Știri
Știri din categoria Externe
Cel puțin 742 de civili au fost uciși în Iran de la începutul războiului, dintre care 176 sunt copii, potrivit unui raport al Agenției de Știri pentru Drepturile Omului (HRANA) din SUA, citat de BBC. Alte peste 900 de persoane au fost rănite, iar bilanțul este în continuă actualizare.
Conform HRANA, până luni după-amiază, ora Coastei de Est a SUA, numărul victimelor a ajuns la 742, iar în ultimele 24 de ore au fost raportate cel puțin 85 de decese. Organizația verifică în continuare câteva sute de cazuri semnalate, ceea ce indică posibilitatea unei creșteri a bilanțului. BBC precizează că nu poate confirma independent datele, iar HRANA subliniază caracterul preliminar al cifrelor.
Raportul menționează pagube importante în mai multe orașe:
În paralel, ar fi fost lovite și obiective cu caracter militar, între care sediul comandamentului forțelor de ordine din Kurdistan și centrul de comandă al poliției de frontieră din Sanandaj, în vestul țării. De asemenea, sunt raportate avarii la o bază aeriană din Isfahan și la o bază militară din Teheran.
Conflictul, ajuns marți la a patra zi, a generat un impact semnificativ asupra populației civile, în condițiile în care atacurile vizează atât infrastructură militară, cât și zone urbane dens populate. Situația rămâne fluidă, iar datele privind victimele pot suferi modificări pe măsură ce verificările continuă.
Recomandate
SUA și Israel au lansat atacuri simultane asupra Teheranului și Beirutului , în a patra zi de conflict deschis cu Iranul, iar criza se extinde rapid în întregul Orient Mijlociu, potrivit relatării în timp real publicate de HotNews.ro . Operațiunea americană „Epic Fury”, confirmată de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), vizează distrugerea capacităților balistice și nucleare ale Teheranului. Armata israeliană a anunțat, la rândul său, lovituri „simultane” în capitala iraniană și în Beirut, unde sunt vizate poziții ale Hezbollah. Potrivit CENTCOM, au fost distruse instalații de comandă ale Gărzii Revoluționare , sisteme de apărare antiaeriană și baze de lansare pentru rachete și drone. Numărul soldaților americani uciși a ajuns la șase, după recuperarea a doi militari dați dispăruți. În paralel, Pentagonul avertizează că operațiunile vor continua. Escaladare regională Conflictul depășește granițele Iranului și Israelului: Drone au lovit cartierul diplomatic din Riad, unde se află ambasada SUA. Iranul susține că a atacat o bază americană din Bahrain. Hezbollah afirmă că a lansat rachete și drone asupra unor baze israeliene. Armata libaneză evacuează poziții de la frontiera cu Israelul. Teheranul a anunțat oficial închiderea strâmtorii Ormuz , rută strategică pentru exporturile mondiale de petrol, deși SUA susțin că traficul nu este complet blocat. Impact economic imediat Efectele se resimt deja pe piețe: Domeniu Situație actuală Gaze naturale Creșteri accelerate pe piața europeană Transport maritim Zeci de nave blocate în zona Ormuz Aviație Zboruri suspendate sau reluate parțial în Golf Tehnologie Două centre de date Amazon din Emirate, avariate Qatar Airways menține suspendarea zborurilor, în timp ce Emirates și Etihad reiau gradual cursele. În Europa, prețul gazelor continuă să crească, cu efecte potențiale în lanț asupra energiei electrice și alimentelor. Situația din Iran La Teheran au fost raportate explozii puternice, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat avarii la instalația nucleară de la Natanz, fără consecințe radiologice. Presa iraniană anunță că este în curs procedura de desemnare a unui succesor pentru ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacurile recente, informație care amplifică incertitudinea politică internă. Președintele american Donald Trump a declarat că „valul cel mare” al operațiunii încă urmează, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu susține că ofensiva nu va deveni un „război fără sfârșit”, ci o acțiune „rapidă și decisivă”. Totuși, schimbul continuu de atacuri și amenințările reciproce indică o confruntare cu potențial de extindere majoră. [...]
Asasinarea ayatollahului Ali Khamenei a fost precedată de o operațiune de spionaj întinsă pe ani de zile , care a inclus piratarea camerelor de trafic din Teheran, sabotarea comunicațiilor și utilizarea unei surse umane din interior, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Financial Times. Liderul suprem iranian, în vârstă de 86 de ani, a fost ucis sâmbătă dimineață într-un atac aerian israelian asupra complexului său din apropierea străzii Pasteur, la Teheran. O supraveghere construită în timp Conform surselor citate, aproape toate camerele rutiere din capitala Iranului ar fi fost compromise, imaginile fiind criptate și transmise către servere din Israel. Pe baza acestor date, serviciile israeliene au construit un „model de viață” al gărzilor și oficialilor iranieni: rutele zilnice și orele de serviciu; persoanele protejate; obiceiuri logistice și puncte vulnerabile. În paralel, ar fi fost întrerupte componente ale mai multor turnuri de telefonie mobilă din zonă, împiedicând eventuale avertizări către echipa de protecție a lui Khamenei. Confirmare din două surse Potrivit informațiilor prezentate, doctrina militară israeliană impune confirmarea independentă a țintei de către doi ofițeri superiori. În acest caz, datele tehnice obținute prin interceptări și supraveghere au fost completate de o sursă umană furnizată de CIA, care ar fi confirmat desfășurarea întâlnirii la ora stabilită. Abia după această verificare, avioanele israeliene ar fi lansat până la 30 de muniții de precizie. Decizie politică și calcul strategic Oficiali citați de Financial Times susțin că eliminarea lui Khamenei a fost o decizie politică, nu doar una tehnologică. Momentul a fost considerat oportun, întrucât liderul iranian nu se afla în buncărele sale, considerate inaccesibile armamentului utilizat. Atacul vine pe fondul tensiunilor accentuate dintre Iran, Israel și Statele Unite, dar și al negocierilor nucleare care urmau să continue în această săptămână. Succesul operațiunii este pus în legătură cu două momente-cheie: prioritizarea Iranului ca țintă strategică de către Mossad încă din 2001 și schimbarea de paradigmă după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, când Israelul ar fi renunțat la rezervele privind eliminarea liderilor de stat inamici. Operațiunea marchează un punct de cotitură major în conflictul din Orientul Mijlociu, cu implicații politice și militare care rămân dificil de anticipat. [...]
Informații neverificate susțin că ayatollahul Alireza Arafi ar fi fost ucis într-un atac aerian la doar câteva ore după numirea sa în conducerea interimară a Iranului , însă până în prezent nu există confirmări din partea autorităților iraniene sau a marilor agenții internaționale de presă. Potrivit unor relatări apărute în presa indiană și preluate pe rețelele sociale, inclusiv de publicația Patrika , afirmația ar fi fost atribuită fostului consilier american pentru securitate națională Michael Flynn. Totuși, nu a fost identificată o sursă primară verificată, iar canalele occidentale majore nu au confirmat existența unui astfel de atac. În același timp, relatările live ale CNBC din 2 martie continuau să îl menționeze pe Arafi drept membru al consiliului interimar de conducere, fără a face referire la vreo lovitură care l-ar fi vizat. Arafi fusese desemnat pe 1 martie ca membru clerical al unui consiliu de conducere format din trei persoane, în baza articolului 111 din Constituția iraniană, după moartea liderului suprem Ali Khamenei în atacurile americano-israeliene din 28 februarie. Consiliul, din care mai fac parte președintele Masoud Pezeshkian și șeful sistemului judiciar Gholam-Hossein Mohseni-Ejei, ar urma să conducă temporar țara până la alegerea unui succesor permanent. Confuzia amintește de intervalul de incertitudine care a urmat anunțului privind moartea lui Khamenei, când confirmarea oficială din partea Teheranului a venit la câteva ore după declarațiile inițiale ale oficialilor americani și israelieni. În contextul bombardamentelor continue și al infrastructurii de comunicații afectate, verificarea independentă a informațiilor rămâne dificilă. Până la o confirmare oficială din partea autorităților iraniene sau a unor agenții de presă consacrate, statutul ayatollahului Alireza Arafi rămâne neclar. [...]
Conflictul din Orientul Mijlociu a intrat în a treia zi cu atacuri extinse asupra Teheranului și riposte în tot Golful , într-o escaladare care implică direct SUA, Israelul și mai multe state arabe, potrivit relatării live a Digi24 . Israelul a anunțat noi lovituri „la scară largă” în capitala iraniană, iar Teheranul respinge orice negociere cu Washingtonul. Teheranul, din nou sub bombardament Armata israeliană a confirmat că vizează „inima regimului iranian”, după ce SUA și Israelul au lovit peste 1.000 de ținte în ultimele zile, inclusiv centre de comandă și baze de rachete balistice. Media iraniene au relatat explozii în Teheran, iar oficiali de rang înalt, printre care lideri ai Gardienilor Revoluției, ar fi fost uciși. Președintele Donald Trump a declarat că operațiunea va continua „cu forță maximă” timp de aproximativ patru săptămâni și a vorbit despre eliminarea a zeci de lideri iranieni. SUA au confirmat pierderea a trei militari și rănirea gravă a altor cinci. Iranul lovește în Golf Teheranul a răspuns cu peste 25 de valuri de rachete și drone, vizând Israelul și baze americane din regiune. Printre incidentele raportate: o rafinărie din Kuweit a fost lovită de șrapnel, doi muncitori fiind răniți; Bahrain a anunțat un mort după căderea resturilor unei rachete interceptate; explozii au fost auzite în Dubai, Abu Dhabi, Doha și Manama; o dronă iraniană a lovit baza britanică Akrotiri din Cipru, cu pagube minore. Ambasada SUA din Kuweit le-a cerut cetățenilor americani să rămână în adăposturi. Hezbollah și extinderea frontului Hezbollah a lansat rachete și drone din Liban asupra Israelului, iar armata israeliană a ripostat cu atacuri în mai multe zone din sudul Libanului. Aproximativ 50 de localități au primit ordin de evacuare. În Israel, un atac cu rachetă la Beit Shemesh a ucis nouă persoane și a rănit zeci. Petrolul și rutele maritime, sub presiune Prețul petrolului a depășit temporar 80 de dolari pe baril. Navigația prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece circa 20% din consumul mondial de petrol, este grav perturbată, iar peste 150 de petroliere așteaptă în afara zonei. „Nu vom negocia cu SUA” Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a respins informațiile privind reluarea dialogului cu Washingtonul: „ Nu vom negocia cu Statele Unite ”. Declarația vine după ce Trump afirmase că ar fi dispus la discuții. După trei zile de confruntări, conflictul a depășit faza unei reacții punctuale și s-a transformat într-o campanie militară regională, cu implicații directe pentru securitatea energetică globală și pentru stabilitatea politică din Orientul Mijlociu. [...]
Agenția Internațională pentru Energie Atomică confirmă avarii la instalația nucleară Natanz din Iran , dar precizează că nu sunt așteptate consecințe radiologice, potrivit unui anunț publicat pe platforma X și citat de Associated Press . Evaluarea vine în contextul campaniei militare lansate de Statele Unite și Israel împotriva unor obiective din Iran. Conform comunicatului Agenției, imaginile satelitare recente indică „unele daune” la clădirile de acces ale uzinei subterane de îmbogățire a combustibilului de la Natanz. Instituția subliniază însă că nu a fost detectat un impact suplimentar asupra halelor subterane propriu-zise și că nu se anticipează eliberări radioactive. Ambasadorul Iranului la AIEA, Reza Najafi, a declarat luni că instalația de la Natanz a fost lovită duminică de forțe americane și israeliene, afirmație relatată de Associated Press . Declarațiile au fost făcute la Viena, în marja unei reuniuni de urgență a Consiliului Guvernatorilor. Potrivit unei analize publicate de Critical Threats , atacul asupra Natanz marchează prima lovitură confirmată asupra unui sit nuclear iranian de la începutul actualei campanii militare, lansate pe 28 februarie 2026. Imagini satelitare analizate de experți independenți ar indica două puncte de impact la intrările în complexul subteran. Natanz, situată la aproximativ 220 de kilometri sud de Teheran, a fost principalul centru de îmbogățire a uraniului al Iranului. Instalația fusese deja grav afectată în iunie 2025, în timpul unui conflict de 12 zile între Israel și Iran, când facilități de la suprafață și unele structuri subterane au fost lovite. Noile informații sugerează că atacurile recente au vizat infrastructura periferică, nu sălile de îmbogățire propriu-zise. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi , avertizase anterior că, în condiții de conflict, riscul unei contaminări nu poate fi exclus, însă evaluarea actuală indică absența unor efecte radiologice. Lovitura asupra Natanz se înscrie într-o escaladare militară amplă, după eșecul negocierilor nucleare dintre Washington și Teheran, încheiate fără rezultat la finalul lunii februarie. [...]
Benjamin Netanyahu afirmă că ofensiva împotriva Iranului nu va deveni un „război fără sfârșit” , declarând că operațiunea ar putea dura „ceva timp, dar nu ani”, potrivit Știrile ProTV , care citează AFP. Într-un interviu acordat postului american Fox News, premierul israelian a susținut că acțiunea militară desfășurată împreună cu Statele Unite va fi „rapidă și decisivă”, respingând scenariul unui conflict prelungit. „Nu veți avea un război fără sfârșit”, a insistat Netanyahu. Liderul israelian a explicat că obiectivul este „crearea condițiilor necesare pentru ca poporul iranian să își poată lua destinul în propriile mâini și să își formeze un guvern ales democratic”. El a justificat atacurile prin faptul că programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului ar fi fost aproape de a deveni „intangibile”, adică imposibil de neutralizat ulterior. Netanyahu a amintit că, după războiul de 12 zile și bombardamentele israeliano-americane din iunie 2025, Iranul ar fi început construirea unor noi situri și buncăre subterane menite să protejeze infrastructura strategică. În opinia sa, dacă nu s-ar fi intervenit acum, „în viitor nu s-ar mai fi putut lua nicio măsură”. Declarațiile vin în contextul intensificării loviturilor aeriene și al tensiunilor regionale crescute, în timp ce comunitatea internațională urmărește dacă operațiunea militară se va limita la obiective punctuale sau va escalada într-un conflict de durată. [...]
