Comisia Europeană dă în judecată Ungaria la CJUE pentru plafonarea adaosului comercial la alimente și produse farmaceutice - Bruxellesul susține că măsura creează pierderi și descurajează intrarea de noi retaileri pe piață

Comisia Europeană a deschis un litigiu la CJUE care poate forța Ungaria să renunțe la plafonarea adaosurilor comerciale , o măsură devenită permanentă și care, potrivit Bruxelles-ului, distorsionează piața de retail și descurajează intrarea de noi jucători, cu efect direct asupra lanțurilor de magazine – în special a celor din afara Ungariei, relatează Antena 3 . Comisia Europeană a anunțat că a dat în judecată Ungaria la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru plafonarea adaosului comercial la produse alimentare și articole farmaceutice, măsură aplicată în principal comercianților cu amănuntul din afara țării. În material este citată Reuters. Plafonarea impune o limită de 10% pentru marjele de vânzare cu amănuntul pentru 30 de produse alimentare de bază, introdusă în martie 2025, cu scopul declarat de a combate inflația. Ulterior, guvernul de la Budapesta a prelungit repetat măsura, a extins gama de produse vizate, iar în mai 2026 regulile au devenit permanente. Ce contestă Bruxelles-ul: marje plafonate și obligații de stoc Comisia susține că Ungaria tratează „în mod eronat” diferența dintre prețul de aprovizionare și prețul de vânzare ca fiind echivalentă cu profitul, fără să țină cont de costuri suplimentare precum cele cu personalul, spațiile și taxele. În 2025, Ungaria a introdus norme care restricționează marjele de preț, predominant pentru comercianții cu amănuntul străini, la: 10% pentru anumite produse alimentare (Decretul Guvernamental 42/2025); 15% pentru anumite articole din farmacii (Decretul Guvernamental 93/2025). Pe lângă plafonarea marjelor, normele impuneau și menținerea cantităților vândute înainte de introducerea limitelor. De ce contează pentru companii: risc de pierderi și frână la investiții Comisia Europeană argumentează că retailul are costuri semnificative peste prețul de achiziție (inclusiv transport, depozitare și costuri cu instalațiile), iar efectul combinat al plafonării și al obligației de a vinde aceleași cantități poate genera pierderi pentru operatorii deja prezenți și poate elimina stimulentele pentru noi intrări pe piață. Potrivit Comisiei, marja medie de preț ar fi de 30% în retailul alimentar și 35% în retailul din farmacii, în timp ce marjele de profit ar fi „în jur de 3-4%”. Ce urmează Ungaria a indicat încă de anul trecut că este pregătită să conteste decizia Comisiei pe această temă. Dosarul ajunge acum la CJUE, iar miza este dacă Budapesta va fi obligată să modifice sau să elimine un set de reguli care, în forma actuală, afectează direct modelul de funcționare și rentabilitatea retailerilor vizați. [...]