times , citată de publicație, riscul unei escaladări este amplificat de calculele politice ale liderilor implicați și de apropierea unor alegeri importante în SUA și Israel. Oficiali americani și aliați europeni susțin că, în ultimele săptămâni, s-au intensificat informațiile despre posibile comploturi iraniene. Ce ținte sunt luate în calcul și de ce contează economic În scenariile analizate de partea americană intră atacuri împotriva ambasadorilor SUA din Orientul Mijlociu și a unor oficiali aflați pe teritoriul Statelor Unite. Informațiile sunt clasificate, iar amploarea și capacitatea Iranului de a le pune în aplicare rămân dificil de evaluat. În același timp, planurile elaborate de Comandamentul Central al SUA ar include o listă extinsă de ținte în Iran, între care: infrastructura energetică; alte obiective considerate esențiale pentru economia iraniană. Miza este că lovirea infrastructurii energetice ar muta conflictul într-o zonă cu impact economic direct, prin afectarea capacității Iranului de a-și susține economia și, potențial, prin creșterea tensiunilor în regiune. Iranul vorbește despre „război asimetric” și extinderea țintelor Pe partea iraniană, oficiali au transmis că țara se pregătește pentru eventuale atacuri-surpriză și că nu mai consideră anumite categorii de ținte în afara limitelor conflictului. Doi oficiali iranieni, dintre care unul din cadrul Gardienilor Revoluției , au confirmat pentru The New York Times intențiile de a viza americani, invocând atacurile israeliene și americane în care au fost uciși oficiali iranieni și membri ai familiilor acestora. Un consilier de rang înalt al președintelui Parlamentului iranian, Mahdi Mohammadi, a avertizat că următoarea etapă ar putea fi decisivă și bazată pe tactici de „război asimetric” (adică lovituri punctuale și metode neconvenționale, în locul unei confruntări militare clasice). „Ne aflăm într-o fază surprinzătoare a războiului și nu vom duce un război clasic”, a declarat Mohammadi. „Va fi un război asimetric, acerb și decisiv, care va viza punctele forte și punctele slabe ale inamicului.” Factorul electoral și riscul de eroare de calcul Tensiunile sunt alimentate și de apropierea alegerilor din SUA și Israel, care pot influența deciziile politice. Trump a declarat că nu va ataca înaintea alegerilor intermediare americane, programate în mai puțin de zece zile, dar a sugerat că situația s-ar putea schimba ulterior. În Israel, premierul Benjamin Netanyahu se confruntă, la rândul său, cu un scrutin care poate modifica echilibrul politic intern. Analiza citată avertizează că informațiile incomplete sau interpretate greșit și o eroare de calcul pot declanșa o escaladare rapidă, într-un context în care ambele tabere se pregătesc pentru reluarea luptelor. [...]

Donald Trump spune că va interveni personal dacă armata ucraineană rămâne cu acces restricționat la Starlink , un sistem de comunicații folosit pe front, potrivit HotNews . Miza este una operațională: oficiali ucraineni afirmă că limitările încă afectează conexiunile pentru drone, într-un moment în care relațiile Kiev–Washington s-au deteriorat. Trump a declarat la Casa Albă că nu a discutat cu Elon Musk despre subiect, dar că o va face dacă problema nu este remediată. El a spus că a auzit că situația „a fost reparată”, însă a adăugat că va interveni dacă restricțiile persistă. „Dacă există o problemă, o voi repara.” Ce restricții reclamă Ucraina și de când Cinci oficiali ucraineni familiarizați cu situația au declarat vineri că restricțiile de viteză asupra sistemelor Starlink din Ucraina au rămas în vigoare. Potrivit acestora, limitările perturbă conexiunile pentru dronele care zboară cu o viteză mai mare de 160 km/h. Restricțiile ar fi în vigoare din 13 octombrie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington. „Discuții cu o companie privată”: răspunsul lui Trump la criticile privind influența lui Musk Președintele american a respins acuzațiile potrivit cărora Elon Musk ar avea prea multă putere asupra unui sistem crucial pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, insistând că șeful SpaceX „nu ar face nimic rău”. „Elon nu ar face niciodată nimic rău. Îl cunosc foarte bine, este un om corect [...] dar el nu va face nimic care să fie greșit.” În context, HotNews notează că Starlink este serviciul de satelit creat de SpaceX, iar versiunea sa militară este Starshield. Context: relația Trump–Musk și ce urmează Trump a recunoscut că, deocamdată, nu a vorbit cu Musk despre restricțiile invocate de Ucraina, dar a indicat că ar putea face acest pas dacă problema nu se rezolvă. În plan practic, declarațiile lasă deschisă posibilitatea unei intervenții directe la nivel politic într-o chestiune tehnică gestionată de o companie privată, cu efecte imediate asupra utilizării dronelor pe front. [...]

Riscul unei escaladări militare SUA–Iran crește pe termen scurt , după ce un emisar american a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, potrivit HotNews . Declarația îi aparține lui Tom Barrack, ambasador al SUA la Ankara și emisar special pentru Siria, care a vorbit într-un interviu acordat influencerului Mario Nawfal. Întrebat dacă un atac ar putea avea loc în weekend, Barrack a răspuns: „Ar putea avea loc un atac în acest weekend? Absolut”. În același interviu, Barrack a susținut că președintele Donald Trump „este deschis unui acord” și că SUA ar fi la masa negocierilor „de luni și luni de zile”, în condițiile în care discuțiile dintre Washington și Teheran sunt descrise ca fiind în impas. Context: negocieri blocate și semnale politice contradictorii Potrivit informațiilor prezentate, blocajul în discuțiile SUA–Iran vine la aproape opt luni de la începutul conflictului declanșat de atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului. În paralel, Trump a spus în mai multe rânduri că va lua „în curând” o decizie privind Iranul, indicând că ar putea alege o abordare „mai blândă” sau „mai dură”. Totodată, el sugerase anterior că o astfel de decizie nu va veni înainte de alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Poziția Israelului: „răsturnarea” regimului, singura opțiune Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că „răsturnarea” regimului iranian este singura opțiune pentru a elimina amenințarea reprezentată de Teheran, conform relatării citate. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarații și evaluări politice, fără un anunț oficial privind o decizie de atac. [...]