Știri
Știri din categoria Externe
Suspiciunile SUA că Beijingul ar putea trece de la sprijin „indirect” la livrări de armament către Iran ridică riscul unei escaladări cu efecte economice imediate, în special pe piața petrolului. Potrivit Antena 3, serviciile secrete americane ar fi obținut informații că China ar fi trimis în ultimele săptămâni un transport cu sisteme de rachete portabile către Iran, pe fondul conflictului acestuia cu Statele Unite și Israel.
Informațiile sunt atribuite unor oficiali americani și sunt prezentate în contextul în care The New York Times arată că Beijingul ar adopta „în secret” o poziție tot mai activă, după ce ar fi permis deja unor companii să transporte către Iran substanțe chimice, combustibil și componente ce pot fi folosite în producția militară.
Miza economică centrală este legată de fluxurile de țiței prin Strâmtoarea Hormuz, rută critică pentru aprovizionarea globală. Oficialii americani citați spun că China este „puternic dependentă” de petrolul care trece prin Hormuz și, tocmai de aceea, ar fi interesată să nu facă nimic care să prelungească războiul. În același timp, aceeași sursă indică faptul că unii oficiali chinezi ar vedea în sprijinirea Teheranului o oportunitate de a slăbi poziția SUA.
China este prezentată și ca principalul partener comercial al Iranului și cel mai mare cumpărător de petrol iranian. Conform unui raport al Comisiei de Revizuire Economică și de Securitate SUA-China (organism creat de Congresul SUA), achizițiile chineze ar reprezenta aproximativ 90% din petrolul exportat de Iran, generând venituri anuale de „zeci de miliarde de dolari” pentru bugetul iranian și activitățile sale militare.
Materialul notează că China a fost mult timp reticentă să trimită către Iran echipamente militare „finite”, însă în interiorul guvernului ar exista voci care ar dori ca Beijingul să permită companiilor sale să aprovizioneze direct forțele de securitate iraniene.
Publicația citată în articol avertizează că, dacă guvernul chinez ar permite expedierea de rachete, acest lucru ar reprezenta o „escaladare semnificativă” și un semnal că cel puțin o parte a conducerii Chinei ar acționa pentru a crește costurile militare ale SUA în regiune.
În paralel, agențiile americane de informații ar fi obținut dovezi că Rusia a furnizat armatei iraniene informații specifice prin satelit, pentru a ajuta Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice să vizeze nave americane și instalații militare și diplomatice din Orientul Mijlociu. În evaluarea oficialilor americani, sprijinul cumulat din partea adversarilor SUA ar arăta o strategie de „creștere a costurilor” pentru Washington și de blocare a armatei americane într-un conflict prelungit.
Antena 3 amintește că CNN a relatat sâmbătă că China s-ar pregăti să trimită Iranului un transport de rachete în următoarele săptămâni, însă ambasada Chinei în SUA a respins acuzațiile. Declarația purtătorului de cuvânt Liu Pengyu este redată în articol:
„China nu a furnizat niciodată arme niciunei părți implicate în conflict; informațiile în cauză sunt neadevărate.”
Episodul apare într-un moment sensibil pentru relațiile bilaterale: președintele Donald Trump intenționează să călătorească luna următoare în China pentru o întâlnire cu Xi Jinping, summit așteptat să includă teme comerciale, tehnologice și militare, după ce a fost amânat din cauza războiului din Iran.
Recomandate
Iranul își reia capacități militare-cheie după loviturile SUA , un semnal că armistițiul rămâne fragil și că riscul de noi întreruperi în Strâmtoarea Hormuz – rută esențială pentru transportul de petrol – nu dispare, potrivit Libertatea . În materialul de tip „livetext”, publicația notează că Iranul a redeschis o parte dintre bazele subterane bombardate de Statele Unite și „are din nou controlul asupra unui arsenal de rachete”, în timp ce Washingtonul și Teheranul au raportat un nou schimb de lovituri, pe fondul stagnării negocierilor. Strâmtoarea Hormuz rămâne miza cu impact economic Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile dintre SUA și Iran nu au reușit să producă un acord care să „redeschidă Strâmtoarea Hormuz”, descrisă ca fiind esențială pentru aprovizionarea cu petrol. În acest context, orice deteriorare a situației de securitate menține presiunea pe lanțurile de aprovizionare și pe prețurile energiei, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau scenarii de piață. Schimburi de lovituri și acuzații privind încălcarea armistițiului Armata americană a anunțat că a efectuat „atacuri de autoapărare” asupra unor radare și sisteme de control al dronelor iraniene din sudul țării, menționând că acestea au venit ca răspuns la doborârea unei drone americane MQ-1. La rândul său, Ministerul de Externe al Iranului a acuzat că SUA „continuă să încalce armistițiul”, iar purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a spus că Teheranul va lua „orice măsuri considerăm necesare pentru a apăra securitatea națională a Iranului”. În paralel, Gărzile Revoluționare iraniene au susținut că au vizat o „bază aeriană de la care a pornit atacul” folosită de armata americană, fără să precizeze locația. Legătura cu frontul din Liban complică negocierile Un alt element care blochează un acord mai larg, conform relatării, este condiționarea pusă de Iran: Teheranul afirmă că un armistițiu în Liban rămâne „o condiție esențială” pentru orice înțelegere care să vizeze încheierea războiului cu SUA. Între timp, Israelul a anunțat reluarea atacurilor asupra suburbiilor sudice ale Beirutului și intenția de a crea o zonă controlată de armată în jurul râului Litani, în timp ce Uniunea Europeană a cerut Israelului să „oprească escaladarea militară” în Liban. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate în „livetext” rezultă două direcții imediate: pe de o parte, continuarea schimburilor punctuale de lovituri și a acuzațiilor privind armistițiul; pe de altă parte, presiunea diplomatică legată de Liban, care rămâne o condiție explicită invocată de Iran pentru un acord mai amplu. În lipsa unor detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii unui posibil acord, evoluția rămâne dificil de anticipat. [...]
Donald Trump a cerut rescrierea unor clauze-cheie din proiectul de acord cu Iranul , redeschizând negocierile și împingând semnarea cu câteva zile, potrivit Axios , care citează un oficial de rang înalt din administrație și o a doua sursă informată. Miza imediată este una de reglementare și securitate : Trump vrea să întărească formulările legate de materialul nuclear al Iranului înainte de a-și da acordul final, deși, spun oficiali americani citați de publicație, președintele se așteaptă să finalizeze acordul „curând”. Cererea sa a declanșat o nouă rundă de „du-te-vino” între părți, care ar putea dura mai multe zile. Ce anume vrea Trump să schimbe Conform surselor Axios , Trump a cerut modificări la capitolele privind programul nuclear al Iranului. În forma actuală, memorandumul de înțelegere include un angajament al Iranului că nu va urmări obținerea unei arme nucleare, însă fără concesii specifice dincolo de această promisiune. Documentul prevede și o fereastră de 60 de zile pentru negocieri asupra: angajamentelor nucleare ale Iranului și relaxării sancțiunilor de către SUA, iar primele subiecte ar urma să fie cum este eliminat stocul de uraniu îmbogățit al Iranului și cum este limitată îmbogățirea ulterioară . Un oficial de rang înalt a spus că Trump vrea „mai multe specificații” despre cum ajung SUA să preia materialul și despre calendarul acestei operațiuni, referindu-se la uraniul îmbogățit. Separat, a doua sursă a indicat că Trump vrea ajustări și la formulările privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct sensibil pentru fluxurile energetice și transportul maritim. Unde sunt blocajele și cât ar putea dura Un oficial american a declarat că Trump a fost informat că ar dura aproximativ trei zile până când partea iraniană revine cu un răspuns. În același timp, oficiali iranieni au transmis presei de stat că nici ei nu au aprobat textul final, deși doi oficiali americani au susținut anterior că Teheranul era pregătit să semneze și că decizia depindea de Trump. Mesajele publice: „aproape”, dar nu final După ședința din Situation Room, un oficial de la Casa Albă a spus reporterilor că Trump „va face doar un acord care este bun pentru America, respectă liniile sale roșii și se asigură că Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”. Un oficial din administrație a descris semnarea ca probabilă, dar cu un calendar încă fluid: „Va exista un acord. Cât de iminent este, vom vedea. Suntem dispuși să așteptăm ca președintele să obțină ce cere. Ar putea fi o săptămână. Ar putea fi mai puțin. Ar putea fi mai mult. La începutul săptămânii, sperăm să avem ceva.” Presa de stat iraniană a relatat că un acord este aproape, dar nu final, și a susținut că Iranul ar urma să primească miliarde din fonduri înghețate; Casa Albă neagă această afirmație, potrivit Axios. Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentariu din partea publicației. [...]
Volodimir Zelenski împinge pentru o fereastră de negocieri înainte de iarnă , mizând pe faptul că Rusia „a început să piardă” inițiativa pe câmpul de luptă și cerând, în același timp, sancțiuni mai dure ca instrument de presiune, potrivit Știrile Pro TV . Într-un interviu difuzat duminică în emisiunea „ Face the Nation ” a postului CBS, președintele ucrainean a spus că vrea să continue negocierile cu Rusia și că își dorește ca pacea să fie obținută înainte de venirea iernii, invocând o poziție strategică „îmbunătățită” a Kievului. Materialul citează Reuters, care notează că discuțiile mediate de Statele Unite au stagnat pe fondul concentrării Washingtonului asupra conflictului din Iran. „A început în decembrie 2025, Rusia a început să piardă din inițiativa de pe câmpul de luptă.” Zelenski a legat explicit această „fereastră” de timp de intensificarea presiunii asupra lui Vladimir Putin, inclusiv din interiorul societății ruse, și a insistat asupra rolului sancțiunilor. „Înainte de iarnă trebuie să găsim o cale, o cale diplomatică, de a ne așeza la masă și de a discuta.” Sancțiunile, pârghia centrală invocată de Kiev Liderul ucrainean a spus că presiunea „crește” și a subliniat că sancțiunile ar trebui înăsprite, nu relaxate. „Nu de a le ridica, ci de a impune mai multe.” În același context, Zelenski a indicat că ar exista și varianta unor negocieri organizate cu ajutor european sau a unor discuții bilaterale cu Rusia, reiterând însă apelul pentru sancțiuni mai dure. Context militar: încetinirea avansului rus și lovituri în interiorul Rusiei Potrivit materialului, Zelenski și alți oficiali ucraineni susțin că avansul forțelor ruse a încetinit, în timp ce Ucraina a intensificat lovituri cu rază medie și lungă în interiorul Rusiei, vizând „în principal industria petrolieră rusă”. Separat, Reuters relatează că un comandant ucrainean de rang înalt, generalul de brigadă Andrii Bilețki (Corpul al Treilea al Armatei Ucrainene), a vorbit despre o „fereastră de șase luni” în care Ucraina ar putea prelua inițiativa și să-și consolideze poziția pentru negocieri, apreciind că armata rusă este epuizată și incapabilă de progrese semnificative. Nevoi operaționale: apărare antiaeriană și acorduri pentru drone Zelenski a mai spus că, în lipsa unui program european de apărare antirachetă, Ucraina are nevoie de sprijinul SUA pentru furnizarea de rachete de apărare aeriană, până când va putea produce „propriul sistem european antibalistic”. „Până în momentul în care vom produce propriul nostru sistem european antibalistic, până în acel moment, avem nevoie de sprijin din partea Statelor Unite.” Totodată, președintele ucrainean a afirmat că Ucraina speră să încheie un acord cu Statele Unite privind tehnologia comună a dronelor, invocând experiența acumulată în doborârea dronelor și rachetelor rusești. El a mai spus că există deja acorduri privind dronele cu unele țări din Orientul Mijlociu și cu unele țări europene și că este pregătit „un acord important” și cu Uniunea Europeană. [...]
UE mizează pe negociatori cu greutate economică, nu pe Est, în discuțiile cu Rusia , iar absența unui român de pe lista scurtă este explicată prin criterii de credibilitate și profil în piața unică, nu printr-un simplu „joc de culise”, potrivit unui interviu acordat de experta în negocieri internaționale Gabriela Ciot pentru Adevărul . La reuniunea miniștrilor de externe ai UE de la Limassol (începând de joi, 27 mai), șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că Rusia ar încerca să profite de dificultatea europenilor de a se pune de acord asupra unui nume care să-i reprezinte în eventuale tratative, pentru a trage de timp și a crea fisuri între aliați. În acest context, unele state, precum Franța și Germania, ar fi început deja discuții preliminare cu Moscova, înainte ca UE să stabilească un reprezentant comun. De ce contează profilul economic în alegerea negociatorului În evaluarea Gabrielei Ciot, numele vehiculate în spațiul public indică o preferință pentru lideri cu experiență în gestionarea crizelor și cu înțelegere a componentelor economice ale unui posibil acord. Ea îl indică drept potrivit pe Mario Draghi , invocând expertiza sa economică și capacitatea de negociere, în condițiile în care un eventual acord ar include „multe implicații și componente”, inclusiv legate de reconstrucția Ucrainei. În același timp, Angela Merkel este descrisă ca având avantajul unei experiențe consistente în relația cu Federația Rusă și al gestionării unor crize majore în timpul mandatelor sale (criza financiară, migrația, Brexit). Publicația amintește și alte nume aflate „în cărți”: președintele Finlandei, Alexander Stubb (care s-a autopropus), António Costa, Jean-Claude Juncker și Sauli Niinistö. Rusia ar fi sugerat anterior numele lui Gerhard Schroeder, idee respinsă „din start” de europeni. De ce nu apare niciun român sau est-european pe listă Întrebarea centrală a interviului este de ce nu figurează niciun român – și, mai larg, niciun est-european – între potențialii reprezentanți ai UE. Explicația avansată de Ciot ține de încrederea pe care partenerii europeni o acordă celor percepuți ca folosind „mecanismele europene”, ca susținând accelerarea integrării și ca având un comportament care arată că statul pe care îl reprezintă este „actor pe piața unică” a UE. În același registru, ea sugerează că un lider est-european cu profil potrivit ar putea fi Donald Tusk, dar apreciază că acesta ar prefera să rămână concentrat pe gestionarea situației interne din Polonia. Ce urmează Potrivit interviului, decizia ar urma să se contureze la un viitor Consiliu European. Indiferent de persoana desemnată, Ciot susține că reprezentantul UE nu va lua decizii de unul singur, întrucât orice mandat și orice opțiune vor fi discutate și dezbătute la nivelul Consiliului European. [...]
Opoziția belarusă avertizează că Rusia și Minsk își pregătesc infrastructura militară la granițele cu NATO și Ucraina , un semnal care poate ridica presiunea de securitate în regiune și poate forța statele vecine să accelereze investițiile în apărare, potrivit Digi24 , care citează Kyiv Post. Frantsishak Viacorka , consilier al liderei opoziției belaruse din exil, susține că „comandamentul militar rus și regimul” lui Aleksandr Lukașenko pregătesc activ infrastructura necesară pentru operațiuni militare de-a lungul frontierelor Belarusului cu statele NATO și cu Ucraina. Declarațiile au fost făcute, conform materialului, în marja Forumului de Securitate al Mării Negre 2026, organizat la Odesa. „Pregătirile sunt în curs. Ei reconstruiesc infrastructura sovietică, construiesc rețele de comunicații și baze militare, fără a mai menționa desfășurarea sistemului de rachete Oreshnik și a armelor nucleare... Ei pregătesc infrastructura de-a lungul tuturor frontierelor – cele cu Ucraina, Polonia și Lituania – peste tot, cu excepția celei cu Rusia.” Ce se pregătește, potrivit opoziției din Belarus În relatarea citată, Viacorka indică o serie de măsuri care ar susține ipoteza unei pregătiri pentru escaladare: refacerea infrastructurii militare de tip sovietic; dezvoltarea rețelelor de comunicații; construirea de baze militare; desfășurarea sistemului de rachete Oreshnik și a armelor nucleare; pregătiri de-a lungul frontierelor cu Ucraina, Polonia și Lituania. Totodată, el afirmă că ar exista „tot mai multe dovezi” privind amenințări venite dinspre Belarus, inclusiv planuri pentru o nouă ofensivă rusă împotriva Ucrainei de pe teritoriul belarus, similară celei din 2022. Limitări și nuanțe: „nu există indicii” pentru o invazie imediată Deși vorbește despre o posibilă escaladare „în viitorul apropiat”, Viacorka spune că, în acest moment, nu ar exista indicii că o invazie ar urma să aibă loc „în viitorul imediat”. „Putin nu dispune în prezent de resursele necesare pentru a deschide un nou front.” El mai afirmă că „provocările cu drone și elicoptere” ar testa capacitățile țărilor occidentale din jurul perimetrului. De ce contează pentru regiune În aceeași logică, oficialul opoziției belaruse spune că „nu există motive de panică”, invocând faptul că Polonia și statele baltice își consolidează apărarea. În plus, el susține că foarte puțini militari belaruși ar fi dispuși să participe la operațiuni de luptă împotriva țărilor vecine. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Hormuz reaprinde riscul pe piața energiei , după ce SUA au lovit ținte militare iraniene, iar Iranul a anunțat un atac de represalii, pe fondul tensiunilor care țin parțial blocată una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrol, potrivit Biziday . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat că Iranul a doborât în weekend o dronă americană MQ-1 Predator deasupra apelor internaționale. Ca răspuns, SUA au bombardat radare și sisteme de control al dronelor din Iran. În comunicarea citată, CENTCOM susține că avioanele americane au eliminat apărarea aeriană iraniană, o stație de control la sol și două drone de atac „unidirecționale” (kamikaze), considerate amenințări pentru navele care tranzitează apele regionale. Atacuri și reacții în regiune Luni dimineață, Kuweitul a anunțat că a interceptat mai multe drone de atac, în timp ce Iranul a confirmat lansarea unui atac de represalii, fără să precizeze ținta. Televiziunea de stat iraniană a difuzat ulterior imagini ale lansării unei rachete balistice, cu un autocolant care îl arată pe Donald Trump suprapus peste mesajul „o strâmtoare Hormuz închisă până când ultimul soldat american părăsește regiunea”. Petrolul își schimbă din nou direcția Pe fondul acestor evoluții, prețul petrolului european, care vineri coborâse până la 90 de dolari/baril (aprox. 414 lei), cel mai mic nivel de la începutul lunii martie, a reînceput să crească, însă „treptat”, conform informațiilor din aceeași sursă. Contextul rămâne sensibil deoarece Iranul își menține controlul asupra Strâmtorii Hormuz, ceea ce continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. Cele două părți au anunțat prelungirea armistițiului cu 60 de zile, dar un acord pentru redeschiderea completă a strâmtorii este încă așteptat. Mesajul lui Trump: „Lăsați-mă să negociez” În paralel, Donald Trump a publicat un mesaj pe rețeaua sa socială, criticând politicieni americani – inclusiv „unii dintre republicanii care nu sunt patrioți” – și cerând să fie lăsat să negocieze cu Iranul fără presiuni publice, susținând că astfel îi este „mult mai greu” să-și facă treaba. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează și AP News ca sursă alternativă. [...]
