Știri
Tag: corpul garzilor revolutionare islamice
Știri despre „corpul garzilor revolutionare islamice”
Kuweit și Qatar raportează atacuri și răniți după loviturile Iranului - o dronă a vizat o platformă petrolieră offshore, iar apărarea aeriană a interceptat rachete deasupra Doha
Atacurile revendicate de Iran în statele din Golf au început să atingă infrastructură energetică și puncte de frontieră, crescând riscul de întreruperi operaționale și de escaladare regională , potrivit TVR Info , care sintetizează informații atribuite inclusiv The Guardian, AFP și Reuters. Teheranul, prin Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, a susținut că a lovit ținte asociate prezenței americane în mai multe țări: un centru de comandă și control și hangare pentru drone în Iordania, o stație radar americană în Kuweit, platforme de suport și realimentare pentru portavioane americane în Oman, precum și un centru de mentenanță a avioanelor și o instalație de comandă în Qatar. Kuweit: puncte de frontieră și o platformă petrolieră offshore, vizate în atac Ministerul Apărării din Kuweit a anunțat că trei puncte de trecere a frontierei din nordul țării și o platformă petrolieră offshore au fost atacate într-un nou schimb de lovituri între Iran și SUA, incident soldat cu rănirea unei persoane și pagube materiale, conform AFP și Reuters. Ministerul nu a precizat originea atacului asupra punctelor de frontieră, dar a spus că platforma aparținând Kuwait Oil Company a fost vizată de „o dronă ostilă”. Qatar: răniți după interceptări, iar Doha invocă dreptul de a răspunde În Qatar, Ministerul de Interne a anunțat că trei persoane, inclusiv un copil, au fost rănite de șrapnel după ce apărarea aeriană a interceptat atacuri. Autoritățile au precizat că răniții primesc îngrijiri medicale și nu au raportat decese. Ministerul de Externe qatarez a transmis că își „rezervă dreptul deplin de a răspunde” în conformitate cu dreptul internațional și a calificat ofensiva Teheranului drept o „încălcare flagrantă” a suveranității regionale, susținând că Iranul este „pe deplin responsabil” pentru atacuri și consecințele lor. Alertă extinsă în regiune: EAU, Bahrain, Iordania și Oman Emiratele Arabe Unite au anunțat că au detectat amenințări cu rachete în afara „granițelor” și că monitorizarea se desfășoară „non-stop”. În Bahrain, Ministerul de Interne a comunicat că au fost declanșate sirenele și populația a fost îndemnată să meargă către cel mai apropiat loc sigur, în timp ce forțele armate sunt la „cel mai înalt nivel de pregătire”. În Iordania, Ministerul Comunicațiilor a spus că trei rachete iraniene au căzut pe teritoriul țării, provocând pagube materiale minore, fără victime. În Oman, agenția de știri statală a relatat despre atacuri cu drone în nord-est, în zona strâmtorii Ormuz . Implicația economică imediată: risc operațional pentru energie și transport Din informațiile prezentate, elementul cu potențial economic direct este lovirea unei platforme petroliere offshore în Kuweit și activarea alertelor în proximitatea strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul regional. TVR Info nu oferă date despre impactul asupra producției sau exporturilor, astfel că amploarea efectelor economice rămâne, deocamdată, neclară. Recomandări de securitate: SUA își avertizează cetățenii în Oman Ambasada SUA în Oman le-a recomandat cetățenilor americani aflați în Duqm și în guvernoratul Musandam să rămână la adăpost „din cauza activităților recente”, îndemnându-i să stea departe de ferestre și menționând că autoritățile americane monitorizează situația și pot oferi informații despre opțiuni de plecare din regiune. Evoluția depinde de ritmul și țintele următoarelor lovituri, dar faptul că sunt raportate atacuri asupra unor puncte de frontieră și asupra unei platforme petroliere indică o presiune în creștere asupra funcționării infrastructurii și asupra climatului de securitate din statele din Golf. [...]
Noua conducere de la Teheran, în jurul lui Mojtaba Khamenei, își consolidează puterea după război - experții avertizează asupra unei linii mai dure și a folosirii Strâmtorii Ormuz ca pârghie economică
Controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz revine ca pârghie economică majoră , într-un context în care noua conducere de la Teheran a ieșit din război mai încrezătoare și mai dură, potrivit unei analize citate de Digi24 , care preia informații din Washington Post. Moartea liderului suprem Ali Khamenei, survenită chiar în prima zi a războiului, a alimentat așteptări în SUA și Israel privind o posibilă prăbușire a regimului. La patru luni distanță, înmormântarea de stat organizată la Teheran este prezentată, dimpotrivă, ca semn al supraviețuirii Republicii Islamice și al consolidării unei noi generații de lideri, descrisă de oficiali din securitate și experți drept mai bine ancorată în mecanismele puterii și mai intransigentă. De ce contează: Ormuz, din nou instrument de presiune cu efecte economice În analiza citată, Iranul este descris ca folosind din nou Strâmtoarea Ormuz – rută cheie pentru transportul de petrol – drept pârghie economică, inclusiv prin atacuri sporadice în Golful Persic și prin afirmarea controlului asupra strâmtorii. Un oficial european citat sub anonimat spune că liderii iranieni sunt convinși că pot „dicta condițiile”, după ce au redescoperit Ormuz ca instrument de presiune. În același timp, un expert israelian, Raz Zimmt (Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel), apreciază că Iranul ar putea fi „mai slab din punct de vedere economic” și al unor capacități strategice, dar mai îndrăzneț și mai încrezător în sine. O conducere mai militarizată și mai dură intern Noua ierarhie este asociată cu aparatul de securitate și structurile de elită ale regimului, inclusiv Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice . Potrivit sursei, aproape toți cei ajunși în funcții înalte au trecut prin roluri legate de reprimarea protestelor interne și de sprijinirea milițiilor aliate, precum Hezbollah și Hamas. Textul indică și o posibilă înăsprire a controlului intern: regimul „se pare” că a desfășurat o campanie de execuții împotriva criticilor și oponenților politici, chiar în perioada conflictului. Concesii financiare și testul succesiunii Conform analizei, noua conducere ar putea avea de gestionat o reconstrucție economică dificilă după război și presiunea de a îmbunătăți condițiile de viață. În acest context, este menționat un „memorandum preliminar de înțelegere” al administrației Trump care ar include deblocarea unor active iraniene înghețate „în valoare de miliarde de dolari” și alte beneficii financiare, descrise ca potențial colac de salvare pentru Teheran. Succesiunea este legată de Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, despre care sursa afirmă că s-a ascuns după ce ar fi fost rănit în atacul în care a murit tatăl său. Funeraliile sunt prezentate ca un test de autoritate și de securitate: absența sa ar putea alimenta speculații privind slăbiciunea, incapacitatea fizică sau chiar decesul, avertizează un fost ofițer CIA citat în material. În paralel, experții citați susțin că noul lider ar fi stabilit limite pentru negocierile cu SUA, excluzând discuții de fond despre programul nuclear înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu durabil. [...]
Iranul cere FIFA să oprească steagurile „neoficiale” și scandările anti-Iran la CM 2026 - Teheranul amenință că își suspendă meciurile dacă apar incidente în tribune
Iranul riscă să blocheze operarea meciurilor sale la CM 2026 după ce autoritățile de la Teheran au transmis FIFA că echipa ar putea întrerupe partidele dacă în tribune apar „steaguri neoficiale” sau se scandează împotriva naționalei, potrivit Digi24 . Mesajul introduce un risc operațional direct pentru organizatori: întreruperi de joc, intervenții de securitate și posibile decizii disciplinare. Avertismentul este atribuit ministrului iranian al Sportului, Ahmad Donyamali , citat de presa iraniană. Acesta susține că FIFA a fost informată că antrenorul Iranului „va fi cu siguranță responsabil pentru întreruperea meciului” în cazul unor astfel de incidente. „Am informat FIFA că, în cazul în care vor fi aduse steaguri neoficiale sau se vor scanda sloganuri împotriva echipei naţionale în stadioanele în care Iranul joacă la Cupa Mondială, antrenorul echipei va fi cu siguranţă responsabil pentru întreruperea meciului.” Calendarul meciurilor Iranului și punctul sensibil: Seattle Cupa Mondială începe joi, iar Iranul este programat în Grupa G, cu trei meciuri în SUA, conform informațiilor preluate de Digi24 din relatarea News.ro: 15 iunie: Iran – Noua Zeelandă, Los Angeles 21 iunie: Iran – Belgia, Los Angeles 26 iunie: Iran – Egipt, Seattle În cazul meciului cu Egiptul, ministrul a afirmat că ar fi primit garanții că nu vor exista „incidente perturbatoare” pe stadion. Context: disputa privind „Pride Match” și presiunea publică Federațiile de fotbal din Iran și Egipt au cerut anterior FIFA să împiedice activități legate de Pride LGBTQ+ în timpul meciului de la Seattle, desemnat de organizatorii locali drept „Pride Match”, pentru a coincide cu weekendul Pride din Seattle. Separat, în aprilie, protestatari adunați în fața Congresului FIFA de la Vancouver au cerut excluderea Iranului din turneu, susținând că echipa ar reprezenta Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, nu populația iraniană. Probleme logistice: bilete și acces în SUA Naționala Iranului s-a confruntat și cu dificultăți organizatorice. Federația Iraniană de Fotbal a declarat că i-a fost retrasă alocarea de bilete cu câteva zile înainte de startul turneului, ceea ce ar fi afectat suporterii care își făcuseră deja planuri de călătorie. Echipa se antrenează în prezent în Tijuana, Mexic, și va putea intra în SUA cu o zi înainte de fiecare meci, potrivit Departamentului Securității Interne, pe fondul unui conflict care, conform sursei, adaugă o dimensiune geopolitică turneului. [...]
Atacurile Iranului asupra bazelor americane din Bahrain, Kuweit și Iordania lovesc piețele - bursele asiatice scad, iar prețul petrolului revine pe creștere
Escaladarea Iran–SUA a lovit piețele din Asia, iar petrolul a revenit pe creștere , amplificând temerile legate de inflație și de încetinirea economiei globale, potrivit Mediafax , care relatează despre cea mai amplă confruntare militară dintre cele două state de la armistițiul convenit în aprilie. Iranul a atacat Bahrain, Kuweit și Iordania, țări care găzduiesc baze și militari americani, ca răspuns la atacurile SUA, potrivit Al Jazeera. În paralel, SUA au lovit porturi și insule iraniene din Strâmtoarea Ormuz , după ce iranienii ar fi doborât un elicopter militar american, conform informațiilor prezentate. Ce a revendicat Iranul și ce spun statele vizate Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a revendicat atacuri asupra bazelor militare americane din Bahrain, Kuweit și Iordania. Într-o declarație publicată de presa de stat, IRGC a susținut că: a lansat un atac cu drone asupra Flotei a Cincea a SUA din Bahrain și asupra bazei Ali Al Salem din Kuweit; a atacat cu rachete cu rază lungă o bază aeriană din Azraq, Iordania; a vizat 21 de ținte americane și ar fi distrus patru dintre ele, inclusiv un hangar cu avioane de vânătoare F-35 în Iordania; a doborât o dronă americană MQ-9 deasupra orașului iranian Jam. De cealaltă parte, armata iordaniană a anunțat că a interceptat și doborât cinci rachete lansate din Iran către Azraq și că au căzut resturi „fără victime sau pagube materiale”. Atacurile au declanșat alarme de raid aerian în Bahrain și Kuweit, iar armata kuweitiană a transmis că interceptează „ținte aeriene ostile”, fără alte detalii. De ce contează pentru economie: petrolul și inflația revin în prim-plan Reacția piețelor a venit pe fondul riscului perceput pentru fluxurile energetice din regiune, în condițiile în care SUA au atacat obiective iraniene din Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru transportul de petrol. Mediafax notează că bursele asiatice au scăzut, iar prețul petrolului „a revenit pe creștere”, alimentând temerile privind inflația și perspectivele economiei globale. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre amplitudinea mișcărilor de preț sau despre nivelurile indicilor bursieri, impactul imediat rămâne, deocamdată, unul de sentiment: creșterea aversiunii la risc și reîntoarcerea primei de risc geopolitic în cotațiile energiei. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Pe plan militar, schimbul de lovituri sugerează o deteriorare a perspectivei negocierilor de pace, menționate ca fiind „tot mai departe”. Pe plan economic, atenția se mută către evoluția petrolului și către reacția piețelor la orice semnal de extindere a confruntării sau de perturbare a rutelor din Strâmtoarea Ormuz. [...]
Iranul amenință că ar putea viza traficul maritim prin strâmtoarea Bab el-Mandeb - risc de perturbare a unei rute-cheie pentru transportul de petrol și mărfuri între Europa, Asia și Africa
Iranul ridică riscul de perturbare a unei rute-cheie pentru petrol și mărfuri , după ce un comandant al Forței Quds a sugerat că Teheranul ar putea viza circulația maritimă din strâmtoarea Bab el-Mandeb , un punct strategic pentru comerțul global, potrivit Mediafax . Esmail Qaani, comandant al Forței Quds din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, a declarat – într-un comunicat publicat de agenția Tasnim – că „Axa Rezistenței” ar putea lua măsuri pentru a aduce traficul din Bab el-Mandeb la același nivel cu cel din strâmtoarea Ormuz , unde tensiunile sunt deja ridicate. De ce contează Bab el-Mandeb pentru economie Amenințarea este relevantă prin potențialul impact asupra fluxurilor comerciale și energetice: Bab el-Mandeb leagă Marea Roșie de Golful Aden și este un punct esențial pentru transportul de petrol și mărfuri între Europa, Asia și Africa. Contextul politic: Gaza, Liban și relația cu SUA Declarația vine pe fondul conflictelor din Gaza și Liban. Qaani a acuzat sprijinul deschis al Statelor Unite pentru Israel și a susținut că acest lucru va determina extinderea operațiunilor pe mai multe fronturi. „Răul sioniștilor din Liban și Gaza […] va întări hotărârea Axei Rezistenței de a-și extinde sprijinul pentru ambele fronturi și de a deschide noi fronturi” Contrast cu semnalele diplomatice În același timp, la nivel diplomatic sunt semnalate evoluții care ar indica o posibilă detensionare: Libanul a anunțat că Hezbollah ar fi acceptat un armistițiu propus de Statele Unite, iar președintele american Donald Trump a sugerat că și premierul israelian Benjamin Netanyahu ar fi de acord cu inițiativa. În paralel, Trump a afirmat că negocierile cu Iranul „avansează rapid”, un mesaj care contrastează cu tonul amenințărilor venite de la Teheran privind rutele maritime strategice. [...]
Iranul condiționează tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz - Teheranul spune că 23 de nave au trecut „sub protecția” IRGC, iar navele „țărilor ostile” rămân blocate
Iranul încearcă să impună un control selectiv asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz , susținând că a permis tranzitul a 23 de nave în ultimele 24 de ore, dar că vasele „țărilor ostile” rămân blocate, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză economică directă: Ormuz este o rută vitală pentru transportul de petrol și mărfuri, iar orice restricție sau incertitudine poate afecta fluxurile comerciale și costurile de transport. Iranul afirmă, prin agenția Mehr (citată de CNN), că navele – inclusiv petroliere, portcontainere și alte vase comerciale – ar fi trecut „după obținerea autorizației”, „în coordonare cu și sub protecția de securitate” a Marinei Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Totuși, informația nu a putut fi confirmată independent de serviciile de urmărire a navelor, inclusiv din cauza faptului că vasele care tranzitează strâmtoarea își dezactivează frecvent transponderele AIS (sistem automat de identificare), care transmit poziția. „Țările ostile”, vizate explicit de restricții Oficiali iranieni citați de postul public IRIB susțin că „navele aparținând unor «țări ostile» au interzisă trecerea” prin Strâmtoarea Ormuz. În același timp, Teheranul spune că va continua „cooperarea” cu statele care respectă „ordinul iranian”, semnalând o abordare diferențiată a accesului la această rută maritimă. IRGC a acuzat, într-o declarație citată în material, armata SUA pentru escaladarea insecurității în zonă: „Golful Persic este o întindere de apă aparținând națiunilor musulmane din regiune, iar agresiunea și provocările armatei teroriste americane sunt principala cauză a insecurității din aceste zile”. Context: negocieri SUA–Iran și disputa asupra „supravegherii” strâmtorii În paralel, președintele american Donald Trump a declarat că Strâmtoarea Ormuz va fi „deschisă tuturor” și că SUA o vor „supraveghea”, afirmând că acești termeni fac parte din negocierile cu Iranul. Materialul notează că, deși există „optimism” privind un acord propus SUA–Iran care ar putea crește traficul comercial, Teheranul pare să urmărească menținerea unui control mai strict asupra căii navigabile decât înainte de conflict. [...]
Marina iraniană a tras focuri de avertisment și a întors patru nave din Strâmtoarea Ormuz - UKMTO nu a confirmat incidente, iar presa iraniană vorbește despre un „petrolier american”
Tensiunile din Strâmtoarea Ormuz cresc riscul de blocaj pe ruta petrolului , după ce armata iraniană a tras focuri de avertisment asupra unor nave care încercau să traverseze zona, potrivit Mediafax . Patru nave ar fi încercat să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și să intre în Golful Persic „fără a se coordona” cu forțele de securitate responsabile de strâmtoare, au relatat mai multe publicații afiliate statului iranian, citând o sursă militară, potrivit CNN. Conform relatărilor, navele au fost avertizate, iar după ce ar fi ignorat avertismentul, s-au tras focuri de avertisment care le-au forțat să se întoarcă. Agenția iraniană Tasnim, afiliată Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), a susținut anterior că Marina IRGC a tras un foc de avertisment asupra unui „petrolier american”, determinându-l să se întoarcă. În același timp, Tasnim a mai relatat că, „ca răspuns”, armata americană ar fi tras asupra unei zone aride din apropierea orașului Bandar Abbas, descris ca un oraș strategic, unde au fost raportate explozii joi dimineață devreme. Ce se știe din partea SUA și ce lipsește din confirmări independente Un oficial american a declarat pentru CNN că armata americană a doborât patru drone iraniene și a lovit o stație de control terestră iraniană din Bandar Abbas, care ar fi urmat să lanseze o a cincea dronă. Pe de altă parte, UKMTO (autoritatea maritimă care monitorizează riscurile pentru navigație) nu notificase încă niciun incident privind nave care să fi raportat că au fost atacate cu focuri de armă, conform informațiilor citate de Mediafax. Context: escaladare în jurul strâmtorii În primele ore ale dimineții de marți, SUA au lansat, de asemenea, „atacuri de autoapărare” care au vizat baze de lansare a rachetelor și ambarcațiuni iraniene din jurul Strâmtorii Ormuz, mai notează aceeași sursă. Pentru companiile de transport și pentru piețele energetice, astfel de episoade sporesc riscul operațional pe una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume, chiar și atunci când informațiile rămân parțial neconfirmate de organismele de monitorizare a navigației. [...]
Iranul introduce permise de tranzit și un coridor „sigur” pentru navele din Strâmtoarea Ormuz - regulile și sancțiunile rămân neclare, pe fondul suspendării escortei SUA
Iranul introduce un permis de tranzit și un „coridor sigur” în Strâmtoarea Ormuz , o schimbare cu potențial direct asupra fluxurilor de energie și a costurilor de transport, într-un punct prin care trece o parte importantă din aprovizionarea globală cu petrol și gaze, potrivit Libertatea . Noul mecanism, anunțat marți seara de regimul de la Teheran, vine după ce președintele american Donald Trump a suspendat operațiunea de escortare a navelor comerciale pe această rută maritimă. Ce se schimbă pentru navele comerciale Conform sistemului descris, navele care vor să traverseze Strâmtoarea Ormuz ar urma să intre într-un proces de autorizare înainte de tranzit: vor primi un e-mail de la o așa-numită „Autoritate a Strâmtorii Golfului Persic”, cu reglementările în vigoare; vor obține un permis de tranzit înainte de traversare. În paralel, Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis un avertisment navelor: singura rută considerată „sigură” este un coridor desemnat de Iran, iar în caz contrar acestea s-ar putea confrunta cu „măsuri”. Ce rămâne neclar Detaliile de funcționare ale mecanismului, reglementările concrete privind tranzitul și modul în care Iranul ar trata presupusele încălcări „rămân neclare”, relatează The New York Times, citat de Libertatea. Press TV susține că mecanismul este „deja operațional în Ormuz”. Context: blocadă, suspendarea escortării și reacția pieței Strâmtoarea Ormuz a fost „practic închisă” de Iran de la declanșarea operațiunii militare americano-israeliene „Epic Fury”, pe 28 februarie, măsură care, potrivit sursei, a afectat aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. În oglindă, Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene. Donald Trump a anunțat marți suspendarea operațiunii „ Proiectul Libertate ” de escortare a navelor, invocând „progrese semnificative” în negocierile de pace. În mesajul publicat pe Truth Social, președintele SUA a scris: „Am convenit de comun acord că, deşi blocada va rămâne în vigoare, Proiectul Libertate va fi suspendat pentru o perioadă scurtă pentru a vedea dacă acordul poate fi finalizat şi semnat” După suspendare, contractele futures pe țițeiul Brent au scăzut cu 1,2%, la 108,60 dolari pe baril (aprox. 500 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât tot cu 1,2%, la 101,06 dolari pe baril (aprox. 465 lei), conform datelor citate. Poziția SUA: respingerea controlului iranian asupra traficului Secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali din administrația Trump au declarat că Iranului „nu i se poate permite să controleze” traficul prin strâmtoare. Rubio a mai spus că faza ofensivă a conflictului cu Iran s-a „încheiat”, declarații făcute înainte ca Trump să anunțe suspendarea escortării. Pentru companiile din transport și energie, miza imediată este dacă „noile proceduri” impuse de Iran vor funcționa predictibil și dacă vor reduce sau, dimpotrivă, vor amplifica riscul operațional pe una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume. [...]
Pentagonul modifică regulile de angajament în Strâmtoarea Ormuz - Forțele americane pot ataca ținte care amenință navele comerciale, intensificând tensiunile cu Iranul
Pentagonul a relaxat regulile de angajament în Strâmtoarea Ormuz , permițând lovirea rapidă a unor ținte iraniene considerate „amenințări imediate” pentru navele comerciale , într-o mișcare care poate schimba riscul operațional pentru transportul maritim printr-un coridor-cheie al comerțului global cu energie, potrivit Mediafax . Decizia vizează forțele americane din Orientul Mijlociu și le autorizează să atace ținte care reprezintă o „amenințare imediată” pentru navele care tranzitează strâmtoarea, a relatat jurnalistul Axios Barak Ravid, citând un oficial american de rang înalt. Permisiunea se aplică, conform aceleiași relatări, ambarcațiunilor rapide ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și lansatoarelor de rachete iraniene. Ce se schimbă pentru tranzitul comercial Strâmtoarea Ormuz este blocată de la începutul operațiunii militare americane și israeliene împotriva Iranului, în februarie. Pe 3 mai, președintele SUA Donald Trump a anunțat Operațiunea „Proiectul Libertate” în strâmtoare, programată să înceapă pe 4 mai, cu obiectivul de a îndepărta navele blocate de la începutul blocadei. În ziua începerii operațiunii, IRGC a refuzat accesul navelor de război americane și israeliene, mai notează materialul. Primele nave sub pavilion SUA au ieșit din Golf, cu sprijin militar Două nave comerciale sub pavilion american au ieșit luni din Golf prin Strâmtoarea Ormuz cu asistența Marinei SUA, potrivit unui comunicat al CENTCOM . Acestea au fost primele două nave care au tranzitat strâmtoarea de când armata americană a lansat „Proiectul Libertate” pentru a „ghida” navele luni dimineață. CENTCOM a mai transmis că distrugătoare ale Marinei SUA cu rachete ghidate au tranzitat din Marea Arabiei prin Strâmtoarea Ormuz și operează în prezent în Golf. Un oficial american citat în articol susține că cele două nave nu au fost escortate, ci au navigat printr-o zonă defensivă desemnată și că iranienii nu au tras asupra navelor. Mesaje contradictorii și risc de escaladare Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat pentru Fox News că SUA „deschid” strâmtoarea și că armata americană are „control absolut” asupra căii navigabile, dar va trage „doar atunci când va fi atacată” de iranieni. De partea cealaltă, forțele armate iraniene au avertizat, într-un comunicat, că „acțiunile agresive ale SUA nu vor face decât să complice situația actuală” și să pună în pericol securitatea navelor din Golf, cerând navelor comerciale și petrolierelor să evite trecerea fără coordonare cu armata iraniană. Agenția de știri iraniană Fars, afiliată IRGC, a susținut că două rachete iraniene au lovit luni o navă a marinei americane care încerca să traverseze strâmtoarea; după ce CENTCOM a negat, IRGC a afirmat că a tras „focuri de avertisment” în direcția navei americane. [...]
China își poate consolida influența în războiul din Iran fără intervenție militară - pârghii economice și diplomatice
China își poate consolida influența în războiul din Iran fără intervenție militară , folosind pârghii economice și diplomatice, conform unei analize publicate de Digi24 . În contextul crizei provocate de președintele Trump, China se conturează ca un potențial câștigător al conflictului pentru Strâmtoarea Ormuz , având capacitatea de a transforma un armistițiu fragil într-un avantaj geopolitic durabil. Acorduri economice și strategice Beijingul a fost inițial afectat de decizia Iranului de a închide strâmtoarea, dar a reușit să obțină un avantaj printr-un acord cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Acest acord permite navelor cu destinația China să treacă fără a plăti taxe, ocolind astfel sancțiunile impuse Iranului. Acordul implică verificări și coduri transmise prin radio, fiind parte a unei strategii mai ample de consolidare a poziției Chinei în Orientul Mijlociu. China își întărește relațiile cu IRGC, iar sprijinul său include și instruirea ofițerilor iranieni în utilizarea tehnologiilor chineze de recunoaștere facială pentru a suprima tulburările interne. Această colaborare subliniază angajamentul Beijingului de a-și extinde influența în regiune. Pregătiri pentru crize energetice În timp ce președintele Trump pare să subestimeze importanța strategică a Strâmtorii Ormuz, China se pregătește pentru o eventuală criză energetică. Beijingul acumulează rezerve mari de petrol și investește în energie regenerabilă și vehicule electrice. Aceste măsuri reflectă dorința Chinei de a deveni mai rezistentă la crizele din Orientul Mijlociu și de a-și extinde influența globală. Inițiative diplomatice Pe plan diplomatic, China acționează pentru a umple vidul de leadership global lăsat de SUA. Beijingul își propune să conducă organismul ONU responsabil de guvernanța oceanelor, fiind prima națiune din Asia-Pacific care aspiră la această poziție. „China nu lasă această criză inspirată de Trump să treacă nefolosită. Și pe plan diplomatic, ea este în mișcare, insistând să fie prima națiune din Asia-Pacific care conduce organismul ONU responsabil de marea liberă și guvernanța oceanelor.” Luna viitoare, președintele Trump va vizita Beijingul, dar nu se așteaptă ca Xi Jinping să cedeze în fața presiunilor americane. China își consolidează astfel poziția printr-o combinație de strategii economice și diplomatice, fără a recurge la intervenții militare directe. Această abordare reflectă o schimbare în modul în care Beijingul își exercită puterea pe scena internațională. [...]
Departamentul de Stat al SUA a dispus arestarea rudelor generalului iranian Soleimani pe teritoriul american - măsuri împotriva susținătorilor regimului iranian
Departamentul de Stat al SUA a anunțat arestarea în SUA a două rude ale lui Qassem Soleimani , potrivit News.ro , într-un caz legat de revocarea statutului lor de rezident permanent. Conform comunicatului citat, nepoata și strănepoata fostului general iranian Qassem Soleimani au fost arestate de agenți federali după ce secretarul de stat Marco Rubio le-a revocat statutul de rezident permanent. Soleimani, comandant în cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, a fost ucis în 2020 într-un atac cu drone ordonat de Donald Trump. „Noaptea trecută, nepoata şi strănepoata generalului Corpului Gărzilor Revoluţionare Islamice, Qassem Soleimani, au fost arestate de agenţi federali în urma revocării statutului lor de rezident permanent de către secretarul de stat Marco Rubio”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat într-un comunicat. Departamentul de Stat o identifică pe una dintre cele două persoane drept Hamideh Soleimani Afshar și susține că aceasta a sprijinit public Republica Islamică. În declarația citată, Washingtonul afirmă că, în timp ce locuia în Statele Unite, ar fi „răspândit propaganda regimului iranian”, ar fi celebrat atacuri împotriva soldaților americani și a unor situri militare din Orientul Mijlociu și ar fi exprimat sprijin pentru Garda Revoluționară Iraniană, organizație desemnată de SUA drept grup terorist. Separat, Departamentul de Stat a mai precizat că Marco Rubio i-a revocat „statutul legal” lui Fatemeh Ardeshir-Larijani, prezentată drept fiica lui Ali Larijani, șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, despre care comunicatul menționează că a murit la mijlocul lunii martie într-un atac aerian revendicat de Israel, la începutul lunii aprilie. Potrivit Departamentului, Fatemeh Ardeshir-Larijani și soțul ei nu se mai află în Statele Unite și au interdicție de a mai intra în țară. Rubio a comentat pe platforma X: „Administraţia Trump nu va permite ţării noastre să adăpostească cetăţeni străini care susţin regimuri teroriste antiamericane”. [...]
