Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina avertizează civilii că sudul ocupat devine țintă militară, pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii logistice ruse, potrivit Mediafax. Mesajul vizează locuitorii din zonele ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson, cărora li se recomandă să ia în calcul evacuarea „cât mai curând”.
Avertismentul a fost transmis joi de șeful administrației militare din Zaporojie, Ivan Fedorov, care susține că forțele ruse au tratat mult timp orașele ocupate din cele două regiuni drept zone sigure, folosite pentru aprovizionarea trupelor și coordonarea operațiunilor.
„Inamicul a considerat prea mult timp Melitopol, Berdiansk, Enerhodar și Henicesk drept spatele său profund. Pentru prea mult timp a folosit părțile ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson ca centru logistic pentru aprovizionarea trupelor sale.”
Fedorov afirmă că „situația se schimbă” deoarece armata ucraineană și-a intensificat operațiunile împotriva forțelor ruse, vizând în mod repetat obiective cu rol militar și logistic.
„Trupele ucrainene lovesc sistematic infrastructura militară a ocupanților, posturile de comandă, depozitele și rutele de aprovizionare.”
În acest context, oficialul a cerut populației să nu amâne plecarea, argumentând că utilizarea teritoriilor ocupate pentru nevoi militare mărește riscurile pentru civili.
O parte importantă a regiunii Zaporojie, inclusiv orașele Melitopol și Enerhodar, se află sub controlul Rusiei din primele luni ale invaziei declanșate în 2022.
În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra depozitelor, centrelor de comandă și infrastructurii logistice folosite de armata rusă în teritoriile ocupate din sudul țării, pe fondul încercării de a reduce capacitatea de aprovizionare și coordonare a forțelor ruse.
Recomandate
Escaladarea militară dintre SUA și Iran pune din nou sub presiune securitatea rutelor energetice din Strâmtoarea Hormuz , după ce schimburile de lovituri au intrat în a treia zi, pe fondul prăbușirii armistițiului din 8 aprilie, potrivit TWZ . Un semnal direct al riscului regional a venit din Iordania: Ambasada SUA la Amman a avertizat joi cetățenii americani cu privire la „rachete, drone sau proiectile” în spațiul aerian iordanian și le-a cerut să caute adăpost. În paralel, Comandamentul General al Forțelor Armate Iordaniene a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat și doborât opt rachete lansate din Iran către teritoriul iordanian, fără victime sau pagube materiale raportate. De ce contează: Hormuz rămâne miza care poate afecta fluxurile de petrol și transportul maritim Potrivit publicației, această rundă de confruntări a fost declanșată marți, când Iranul a atacat trei nave în Strâmtoarea Hormuz — un punct critic pentru transportul maritim, inclusiv pentru livrările de energie. Miercuri, președintele Donald Trump și oficiali iranieni au declarat că armistițiul „șubred” convenit la 8 aprilie s-a încheiat. În acest context, viitorul discuțiilor de pace SUA–Iran rămâne „foarte incert”, iar controlul asupra Strâmtorii Hormuz este descris drept cel mai mare factor de tensiune, tocmai pentru că de aici a pornit reaprinderea luptelor. Ce se știe despre lovituri și ținte, și ce rămâne neconfirmat Un canal media conectat de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), Tasnim, a susținut că au avut loc explozii la baza aeriană Muwaffaq Salti din Iordania și că forțe iraniene ar fi vizat cu rachete de croazieră nave americane din largul Bahrainului. TWZ notează însă că nu a apărut nicio dovadă vizuală pentru aceste afirmații, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a refuzat să ofere detalii operaționale noi. În același timp, oficiali iranieni au afirmat că SUA ar fi executat noi lovituri în sudul Iranului, inclusiv în perimetrul centralei nucleare de la Bushehr. Informația este atribuită de TWZ unei relatări din Jerusalem Post, care citează un oficial local (viceguvernatorul provinciei Bushehr) și menționează că zona ar mai fi fost lovită de mai multe ori în actualul conflict, înainte de armistițiul din 8 aprilie. Dimensiunea operațională: CENTCOM spune că a lovit circa 90 de ținte militare iraniene Atacurile de joi au urmat unei serii de lovituri de miercuri, despre care CENTCOM a transmis că au vizat aproximativ 90 de ținte militare iraniene, inclusiv: sisteme de apărare antiaeriană; mijloace de supraveghere de coastă; depozite pentru rachete și drone; capabilități navale; infrastructură logistică militară de-a lungul coastei Iranului. Iranul, la rândul său, a susținut că unele lovituri au avut loc mai în interiorul țării, inclusiv asupra unui pod feroviar de pe linia care leagă Teheran de Mashhad, iar presa oficială IRIB a afirmat că atacul ar fi întrerupt traficul feroviar. Au existat și relatări neconfirmate despre un alt pod din provincia Golestan (Agh Tekeh Khan), descris ca o legătură importantă pentru o linie feroviară către Asia Centrală și mai departe către Rusia și China; TWZ precizează că aceste informații au apărut din surse media și martori, fără confirmare completă. Diplomație: memorandum semnat, dar armistițiul e declarat „încheiat” de ambele părți Publicația amintește că SUA și Iran au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere în 14 puncte, care prevedea o prelungire de 60 de zile a armistițiului pentru a negocia un acord mai amplu: oprirea luptelor în regiune (inclusiv în Liban), limitarea ambițiilor nucleare ale Iranului, ridicarea sancțiunilor americane și reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz. Totuși, după reluarea atacurilor și declarațiile publice că armistițiul s-a terminat, direcția negocierilor rămâne neclară. Trump a spus, potrivit relatării, că Iranul ar fi contactat partea americană și ar dori un acord, dar și-a exprimat îndoiala că Teheranul îl va respecta. [...]
Escaladarea SUA–Iran pune în risc fluxurile de petrol prin Ormuz , iar opțiunile discutate la Washington includ și intensificarea presiunii economice asupra Teheranului, într-un moment în care piețele reacționează deja la posibilitatea unor perturbări, potrivit Adevărul . Fostul comandant suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), amiralul în rezervă James Stavridis , spune că președintele Donald Trump se confruntă cu trei direcții majore după noile acțiuni militare ale SUA împotriva Iranului, pe fondul unui armistițiu descris ca fragil și aflat „în pragul colapsului”. Stavridis a prezentat analiza pe platforma X și a detaliat-o ulterior la CNN. Miza economică: presiune pe economia Iranului și risc pentru lanțurile de aprovizionare Stavridis consideră că, indiferent de varianta aleasă, „elementul-cheie” va fi capacitatea de a exercita „o presiune reală asupra economiei iraniene”. În același timp, articolul notează că, după ultimele atacuri, prețul petrolului a crescut brusc, pe fondul temerilor privind blocarea lanțurilor de aprovizionare. Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept o arteră maritimă îngustă prin care tranzitează, în condiții normale, aproximativ 20% din petrolul mondial, iar orice perturbare are efecte imediate asupra piețelor globale. Autoritățile maritime au ridicat nivelul de alertă pentru navele care tranzitează zona la gradul „sever”. Cele trei opțiuni descrise de Stavridis pentru Trump Potrivit analizei, președintele SUA ar avea trei opțiuni: să „se spele pe mâini și să se retragă”, variantă pe care Stavridis o numește „o idee extrem de proastă”; să lanseze atacuri „masive, de amploare” împotriva Iranului; să „intensifice atacurile punctuale” pentru a constrânge Teheranul să adopte o atitudine mai moderată. Ce a declanșat noua escaladare și cum a răspuns SUA Escaladarea este pusă pe seama atacurilor iraniene asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Oficialii americani au confirmat că trei nave au fost lovite, în incidente descrise de autoritățile maritime drept cele mai grave de la semnarea acordului temporar de pace. Ca răspuns, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat o „serie de lovituri puternice” care au vizat peste 80 de obiective în Iran. În comunicatul CENTCOM se arată: „Agresiunea nejustificată a forțelor iraniene reprezintă o încălcare clară și periculoasă a armistițiului și subminează libertatea de navigație.” Conform datelor transmise de armata americană, operațiunea a vizat, între altele, sisteme de apărare antiaeriană, rețele de comandă și control, instalații radar de coastă, capabilități de rachete antinavă și peste 60 de ambarcațiuni mici operate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Obiectivul declarat: diminuarea capacității Iranului de a ataca comerțul internațional și impunerea unor „costuri severe” pentru hărțuirea transportului maritim civil. Articolul mai menționează reinstituirea presiunilor economice, inclusiv revocarea derogărilor care permiteau Iranului să exporte țiței. Armistițiul, contestat deschis de Trump La summitul NATO de la Ankara, Donald Trump a sugerat că armistițiul nu mai este valabil. „Cred că s-a terminat. Nu mai vreau să am de-a face cu ei.” Deși a admis că negocierile ar putea continua teoretic, a catalogat eventualele discuții drept „o pierdere de timp”. În paralel, ambele tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului de înțelegere semnat în iunie, document care permisese redeschiderea Strâmtorii Ormuz și inițierea negocierilor. Ce urmează: risc de prelungire a tensiunilor și efecte în piețe Situația este descrisă ca „extrem de fluidă”, cu semnale că ambele părți sunt pregătite să continue operațiunile militare, deși mențin, declarativ, deschiderea pentru negocieri. În acest context, dilema strategică indicată de Stavridis are o componentă economică directă: orice deteriorare suplimentară a securității în Ormuz poate amplifica volatilitatea pe piețele energetice și poate afecta costurile de transport și aprovizionare la nivel global. [...]
Coordonarea SUA–Israel intră într-o fază mai sensibilă după reluarea loviturilor americane asupra Iranului , iar premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut președintelui Donald Trump, într-o convorbire telefonică, să nu aprobe vânzarea de avioane F-35 către Turcia. Informațiile apar în The Jerusalem Post , care citează un comunicat al Biroului premierului israelian. Potrivit declarației, Trump l-a informat pe Netanyahu despre „mișcările americane în Golf” și despre atacurile SUA asupra unor active iraniene. În același apel, Netanyahu a ridicat și subiectul comentariilor dure ale președintelui turc Recep Tayyip Erdogan la adresa existenței statului Israel, precum și „nevoia de zone de securitate” de-a lungul granițelor Israelului. Publicația notează că nu au fost oferite alte detalii despre discuție. F-35 pentru Turcia, un punct de fricțiune cu miză strategică Avertismentul lui Netanyahu privind un posibil acord pentru F-35 (avion de luptă de generația a cincea) către Turcia indică o preocupare israeliană legată de echilibrul militar regional, pe fondul escaladării dintre Washington și Teheran. Articolul nu precizează dacă există o decizie iminentă a SUA privind acest dosar și nici ce răspuns a dat Trump. Context: SUA reiau atacurile, dar păstrează canalul de discuții Convorbirea are loc după ce SUA și-au reluat loviturile asupra Iranului marți noaptea, pe fondul tensiunilor din zona Strâmtorii Hormuz. Conform US Central Command (CENTCOM), atacurile au fost un răspuns la încercările Iranului de a „impune costuri grele” pentru țintirea și atacarea transportului comercial pe o cale navigabilă internațională, cu echipaje civile. În paralel, un oficial american a declarat joi că Washingtonul rămâne angajat în găsirea unei soluții cu Iranul și că discuțiile tehnice continuă. Totuși, Trump a spus miercuri că memorandumului de înțelegere (MoU) cu Iranul i s-ar fi pus capăt în urma schimburilor de lovituri din Strâmtoarea Hormuz și că SUA ar fi „pierdut mult timp” negociind cu Teheranul, adăugând că nu dorește continuarea discuțiilor. Fără planuri pentru o întâlnire Trump–Netanyahu, deocamdată În pofida convorbirii și a evoluțiilor din regiune, un oficial de la Casa Albă a confirmat pentru Walla că, în acest moment, nu există planuri pentru o întâlnire între cei doi lideri. The Jerusalem Post mai notează că Israelul nu este așteptat să se alăture actualei runde de confruntări dintre SUA și Iran, deși oficiali ai armatei israeliene au transmis că forțele sunt pregătite „pentru orice eventualitate”. [...]
Scenariile de escaladare care includ România ridică miza de securitate pentru investiții și infrastructură , în condițiile în care, potrivit Mediafax , trei surse citate de Reuters susțin că președintele rus Vladimir Putin nu ar urmări încheierea războiului din Ucraina, ci ar fi mai degrabă înclinat să-l escaladeze, inclusiv prin posibile lovituri asupra bazelor NATO din România sau din statele baltice. Atacurile recente ale Ucrainei cu drone asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi contribuit la această orientare, conform surselor apropiate Kremlinului citate de Reuters. Una dintre ele vorbește despre o „probabilitate ridicată” de escaladare în lunile următoare. De ce contează pentru România: risc perceput mai mare pentru infrastructură și operațiuni Menționarea explicită a bazelor NATO din România într-un scenariu de escaladare mută discuția din zona războiului „la distanță” către un risc de securitate cu potențiale efecte economice: de la costuri suplimentare de protecție și continuitate operațională pentru infrastructuri critice, până la creșterea prudenței în deciziile de investiții în regiune. Materialul nu cuantifică aceste efecte, dar indică faptul că astfel de scenarii sunt vehiculate în cercuri apropiate de putere și în analize militare. Ce urmărește Kremlinul, potrivit surselor Reuters În același tablou, Putin ar rămâne determinat să-și atingă obiectivul de a cuceri restul regiunii Donbas, descrisă ca zonă strategică și punct de blocaj în negocierile de pace Rusia–Ucraina mediate de SUA. Un înalt oficial ucrainean a declarat, potrivit Reuters, că rapoartele serviciilor de informații de la Kiev din ultimele luni ar indica pregătiri pentru noi acțiuni de război, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte țări europene. În același timp, sursa menționează că pentru un asemenea pas Rusia ar avea nevoie de recrutare obligatorie, pe care Putin ar fi ezitat să o anunțe de la începutul războiului. Cum ar putea arăta o escaladare, în scenariile invocate Reuters relatează că experți militari ruși au menționat în repetate rânduri posibilitatea lovirii unor ținte europene, precum baze NATO din statele baltice, ceea ce ar crește riscul unei confruntări directe cu NATO și ar testa apărarea colectivă. Publicația mai notează și un posibil tipar de „atacuri izolate” menite să provoace tensiuni în interiorul NATO, comparate cu incidentul unei drone rusești prăbușite pe un bloc din Galați , potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI). Separat, într-un articol publicat la finalul lunii iunie în „Kommersant”, Andrei Ilnitsky, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a afirmat că escaladarea ar putea începe cu distrugerea a 30 de obiective industriale majore din Ucraina, urmată de atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice și din România și asupra unor instalații din UE care produc drone și rachete cu rază lungă pentru Ucraina, mai notează Reuters. În material este citată și o estimare recentă a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, potrivit căreia aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau sunt dați dispăruți de la începutul războiului, dintre care 1,4 milioane ar fi ruși. [...]
Avertismentul președintelui ceh ridică riscul unei extinderi a conflictului spre infrastructură NATO și UE , într-un interval de „două luni” în care Ucraina ar trebui să împingă discuțiile de pace, potrivit Antena 3 . Miza pentru regiune, inclusiv pentru România, este că o eventuală escaladare ar putea include nu doar intensificarea războiului, ci și ținte legate de NATO sau de capacități industriale din Uniunea Europeană. Președintele Cehiei, Petr Pavel , a declarat pentru The Telegraph că există o „fereastră” de aproximativ două luni pentru reluarea negocierilor, altfel Rusia ar putea escalada. În evaluarea sa, Vladimir Putin ar putea anunța o mobilizare generală după alegerile parlamentare din Rusia, programate pe 20 septembrie , întrucât o astfel de măsură ar fi „profund nepopulară” înainte de scrutin. „Cred că avem o fereastră pentru a continua să insistăm și să transmitem Rusiei un mesaj clar că suntem dispuși să începem negocierile.” „Președintele Putin cu greu va declara mobilizarea înainte, dar odată ce alegerile se vor termina, fereastra se va micșora.” De ce contează pentru România și companiile din regiune În același material este menționat și un scenariu de escaladare cu implicații directe pentru flancul estic: un editorial publicat în revista Kommersant ar susține că Rusia ar putea decide o nouă etapă a războiului care să includă lovirea bazelor NATO din România sau din țările baltice, precum și a fabricilor din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă folosite de armata ucraineană. Informația este prezentată ca opinie editorială, nu ca decizie oficială. Separat, Pavel a argumentat că presiunea asupra Rusiei ar crește pe fondul atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, inclusiv asupra unor instalații energetice, ceea ce ar putea crea condiții pentru negocieri. Contextul invocat: atacuri cu drone și tensiuni interne în Rusia Potrivit declarațiilor citate, în ultima lună dronele ucrainene ar fi lovit Moscova, petroliere rusești care încercau să reaprovizioneze Crimeea cu combustibil și ar fi provocat un incendiu la o rafinărie de petrol din vestul Siberiei. Materialul mai notează că, deși sondatorii „prietenoși cu Kremlinul” ar indica menținerea încrederii în Putin, aceasta ar fi scăzut la 69%, cel mai redus nivel de la invazia din 2022. În același context sunt menționate cozi la benzinării și tensiuni legate de combustibil. Ce urmează Mesajul central al președintelui ceh este că aliații ar trebui să combine sprijinul militar pentru Ucraina cu eforturi diplomatice pentru a împinge Rusia spre negocieri „în următoarele săptămâni”, înainte ca perioada de după alegerile din Rusia să reducă spațiul de manevră și să crească probabilitatea unor decizii de escaladare. [...]
SUA au cerut în Consiliul de Securitate al ONU ca Rusia să „oprească uciderile” și să accepte încheierea războiului , pe fondul intensificării atacurilor asupra Kievului și al costurilor tot mai mari ale conflictului pentru Moscova, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis joi, 9 iulie, de ambasadorul Dan Negrea, reprezentantul SUA la Consiliul Economic și Social al ONU, într-un briefing al Consiliului de Securitate dedicat războiului din Ucraina. Negrea a condamnat loviturile rusești asupra capitalei ucrainene din perioada 2–6 iulie, despre care a spus că au ucis cel puțin 50 de civili și au rănit „mulți” alții. În intervenția sa, oficialul american a insistat că atacurile cu drone și rachete continuă să lovească nu doar locuințe, ci și infrastructură critică și patrimoniu cultural, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru populația Ucrainei. „Statele Unite sunt alături de cetățenii ucraineni care continuă să reziste atacurilor ce le distrug casele, infrastructura critică și patrimoniul cultural”, a spus Negrea în Consiliu. Costul războiului, folosit ca argument de presiune Un element central al poziției SUA a fost accentul pe pierderile Rusiei. Negrea a afirmat că Moscova ar suferi „aproape 40.000 de victime în fiecare lună”, prezentând această cifră drept încă o dovadă că războiul ar trebui să se încheie. „Nu avem nevoie de mai multe dovezi despre motivul pentru care războiul trebuie să se termine”, a spus el, adăugând că nici Federația Rusă „nu ar trebui”, în condițiile în care ar înregistra aproape 40.000 de victime lunar. Negrea a invocat și poziția președintelui american Donald Trump , care, potrivit relatării, ar fi transmis că Rusia ar trebui „să facă o înțelegere, să oprească uciderile și să pună capăt războiului”, avertizând că „timpul nu este de partea ei”. Ce urmărește Washingtonul În concluzie, reprezentantul SUA a spus că Washingtonul rămâne angajat pentru obținerea unei încetări imediate a focului și a unei soluții negociate „cât mai curând posibil” pentru războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]
