Știri
Știri din categoria Externe
China anunță că nu va respecta sancțiunile SUA împotriva a cinci companii chineze acuzate că importă petrol iranian, o poziție care ridică miza unui conflict de reglementare cu efect direct asupra fluxurilor comerciale de energie și asupra companiilor care operează în lanțul de aprovizionare cu țiței, potrivit News.
Washingtonul a înăsprit în ultimele luni sancțiunile care vizează rafinării chineze ce se aprovizionează cu țiței iranian la prețuri reduse, cu obiectivul declarat de a „secătui” sursele de venit ale Iranului, relatează AFP, citată de News.
Poziția Beijingului a fost transmisă de Ministerul chinez al Comerțului, într-o declarație referitoare la sancțiuni anunțate separat încă de anul trecut. Ministerul susține că aceste măsuri „nu trebuie recunoscute, puse în aplicare sau respectate”.
În comunicatul citat, partea chineză argumentează că sancțiunile americane „interzic sau restricționează în mod nejustificat activitățile economice, comerciale și conexe normale ale întreprinderilor chineze cu țările terțe (...)” și că ar încălca dreptul internațional și normele fundamentale care reglementează relațiile internaționale.
Recomandate
Donald Trump a promulgat o lege care îi permite să impună tarife de până la 100% țărilor care cumpără petrol și gaze rusești , o schimbare cu potențial de impact direct asupra fluxurilor comerciale globale de energie și asupra relațiilor Washingtonului cu Beijingul și New Delhi, potrivit Adevărul . Noile măsuri înăspresc sancțiunile împotriva Rusiei și vizează inclusiv „ flota fantomă ” folosită pentru a ocoli restricțiile occidentale. Legea a fost aprobată de Congres după mai bine de un an de amânări și a fost promulgată de Trump vineri. Camera Reprezentanților, controlată de republicani, a adoptat pachetul legislativ miercuri, cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă. Ce se schimbă: presiune economică prin tarife și sancțiuni extinse Un element central al legislației este posibilitatea ca președintele SUA să aplice tarife de până la 100% asupra importurilor din țări care cumpără petrol și gaze rusești. În text sunt menționate explicit China și India, ca doi dintre principalii cumpărători ai energiei rusești, ceea ce ridică miza dincolo de relația bilaterală SUA–Rusia și mută presiunea spre state terțe. Pachetul vizează în special: sectorul energetic al Rusiei și industria sa de apărare; președintele Vladimir Putin și alți oficiali ruși de rang înalt; „flota fantomă” a Rusiei, descrisă ca o rețea de petroliere utilizate pentru a evita sancțiunile; companii străine care sprijină armata rusă. În context, Adevărul notează că măsurile au în vedere în special sectorul energetic (detalii în materialul Adevărul ) și că pot fi sancționate companii străine care sprijină armata rusă (context suplimentar în Adevărul ). Reacții: Beijingul avertizează, India își apără strategia de aprovizionare Beijingul a reacționat deja, prin Ministerul Comerțului, care a transmis că își rezervă dreptul de a lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja suveranitatea, interesele de dezvoltare și drepturile și interesele legitime ale companiilor chineze. India a transmis că va continua să cumpere petrol „prin surse diversificate”. New Delhi este descrisă drept un partener strategic important al Moscovei și și-a majorat importurile de petrol rusesc în ultimii ani, inclusiv pe fondul nevoilor de aprovizionare din perioada tensiunilor dintre SUA și Iran. Miza politică: instrument de presiune înaintea întâlnirii Trump–Xi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat anterior adoptarea legislației, considerând-o un instrument care poate crește presiunea asupra Moscovei. „Este un instrument extrem de puternic, care poate opri acest război terorist și poate aduce Rusia în punctul în care trebuie să facă pace” În plan intern, extinderea puterilor președintelui american în domeniul tarifelor a produs o divizare neobișnuită în rândul democraților: deși majoritatea susțin Ucraina, unii s-au opus creșterii autorității lui Trump în politica comercială. Semnarea legii are loc cu aproximativ o săptămână înaintea întâlnirii programate dintre Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, la Washington, ceea ce poate amplifica tensiunile comerciale și diplomatice în jurul energiei rusești și al sancțiunilor secundare (aplicate țărilor terțe). [...]
Pagubele din bazele SUA lovite de Iran ridică nota de plată a războiului și expun vulnerabilități operaționale , potrivit Antena 3 , care relatează despre imagini trimise presei de militari americani, sub protecția anonimatului, din mai multe baze din Orientul Mijlociu. Fotografiile publicate de CBS News (informație atribuită în material Agerpres, care citează AFP) arată distrugeri în baze americane din regiune în timpul fazei active a războiului dintre Statele Unite și Iran: un avion distrus, corturi sfâșiate și barăci militare spulberate. Un militar citat de CBS a susținut că „sunt pagube importante” care nu au fost comunicate publicului american și a invocat incapacitatea apărării americane de a opri rachetele balistice lansate de Teheran. Ce spune raportul Pentagonului: clădiri și aeronave afectate în mai multe țări Inspectorul General al Pentagonului a publicat un raport în care se arată că CENTCOM (Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu) a semnalat daune importante la instalațiile americane. Conform detaliilor citate, loviturile iraniene „au avariat sau distrus sute de clădiri și structuri” la baze americane din: Kuweit Bahrain Qatar Emiratele Arabe Unite Arabia Saudită Irak Oman Iordania În același context, sursa citată indică faptul că „zeci de avioane americane au fost distruse sau avariate”. Costuri: 33,4 miliarde de dolari, fără reparațiile infrastructurii Raportul Inspectorului General menționează că la sfârșitul lunii iunie costul războiului în Iran ajunsese la 33,4 miliarde de dolari (aprox. 150 miliarde lei) , însă acest bilanț preliminar nu include costurile de reparare a infrastructurii . Separat, în material este menționată și pierderea a aproape 60 de aeronave și echipamente în valoare de 3,7 miliarde de dolari (aprox. 16,7 miliarde lei) , în opt țări, conform aceluiași raport. Context: escaladare regională și șoc pe piața petrolului Potrivit informațiilor prezentate, SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului la 28 februarie, obiectivul declarat fiind împiedicarea Teheranului de a obține armă nucleară, acuzație pe care Republica Islamică a negat-o. Iranul a ripostat cu lovituri în regiune și prin blocarea Strâmtorii Ormuz , rută strategică pentru comerțul cu hidrocarburi, ceea ce, conform materialului, a dus la explozia prețului petrolului. În paralel, influencerul și antreprenorul Mario Nawfal a redistribuit pe X imaginile difuzate de CBS și a citat un militar care a afirmat: „Nu apărăm aceste baze, ci doar privim cum sunt distruse.” Imaginile descrise în material includ, între altele, avarii la Baza Aeriană Prince Sultan (Arabia Saudită) și la Camp Buehring și Camp Arifjan (Kuweit), inclusiv la o clădire dintr-un centru logistic american din regiune. [...]
Taiwan a organizat exerciții cu muniție reală, cu rachete și drone de atac, într-un moment în care dosarul insulei riscă să devină monedă de schimb diplomatică la Washington , potrivit Al Jazeera , înaintea discuțiilor programate săptămâna viitoare între Donald Trump și liderul Chinei, Xi Jinping. Exercițiile au inclus trageri reale și folosirea de rachete și drone de atac, într-o demonstrație de capabilități militare pe fondul tensiunilor regionale și al presiunilor Beijingului asupra SUA în legătură cu sprijinul militar acordat Taiwanului. De ce contează: Taiwanul intră direct pe agenda Trump–Xi Publicația notează că Taiwanul este așteptat să fie un subiect în discuțiile de la Washington. În acest context, Beijingul ar urma să preseze Statele Unite pe tema sprijinului militar pentru insula autoguvernată, ceea ce ridică miza pentru securitatea regională și pentru echilibrul de descurajare din Strâmtoarea Taiwan . Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în materialul Al Jazeera nu reies detalii despre amploarea exercițiilor, locație, numărul de sisteme folosite sau un calendar mai larg al manevrelor. Este însă explicită legătura de timing: exercițiile au loc înaintea întâlnirii Trump–Xi, în condițiile în care Taiwanul ar urma să fie discutat la nivel înalt. [...]
Avertismentele privind o „mobilizare discretă” de 300.000 de militari în Rusia și posibile atacuri hibride asupra infrastructurii din state NATO ridică riscurile de securitate cu efecte economice directe în Europa , inclusiv prin presiune suplimentară pe costurile de protecție a rețelelor critice și pe industria de apărare, potrivit Adevărul . În parlamentul polonez, premierul Donald Tusk a spus că Rusia ar putea pregăti atacuri hibride împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv împotriva Poloniei, cu scopul de a slăbi hotărârea țărilor NATO de a activa prevederile Alianței în cazul unei agresiuni. Tusk a adăugat că astfel de acțiuni ar putea fi prezentate drept „accidentale” și ar putea coincide cu „schimbări politice în anumite țări europene”, fără să indice despre ce state ar fi vorba. Declarațiile sunt atribuite de Adevărul publicației The Sun, care a relatat pe această temă ( The Sun ). Presiune pe flancul estic și vulnerabilități de infrastructură Avertismentele vin după ce Polonia a ridicat avioane de luptă ca răspuns la un atac rusesc în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei poloneze. În același timp, oficiali occidentali citați în material avertizează că Rusia ar putea intensifica lansările de drone și rachete către teritoriul statelor NATO pentru a testa reacția Alianței. Riscurile menționate includ atacuri hibride asupra infrastructurii esențiale, inclusiv sabotaj asupra unor obiective importante, precum și amenințări la adresa conductelor submarine și a cablurilor de comunicații — zone unde o perturbare poate produce efecte economice în lanț, de la energie la telecomunicații. Scenariul unei mobilizări de 300.000 de oameni și incertitudinile din jurul lui În paralel, șefi ai serviciilor de informații susțin că Moscova ar putea pregăti o „mobilizare discretă” de aproximativ 300.000 de militari după alegerile pentru Duma de Stat. Evaluările citate indică faptul că Kremlinul ar putea folosi rezultatele scrutinului pentru a susține că populația sprijină continuarea războiului. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Rusia ar trebui să își modifice practicile de recrutare pentru a susține efortul militar, inclusiv printr-o eventuală chemare obligatorie a rezerviștilor, pe fondul unui dezechilibru între pierderi și recrutare. ISW notează însă că nu este clar când și sub ce formă ar putea fi dispusă o nouă mobilizare și că negările oficiale nu exclud o astfel de posibilitate. Pe 18 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că autoritățile ruse nu intenționează să organizeze o mobilizare secretă după alegeri. Reacții în Europa: măsuri de protecție a infrastructurii În contextul acestor temeri, Franța a anunțat măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a industriei de apărare împotriva unor eventuale acte de sabotaj, potrivit materialului. Separat, Adevărul notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar intenționa să recruteze încă 300.000 de militari până la sfârșitul anului 2026 și alți 300.000 în 2027. În ansamblu, informațiile rămân în zona evaluărilor și avertismentelor (nu a unor decizii confirmate public), dar ele conturează un risc operațional în creștere pentru statele de pe flancul estic și pentru infrastructura europeană — risc care, dacă se materializează, poate accelera cheltuielile de securitate și poate amplifica incertitudinea pentru companii în sectoare sensibile. [...]
Un nou val de plecări din Rusia, alimentat de teama unei mobilizări, începe să pună presiune pe țările vecine și pe rețelele de sprijin pentru emigranți, pe fondul unor semnale că autoritățile pot înăspri rapid regulile de ieșire din țară, potrivit Antena 3 . În paralel cu alegerile pentru Duma de Stat (vineri–duminică), solicitările urgente de asistență pentru emigrare și relocare au crescut puternic, iar căutările online pentru „cum să pleci” au atins maximele din 2023 încoace. Mișcarea este legată de suspiciunile – formulate de critici ai Kremlinului și de mai multe guverne occidentale – că Moscova ar putea anunța o nouă mobilizare după încheierea alegerilor, pentru a evita un cost electoral imediat. Vladimir Putin a respins public zvonurile, numindu-le „o prostie totală”. Semnale operaționale: restricții automate la ieșirea din țară Un element cu impact direct pentru cei vizați este extinderea mecanismelor administrative care pot bloca plecarea. În material se arată că a fost introdus un registru electronic al ordinelor de recrutare, iar interdicția de a părăsi Rusia ar intra automat în vigoare odată cu emiterea unei convocări. În plus, sunt menționate notificări de mobilizare trimise „zeci de mii” de persoane, cu pașii de urmat dacă sunt chemate sub arme. Antena 3 relatează și un caz din Krasnodar, unde un bărbat de 24 de ani din regiunea Rostov ar fi fost reținut la controlul pașapoartelor și ar fi primit o notificare care îi interzicea să părăsească țara, descris ca primul astfel de caz raportat la acel punct de trecere. Cererea de relocare și „barometrul” căutărilor online Potrivit organizațiilor care ajută rușii să se mute în străinătate, numărul solicitărilor zilnice de asistență pentru relocare a crescut de la aproximativ 70 la 120 din luna iulie. În același timp, căutările pe Yandex și Google pentru expresiile „cum să pleci” și „mobilizare” au atins, în această vară și în primele zece zile din septembrie, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, conform unei analize realizate de presa rusă independentă. Jan Slovitsky, activist pentru drepturile omului și coordonator al proiectului anti-război Ark , a pus valul de plecări pe seama lecțiilor din 2022 și a descris o stare de panică amplificată din iulie, inclusiv pe fondul temerilor legate de mobilizare și de accesul la internet. Unde pleacă și cât de mare este valul Destinațiile principale sunt țări unde rușii pot călători fără viză, precum Armenia, Georgia și Kazahstan. Erevanul a transmis în ultimele zile că este pregătit să sprijine rușii care sosesc. Dimensiunea exactă a valului actual nu este cunoscută, însă este descris ca probabil mai redus decât exodul din 2022, când între 600.000 și 700.000 de persoane au părăsit Rusia în câteva săptămâni după anunțarea mobilizării parțiale, potrivit estimărilor independente citate. Materialul mai notează că mobilizarea parțială din 2022 nu a fost anulată oficial, iar cei chemați atunci sub arme nu au fost demobilizați. În plan politic, alegerile pentru Duma de Stat (18–20 septembrie) includ doar partide care susțin războiul din Ucraina, iar partidului Iabloko – care cerea încetarea imediată a focului și negocieri de pace – i-a fost interzis să participe, printr-o decizie a Curții Supreme din august. [...]
Donald Trump pregătește o agendă cu miză economică și tehnologică pentru vizita lui Xi Jinping , inclusiv un dineu de stat la care sunt invitați șefi ai unor companii-cheie din sectorul tech american, potrivit news.ro . Întâlnirea este așteptată să atingă subiecte precum comerțul, fluxurile de pământuri rare și inteligența artificială, domenii cu impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare și competiției tehnologice dintre SUA și China. Vizita lui Xi Jinping în SUA este programată pentru săptămâna viitoare, iar Trump intenționează să îl întâmpine personal la sosirea pe baza militară Joint Base Andrews , lângă Washington, un gest rar în protocolul diplomatic american, conform unui oficial american de rang înalt citat de Reuters. Dineu de stat cu lideri din tehnologie Programul vizitei ar urma să includă o ceremonie de primire la Casa Albă, o paradă militară în Rose Garden și un dineu de stat în aceeași seară. La dineu sunt invitați, potrivit oficialilor americani, mai mulți dintre cei mai importanți directori din industria tehnologică americană: Jeff Bezos (Amazon) Sundar Pichai (Alphabet) Sam Altman (OpenAI) Tim Cook (Apple) Elon Musk (Tesla) Jensen Huang (Nvidia) Michael Dell (Dell Technologies) Temele așteptate: comerț, pământuri rare, inteligență artificială Discuțiile Trump–Xi sunt așteptate să se concentreze pe dosare economice și tehnologice importante pentru relația bilaterală. Oficialii americani au indicat drept teme principale comerțul, fluxurile de pământuri rare către economia mondială și inteligența artificială. Publicația nu oferă, în acest stadiu, detalii despre eventuale acorduri sau decizii care ar putea rezulta în urma vizitei. [...]
