Știri
Știri din categoria Externe
Suspiciunile SUA că Beijingul ar putea trece de la sprijin „indirect” la livrări de armament către Iran ridică riscul unei escaladări cu efecte economice imediate, în special pe piața petrolului. Potrivit Antena 3, serviciile secrete americane ar fi obținut informații că China ar fi trimis în ultimele săptămâni un transport cu sisteme de rachete portabile către Iran, pe fondul conflictului acestuia cu Statele Unite și Israel.
Informațiile sunt atribuite unor oficiali americani și sunt prezentate în contextul în care The New York Times arată că Beijingul ar adopta „în secret” o poziție tot mai activă, după ce ar fi permis deja unor companii să transporte către Iran substanțe chimice, combustibil și componente ce pot fi folosite în producția militară.
Miza economică centrală este legată de fluxurile de țiței prin Strâmtoarea Hormuz, rută critică pentru aprovizionarea globală. Oficialii americani citați spun că China este „puternic dependentă” de petrolul care trece prin Hormuz și, tocmai de aceea, ar fi interesată să nu facă nimic care să prelungească războiul. În același timp, aceeași sursă indică faptul că unii oficiali chinezi ar vedea în sprijinirea Teheranului o oportunitate de a slăbi poziția SUA.
China este prezentată și ca principalul partener comercial al Iranului și cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Conform unui raport al Comisiei de Revizuire Economică și de Securitate SUA-China (organism creat de Congresul SUA), achizițiile chineze ar reprezenta aproximativ 90% din petrolul exportat de Iran, generând venituri anuale de „zeci de miliarde de dolari” pentru bugetul iranian și activitățile sale militare.
Materialul notează că China a fost mult timp reticentă să trimită către Iran echipamente militare „finite”, însă în interiorul guvernului ar exista voci care ar dori ca Beijingul să permită companiilor sale să aprovizioneze direct forțele de securitate iraniene.
Publicația citată în articol avertizează că, dacă guvernul chinez ar permite expedierea de rachete, acest lucru ar reprezenta o „escaladare semnificativă” și un semnal că cel puțin o parte a conducerii Chinei ar acționa pentru a crește costurile militare ale SUA în regiune.
În paralel, agențiile americane de informații ar fi obținut dovezi că Rusia a furnizat armatei iraniene informații specifice prin satelit, pentru a ajuta Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice să vizeze nave americane și instalații militare și diplomatice din Orientul Mijlociu. În evaluarea oficialilor americani, sprijinul cumulat din partea adversarilor SUA ar arăta o strategie de „creștere a costurilor” pentru Washington și de blocare a armatei americane într-un conflict prelungit.
Antena 3 amintește că CNN a relatat sâmbătă că China s-ar pregăti să trimită Iranului un transport de rachete în următoarele săptămâni, însă ambasada Chinei în SUA a respins acuzațiile. Declarația purtătorului de cuvânt Liu Pengyu este redată în articol:
„China nu a furnizat niciodată arme niciunei părți implicate în conflict; informațiile în cauză sunt neadevărate.”
Episodul apare într-un moment sensibil pentru relațiile bilaterale: președintele Donald Trump intenționează să călătorească luna următoare în China pentru o întâlnire cu Xi Jinping, summit așteptat să includă teme comerciale, tehnologice și militare, după ce a fost amânat din cauza războiului din Iran.
Recomandate
Donald Trump susține că armata SUA a început deminarea Strâmtorii Hormuz, un pas care ar putea debloca un coridor-cheie pentru petrol și reduce presiunea din piețele energetice , potrivit reuters.com . Strâmtoarea a fost „practic închisă” în ultimele săptămâni din cauza temerilor privind atacuri iraniene asupra transportului maritim, iar blocajul a perturbat piețele globale de energie. Trump a scris sâmbătă, într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, că SUA „încep procesul de curățare a Strâmtorii Hormuz” și că „toate cele 28” de nave iraniene de depunere a minelor au fost scufundate. Afirmațiile nu sunt însoțite, în materialul Reuters, de confirmări independente. Ce se întâmplă pe teren și ce e contestat Cu câteva minute înainte de postarea lui Trump, au început să apară informații despre prezența unor nave militare americane în strâmtoare. Un jurnalist Axios, citând un oficial american neidentificat, a scris că „mai multe” nave SUA au traversat sâmbătă strâmtoarea, însă televiziunea de stat iraniană a relatat ulterior că un oficial din armata Iranului a negat informația. Trump a repetat în mai multe rânduri că forțele americane au distrus marina și forțele aeriene ale Iranului și au afectat programele balistic și nuclear ale Teheranului, notează Reuters. De ce contează economic Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru aprovizionarea globală cu petrol. Reuters arată că restrângerea traficului prin strâmtoare a „perturbat” piețele energetice, iar prețurile benzinei în SUA au crescut, deși cea mai mare parte a petrolului care tranzitează această rută nu are ca destinație Statele Unite. Ce urmează Tot sâmbătă, reprezentanți ai SUA și Iranului au început discuții găzduite de Pakistan, la Islamabad, în contextul unui armistițiu fragil în conflict, potrivit Reuters. În acest cadru, evoluțiile privind securitatea navigației în Strâmtoarea Hormuz rămân un indicator major pentru riscul de piață din energie. [...]
Benjamin Netanyahu își reafirmă linia dură față de Iran , într-un moment în care SUA și Teheranul au început negocieri pentru un acord de pace, semnalând un potențial decalaj de strategie între aliatul israelian și efortul diplomatic american, potrivit Mediafax . Premierul israelian a scris sâmbătă, într-o postare pe platforma X , că „Israelul, sub conducerea mea, va continua să lupte împotriva regimului terorist al Iranului și a aliaților săi”. Mesajul vine în aceeași zi în care, la Islamabad, au început negocierile dintre delegațiile Statelor Unite și Iranului pentru un „acord total de pace”. Mesajul politic: operațiunile continuă, în pofida negocierilor Ulterior, într-un mesaj video publicat de biroul de presă al guvernului pe aceeași platformă, Netanyahu a susținut că Israelul a obținut „realizări istorice” în confruntarea cu Iranul, dar că acțiunile nu s-au încheiat. „I-am lovit. Dar mai avem lucruri de făcut.” Netanyahu a descris Iranul drept o amenințare persistentă și a afirmat că Teheranul ar fi încercat să construiască un „inel de încercuire” în jurul Israelului prin grupări armate din Gaza, Liban, Siria, Irak și Yemen. Argumentul securitar: nuclear și rachete În același mesaj, premierul israelian a afirmat că Iranul s-ar fi aflat „foarte aproape” de obținerea unei capacități nucleare militare și de dezvoltarea unui amplu program de rachete, vorbind despre riscul ca „mii și mii de rachete” să poată fi lansate zilnic asupra Israelului. „Eu am dedicat o mare parte din viața mea pentru a preveni un singur lucru: ca acest regim al terorii să obțină o armă nucleară (...).” Netanyahu a mai declarat că Israelul ar fi ajuns „într-un punct în care Iranul nu mai are o instalație funcțională de îmbogățire a uraniului”, dar a adăugat că Iranul ar încerca să-și reconstruiască aceste capacități, despre care spune că ar fi amplasate „foarte adânc, sub un munte înalt”. SUA, Trump și „ceva fără precedent” Premierul israelian a afirmat că Statele Unite au luptat alături de Israel „umăr la umăr, aripă la aripă” timp de aproape 40 de zile împotriva unui „inamic comun”. El a invocat și o cooperare strânsă cu președintele Donald Trump, susținând că urmează să facă „pentru Statele Unite ceva fără precedent”, care „va schimba întregul echilibru de putere”, fără a oferi detalii. Atac la Turcia În aceeași postare, Netanyahu l-a acuzat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan că „tolerează” Iranul și că ar fi responsabil pentru „masacrele” împotriva cetățenilor kurzi. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile SUA–Iran au început la Islamabad, în timp ce Netanyahu transmite că operațiunile Israelului împotriva Iranului și a aliaților săi vor continua. Materialul nu oferă detalii despre conținutul discuțiilor sau despre un calendar al acestora, nici despre măsuri concrete anunțate de Israel în perioada imediat următoare. [...]
Declarația lui Netanyahu ridică miza negocierilor SUA–Iran aflate în desfășurare, pentru că descrie drept „anihilate” două capabilități strategice ale Teheranului, într-un moment în care Washingtonul și Iranul caută o ieșire negociată din conflict, potrivit Agerpres . Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat, într-un discurs televizat, că Israelul a „anihilat” programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului în campania de bombardamente desfășurată împreună cu SUA. El a mai susținut că războiul a slăbit conducerea Iranului și aliații săi regionali. „Am reușit să anihilăm programul nuclear și să anihilăm programul de rachete” ale Iranului. Declarația a fost făcută în timp ce în Pakistan au loc negocieri de pace americano-iraniene. Campania de bombardamente lansată pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului a fost suspendată miercuri, printr-un armistițiu valabil două săptămâni, interval în care părțile caută o încheiere negociată a conflictului. Ce se știe despre situația de pe teren, până la armistițiu În pofida „decimării” conducerii politice și militare iraniene în urma atacurilor aeriene, regimul de la Teheran a continuat până la intrarea în vigoare a armistițiului represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și asupra intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde puterea, potrivit informațiilor transmise. [...]
Emmanuel Macron cere Iranului să restabilească rapid libertatea navigației în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru fluxurile energetice globale, și să folosească discuțiile de la Islamabad pentru o „dezescaladare durabilă”, potrivit Mediafax . Președintele Franței a anunțat pe rețeaua X că a discutat sâmbătă cu omologul său iranian, Massoud Pezeshkian, și i-a cerut să „profite de oportunitatea oferită de discuțiile lansate la Islamabad” pentru a deschide calea către „o dezescaladare durabilă” și „un acord exigent” care să ofere „garanții solide de securitate” pentru regiune, cu implicarea tuturor țărilor vizate. Strâmtoarea Ormuz, miza imediată: navigație și securitate regională Macron a subliniat „necesitatea ca Iranul să restabilească cât mai repede posibil libertatea și securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz”, menționând că Franța este „gata să contribuie” la acest obiectiv. În același timp, liderul francez a insistat asupra „importanței respectării depline a armistițiului, inclusiv în Liban”. Contacte cu Turcia și Arabia Saudită, pe fondul discuțiilor trilaterale În contextul în care Statele Unite, Pakistanul și Iranul au început discuții trilaterale, Macron a mai discutat anterior cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, potrivit Le Figaro. Într-un alt mesaj pe X, Macron a spus că a convenit cu Mohammed bin Salman să rămână „în contact strâns” pentru a „contribui la dezescaladare, la libertatea navigației și la încheierea unui acord” în Orientul Mijlociu. El a reiterat și sprijinul pentru încetarea focului, care „trebuie respectată pe deplin” și „extinsă fără întârziere în Liban”, precum și necesitatea reluării „cât mai repede posibil” a unei navigații „complet libere și sigure” în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit informațiilor citate de Mediafax, armistițiul dintre Iran și Statele Unite a intrat sâmbătă în a patra zi, în timp ce vicepreședintele american JD Vance a sosit la Islamabad, împreună cu o delegație iraniană, pentru discuții directe la un nivel descris ca fără precedent între cele două țări de la Revoluția Islamică din 1979. [...]
Iranul își îngreunează accesul la intrările facilității nucleare subterane de la Isfahan , prin blocaje rutiere și astuparea tunelurilor, într-o mișcare care ar putea complica orice tentativă de intervenție la sol sau de confiscare a uraniului îmbogățit, potrivit The Jerusalem Post , care citează o analiză a Institute for Science and International Security bazată pe imagini satelitare de înaltă rezoluție. Institutul spune că a analizat imagini surprinse miercuri, în care apar „blocaje improvizate” relativ noi la toate cele trei intrări ale facilității subterane: diguri de pământ, grămezi de moloz și elemente ce par a fi garduri. Conform aceleiași analize, aceste blocaje au fost create la sau după 18 martie, deoarece în imagini din acea dată nu erau vizibile. Un element separat, cu potențial impact operațional, este că intrările tunelurilor — care duc către o facilitate despre care institutul suspectează că ar găzdui cea mai mare parte a uraniului îmbogățit al Iranului — ar fi fost umplute și acoperite cu pământ, fără semne că s-ar încerca redeschiderea accesului. Cum arată fortificarea celor trei intrări Potrivit institutului, fiecare acces a fost blocat în mod distinct: Intrarea sudică : drumul ar fi fost obstrucționat de două posibile blocaje, unul din material neidentificat și altul descris ca o grămadă de pământ lată de circa doi metri. În zonă au fost observate două mașini parcate, interpretate ca indiciu de monitorizare de securitate. Intrarea centrală : ar fi cea mai „întărită”. Un blocaj din pământ ar fi finalizat, iar altul în construcție, plus trei blocaje mai mici în apropierea unui punct de control de securitate preexistent. În plus, ar fi fost identificat un blocaj la intrarea către o structură adiacentă pe care institutul o presupune drept „nișă de utilități”, iar zona ar fi fost împrejmuită; în apropiere a fost observat și un utilaj, posibil folosit la mutarea pământului. Intrarea nordică : drumul principal ar fi blocat de o grămadă mare de pământ, iar o rută ocolitoare adiacentă ar fi închisă de încă două blocaje din pământ și moloz; porțile de gard preexistente din apropiere ar fi închise. De ce contează: întârziere și complexitate mai mare pentru acces Institutul apreciază că scopul probabil al blocajelor este să încetinească deplasarea în jurul intrărilor de la Isfahan și să facă „mai complexă” o potențială invazie la sol sau o operațiune de confiscare a uraniului îmbogățit. Deși, teoretic, grămezile de pământ și moloz ar putea fi îndepărtate cu echipamente adecvate, institutul avertizează că acest lucru ar crește semnificativ timpul necesar pentru a ajunge la facilitate. [...]
SUA și Iran au trecut la negocieri directe la Islamabad, un pas care poate debloca două mize cu impact economic global: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și regimul sancțiunilor. Potrivit agerpres.ro , Statele Unite, Iranul și Pakistanul au început sâmbătă, la Islamabad, discuții trilaterale menite să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, cu Pakistanul în rol de mediator. Noutatea față de formatul anterior este că delegațiile americană și iraniană discută „direct”, nu prin intermediari cu echipe separate în încăperi diferite, a precizat un oficial de rang înalt al Casei Albe. Începerea negocierilor în acest format a fost confirmată și de o sursă diplomatică pakistaneză. De ce contează: Ormuz și sancțiunile, în centrul discuțiilor Medierea se concentrează pe două dosare considerate condiții-cheie pentru un acord: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz (rută maritimă vitală pentru comerțul global cu petrol) și găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare, conform informațiilor din material. În paralel, Iranul ar fi introdus condiții suplimentare care au întârziat inițierea discuțiilor directe, legate de operațiunile militare israeliene care continuă în Liban în pofida armistițiului și de situația activelor iraniene blocate în străinătate. Cine participă și cum s-a ajuns la formatul actual Înaintea discuțiilor directe, mediatorii pakistanezi au avut întâlniri separate cu cele două delegații. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif i-a primit separat pe vicepreședintele american JD Vance și pe președintele parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf. La întâlnirea cu Sharif, Vance a fost însoțit de emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele lui Trump. Ce urmează: o zi de negocieri, cu posibilă prelungire Reuniunea este programată pentru o singură zi, sâmbătă, însă surse diplomatice nu exclud continuarea discuțiilor până duminică, pentru a finaliza un eventual acord. După ce Iranul a respins un plan american în 15 puncte, descris drept „excesiv”, Teheranul a transmis o contrapropunere în 10 puncte, prin intermediul Pakistanului. Printre elementele menționate se află încetarea permanentă a ostilităților în regiune, un protocol pentru trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului și reconstrucția postbelică a țării. [...]
