Știri
Știri din categoria Externe
China își recalibrează presiunea asupra Taiwanului și Japoniei, mutând accentul de la un orizont militar „2027” la miza politică a alegerilor din 2028, într-un moment în care criza din Orientul Mijlociu îi oferă Beijingului spațiu să se prezinte drept „broker” global, dar îi complică și calculele de securitate și comerț, potrivit Reuters.
Beijingul își intensifică simultan mesajele diplomatice și militare în vecinătatea sa imediată: escaladează tensiunile cu Japonia, își poziționează navele pentru a împiedica Filipinele să ajungă la un banc disputat și își face, în mod public, loc în politica internă a Taiwanului printr-o apropiere de opoziția Kuomintang (KMT) înaintea scrutinului din 2028. În paralel, China încearcă să capitalizeze pe fondul haosului din Golf și al acțiunilor SUA, inclusiv printr-o retorică de „stabilitate” și „ordine” internațională.
Reuters notează o schimbare subtilă, dar rapidă, în narațiunea Chinei despre Taiwan. În timp ce oficiali americani au avertizat de ani de zile că Beijingul își construiește capacitățile militare cu obiectivul de a fi pregătit pentru o invazie până în 2027, China își mută acum accentul către alegerile din Taiwan din 2028.
Mesajul împins mai agresiv este că o victorie a KMT ar putea „evita conflictul” și ar deschide calea către relații mult mai apropiate, în timp ce o nouă victorie a partidului aflat la putere, Democratic Progressive Party (DPP), ar pregăti terenul pentru confruntare: presiune asupra viitoarelor administrații americane să „abandoneze” insula și deteriorarea relațiilor cu Japonia pe tema viitorului Taiwanului.
În acest context, Reuters menționează întâlnirea intens promovată de la Beijing în care noul lider KMT, Cheng Li-wun, a spus că l-ar invita pe Xi Jinping în Taiwan dacă va câștiga alegerile din 2028.
Un motiv central al înăspririi tonului Chinei este relația cu Japonia, după instalarea noului premier japonez Sanae Takaichi. Potrivit Reuters, declarații oficiale chineze o indică în mod special pe Takaichi, inclusiv pentru comentarii din noiembrie potrivit cărora o preluare a Taiwanului de către China ar putea deveni o situație „care amenință supraviețuirea” Japoniei.
În plus, oficiali și media chineze își exprimă îngrijorarea că Tokyo ar putea căuta să dobândească arme nucleare. Guvernul Takaichi afirmă că Japonia rămâne angajată statutului său non-nuclear, dar încearcă să-și consolideze relațiile internaționale, inclusiv prin invitarea a peste 30 de ambasadori din NATO și alte state la Tokyo pentru cooperare în apărare și alte domenii.
Pe fondul crizei din Golf și al „blocadei” militare declarate de SUA în Strâmtoarea Hormuz, China își intensifică eforturile de a se poziționa ca actor global de echilibru. Xi Jinping a descris, într-o întâlnire cu premierul spaniol Pedro Sanchez, o „regresie către legea junglei”, în linie cu mesajul că Beijingul ar fi o voce a „rațiunii” și stabilității.
În același timp, Reuters subliniază că rămâne neclar ce face China în raport cu Iranul. Oficiali și media chineze au negat „furios” relatări CNN potrivit cărora Beijingul ar fi furnizat arme Teheranului în actuala criză. Alți analiști citați de Reuters susțin că, similar sprijinului pentru Rusia în Ucraina, China ar prefera să livreze componente civile „cu dublă utilizare” (bunuri care pot fi folosite și în scopuri militare), nu sisteme de armament complete.
Riscul de escaladare are și o dimensiune economică: președintele SUA, Donald Trump, a promis noi tarife împotriva Chinei dacă se dovedesc livrări de arme, ceea ce ar lovi și mai mult o creștere globală deja în scădere, potrivit Reuters. Totodată, fluxurile de petrol prin Hormuz rămân afectate: petroliere deținute și sub pavilion chinez au trecut periodic, însă „departe” de ritmul de dinaintea crizei, iar lanțurile globale de aprovizionare de care depinde China „arată deja șubrede”.
Analiza Reuters indică faptul că Beijingul încearcă să transmită lumii o lecție: într-un eventual scenariu în care China ar face mișcări militare pentru a prelua controlul asupra Taiwanului, restul lumii „nu ar trebui să se implice”, indiferent de reacțiile Japoniei sau SUA.
Dar ambițiile Chinei sunt limitate de incertitudini majore: nu este sigur că apropierea KMT de Beijing va convinge electoratul taiwanez, iar eforturile de izolare a guvernului de la Tokyo par, deocamdată, cu rezultate slabe. În plus, criza din Golf creează atât oportunități de influență, cât și constrângeri practice pentru China, inclusiv posibilitatea ca Beijingul să fie nevoit să caute o înțelegere cu Washingtonul — eventual printr-un mecanism ONU încă blocat — pentru a presa Iranul să permită trecerea mai multor nave, potrivit Reuters.
Recomandate
China a criticat tranzitul unei nave militare japoneze prin Strâmtoarea Taiwan și participarea Japoniei la exerciții comune SUA–Filipine, avertizând că astfel de mișcări pot submina stabilitatea regională , potrivit Global Times , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, Guo Jiakun. Oficialul chinez a fost întrebat despre informațiile potrivit cărora Japonia urma să participe la exercițiile militare comune dintre Statele Unite și Filipine, iar săptămâna trecută un distrugător al Forțelor Japoneze de Autoapărare (SDF) a traversat Strâmtoarea Taiwan în drum spre zona de desfășurare a exercițiilor. În reacția prezentată de publicație, Guo Jiakun a legat gestul Japoniei de trecutul său militar, afirmând că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia „a invadat și colonizat” țări din Asia de Sud-Est, inclusiv Filipine, și „poartă o gravă responsabilitate istorică”. Beijingul a cerut Japoniei „să reflecteze serios asupra istoriei sale de agresiune”, să dea dovadă de „prudență și reținere” în chestiuni militare și de securitate și „să înceteze să-și arate mușchii” și să afecteze stabilitatea regională, conform declarațiilor citate. [...]
China cere menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz , un semnal cu miză directă pentru fluxurile de petrol și stabilitatea transportului maritim : președintele Xi Jinping i-a transmis acest mesaj prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman , într-o convorbire telefonică, relatează HotNews , citând televiziunea chineză CCTV. Poziția Beijingului vine pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor dintre Iran și Statele Unite, după ce Teheranul a oscilat în privința regimului de navigație prin strâmtoare. Potrivit informațiilor citate, Iranul a anunțat vineri deschiderea Strâmtorii Ormuz, dar s-a răzgândit sâmbătă, invocând menținerea „blocadei americane” asupra porturilor iraniene drept motiv pentru reluarea „controlului strict” asupra strâmtorii. De ce contează: China este un beneficiar major al tranzitului de petrol Miza economică este explicită: China este una dintre principalele destinații pentru petrolul care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, notează Agerpres. În acest context, Xi Jinping a formulat interesul ca unul comun, atât regional, cât și internațional. „Strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână deschisă pentru navigația normală. Este în interesul comun al țărilor din regiune și al comunității internaționale.” Context: armistițiu fragil și negocieri incerte SUA–Iran În paralel, incertitudinea persistă asupra unei posibile noi runde de negocieri între SUA și Iran, care ar urma să aibă loc în Pakistan. Teheranul nu și-a confirmat, „în această etapă”, participarea, iar tensiunile au fost amplificate de confiscarea duminică a unui cargou iranian de către SUA în Golful Omanului, potrivit informațiilor din material. Xi a mai spus că Beijingul „pledează pentru un armistițiu imediat și global”, susține eforturile de restabilire a păcii și rămâne angajat în soluționarea disputelor pe cale politică și diplomatică. AFP, citată în articol, notează că declarațiile publice ale liderului chinez despre războiul din Orientul Mijlociu sunt rare după declanșarea conflictului, pe 28 februarie, în urma atacurilor israeliano-americane asupra Iranului. [...]
China cere menținerea Strâmtorii Hormuz deschise navigației , după relatări că forțele iraniene ar fi deschis focul asupra unei nave sub pavilion indian, un episod care reaprinde riscurile pentru transportul maritim și fluxurile energetice, potrivit Global Times . Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun , a declarat luni, într-o conferință de presă, că Beijingul își menține poziția privind Strâmtoarea Hormuz și a reiterat că aceasta este „o cale navigabilă internațională”, iar păstrarea ei deschisă „servește intereselor comune” ale țărilor din regiune și ale comunității internaționale. Declarația a venit ca răspuns la o întrebare a unui reporter care a invocat informații despre incidentul cu nava sub pavilion indian și a întrebat cum vede China escaladarea, respectiv ce măsuri ia în calcul pentru a-și proteja interesele de transport și energie în strâmtoare. Guo a spus că China „speră ca toate părțile să colaboreze” pentru a preveni deteriorarea suplimentară a situației și că este pregătită să continue eforturile, împreună cu comunitatea internațională, pentru a contribui la detensionarea tensiunilor. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre incident sau despre eventuale măsuri concrete pe care China le-ar avea în vedere. [...]
În ultima zi a armistițiului, riscul unei noi escaladări SUA–Iran crește pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz , după ce Donald Trump a avertizat că Teheranul „va fi obligat să negocieze”, iar Iranul acuză Washingtonul că încalcă încetarea focului prin presiune militară și blocadă navală, potrivit Adevărul . Trump a declarat luni, într-un interviu telefonic acordat unui post de radio conservator din SUA, că negocierile cu Iranul „vor fi finalizate cu succes” și că „toată lumea va fi mulțumită”, în pofida blocajului evident dintre cele două părți. Tot el a reluat amenințarea că, dacă Iranul nu negociază, se va confrunta cu „probleme cum nu a mai văzut niciodată”. Blocada din Ormuz, miza operațională care tensionează armistițiul Pe fondul armistițiului fragil, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a transmis că Teheranul respinge orice negociere „sub umbra amenințărilor” și a acuzat SUA că folosesc presiunea militară și o blocadă navală pentru a forța concesii. Oficialul iranian a condamnat decizia SUA de a impune o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul o consideră o încălcare a armistițiului mediat de Pakistan. În paralel, tensiunile au escaladat și prin menținerea unei blocade navale asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene, măsură pe care Teheranul o cataloghează drept ilegală. Negocieri anunțate la Islamabad , dar participarea Iranului rămâne incertă Casa Albă a indicat că reprezentanți americani urmează să participe la discuții la Islamabad. Iranul nu a confirmat oficial participarea și a cerut ridicarea blocadei înainte de orice progres diplomatic. Trump a reiterat că un eventual acord trebuie să includă garanții ferme că Iranul nu va obține armă nucleară. Trafic maritim oscilant: redeschidere anunțată, apoi noi restricții În Strâmtoarea Ormuz, Iranul a anunțat inițial redeschiderea traficului maritim, dar ulterior a revenit asupra deciziei și a restricționat din nou navigația, acuzând SUA că nu și-au respectat angajamentele. În acest context, finalul armistițiului găsește părțile cu poziții publice mai dure și cu condiții care, deocamdată, nu se aliniază. [...]
Incertitudinea privind stocul de uraniu îmbogățit al Iranului complică evaluarea efectelor atacurilor americane , iar președintele SUA, Donald Trump , spune că identificarea și recuperarea acestuia ar urma să fie „un proces lung și dificil”, potrivit news.ro . Trump a susținut că „ Operațiunea Ciocanul de miezul nopții ” a dus la „distrugerea completă și totală” a siturilor vizate, motiv pentru care „dezgroparea” lor ar fi anevoioasă. Declarația a fost publicată pe rețeaua sa, Truth Social. „Operaţiunea Ciocanul de miezul nopţii a dus la distrugerea completă şi totală a siturilor de praf nuclear din Iran. De aceea, dezgroparea acestora va fi un proces lung şi dificil.” În același timp, localizarea stocului de uraniu al Iranului și nivelul exact de îmbogățire rămân incerte după atacurile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene, notează publicația. Trump folosește în mod regulat expresia „praf nuclear” pentru a desemna stocul de uraniu îmbogățit al Teheranului. [...]
UE ia în calcul măsuri care pot afecta relațiile comerciale cu Israelul , iar discuția se mută din zona politică în cea a instrumentelor de presiune care pot fi adoptate fără unanimitate, potrivit Digi24 . Tema este pe agenda Consiliului Afaceri Externe, reunit pe 21 aprilie la Luxemburg, unde miniștrii vor aborda și războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud și Sudan. În centrul discuției despre Israel este posibilitatea suspendării unor părți din acordul de cooperare UE–Israel, după ce Spania și-a reiterat solicitarea de suspendare. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , a spus că Uniunea va evalua disponibilitatea statelor membre de a lua măsuri împotriva Israelului. Ce opțiuni sunt pe masă și de ce contează procedural Textul indică faptul că suspendarea integrală a acordului de cooperare ar necesita unanimitatea celor 27 de state membre și ar fi „aproape sigur” blocată de aliații Israelului. În schimb, o variantă considerată mai fezabilă ar fi suspendarea componentei din acord care facilitează relații comerciale mai strânse, măsură care ar necesita doar sprijinul unei majorități ponderate (majoritate calificată). Kallas a punctat că există deja măsuri discutate la nivelul UE, unele dintre ele necesitând majoritate calificată, iar primul pas ar fi evaluarea posibilității de a acționa dacă statele membre doresc să exercite presiune asupra Israelului. Context: de ce s-a întărit poziția unor state UE Potrivit materialului, atitudinile față de Israel s-au înăsprit pe fondul războiului din Gaza, iar ulterior s-au durificat după invazia israeliană în Liban și adoptarea unei noi legi privind pedeapsa cu moartea pentru palestinieni în Cisiordania ocupată. UE ar fi propus încă de anul trecut măsuri potențiale, inclusiv întreruperea relațiilor comerciale sau sancționarea unor miniștri din guvern, însă până acum nu a existat suficient sprijin pentru implementare. O schimbare de poziție din partea unor state mari, precum Germania sau Italia, este prezentată ca relevantă pentru o eventuală majoritate; Roma ar fi semnalat deja o linie mai dură prin suspendarea unui acord de apărare. Alte dosare pe agenda miniștrilor: Ucraina, Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, Sudan Miniștrii vor discuta și despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb informal de opinii prin videoconferință cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha . Poziția de principiu a UE rămâne sprijinirea eforturilor diplomatice pentru încetarea războiului și solicitarea către Rusia de a accepta o încetare completă, necondiționată și imediată a focului, precum și angajarea în negocieri constructive. Pe Orientul Mijlociu, este prevăzut un schimb informal de opinii cu premierul Libanului, Nawaf Salam, urmat de discuții despre evoluțiile legate de războiul din Iran și efectele regionale. În material sunt menționate și poziții anterioare ale Kajei Kallas privind încetarea focului convenită între SUA și Iran și apelul la oprirea ostilităților în Liban; este amintită și o declarație a acesteia în Consiliul de Securitate al ONU, potrivit Reuters, despre strâmtoarea Ormuz și necesitatea unei „coaliții internaționale solide pentru securitatea maritimă”. Consiliul va aborda și Caucazul de Sud, cu accent pe Armenia înaintea summitului UE–Armenia de la Erevan (4–5 mai 2026), relațiile UE cu Azerbaidjanul și situația din Georgia, precum și conflictul din Sudan, la trei ani de la începutul ostilităților. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas imediat este evaluarea sprijinului politic între statele membre pentru eventuale măsuri față de Israel, inclusiv opțiuni care pot fi adoptate prin majoritate calificată. Materialul nu indică un calendar pentru o decizie, dar notează că unele inițiative (precum sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni „extremiști” din Cisiordania) au fost blocate luni la rând și ar putea depinde de schimbări politice la Budapesta, odată cu instalarea unui nou guvern în Ungaria, în luna mai. [...]
