Știri
Știri din categoria Externe
China a cerut SUA să înceteze sprijinul pentru eforturile Taiwanului de a-și consolida „aliații diplomatici”, avertizând că astfel sunt transmise „semnale greșite” forțelor separatiste pro-independență, potrivit Global Times.
Mesajul a fost transmis joi de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, în cadrul briefingului de presă zilnic. Declarația a venit după ce SUA au făcut, în formularea Beijingului, o „declarație eronată” legată de o „amânare temporară” a vizitei planificate în Eswatini a liderului taiwanez Lai Ching-te.
Din informațiile publicate nu reiese care a fost conținutul exact al declarației americane și nici detalii suplimentare despre motivul amânării vizitei.
Recomandate
Armistițiul prelungit dintre SUA și Iran ar urma să expire duminică , ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine în regiune și complică perspectiva unor negocieri rapide, potrivit Mediafax . Statele Unite au informat Israelul că armistițiul recent prelungit cu Iranul se încheie duminică, conform presei israeliene. Postul public de radio KAN a relatat că oficiali americani au transmis la Tel Aviv că termenul stabilit de președintele Donald Trump pentru Teheran se apropie de final. Citând o sursă diplomatică anonimă, KAN susține că Trump încearcă să ajungă la o înțelegere cu Iranul, mai degrabă decât să intre în negocieri „deschise”. În același timp, surse israeliene au indicat că un progres până duminică pare puțin probabil. Mesaje neclare și un calendar scurt Surse israeliene au descris drept „confuz” comportamentul SUA, afirmând că au aflat recent despre acțiunile lui Trump din relatările presei și din postările acestuia pe rețelele de socializare. În cursul zilei de miercuri, un oficial al Casei Albe a declarat pentru Fox News că armistițiul ar putea dura între trei și cinci zile. O sursă israeliană a spus că situația rămâne neclară și depinde în mare măsură de deciziile lui Trump, potrivit KAN, citat de Anadolu . Context: prelungirea cerută de Pakistan și escaladarea din februarie Marți, Trump a anunțat prelungirea armistițiului cu Iranul în urma unei solicitări din partea Pakistanului, precizând că acesta rămâne în vigoare până când Teheranul va prezenta ceea ce el a numit o „propunere unificată”. Potrivit informațiilor citate, ostilitățile s-au intensificat după atacurile comune ale SUA și Israelului asupra Iranului din 28 februarie, urmate de riposta Teheranului asupra Israelului și a altor țări din regiune care găzduiesc active americane. Pakistanul a găzduit discuții între Washington și Teheran în perioada 11–12 aprilie, după ce a mediat armistițiul pe 8 aprilie. Eforturile pentru o nouă rundă de negocieri sunt în desfășurare, însă incertitudinea persistă. [...]
China își consolidează controlul maritim prin continuarea construcțiilor pe peste 11.000 de insule pe care le consideră parte a teritoriului său, inclusiv în zone revendicate și de alte state, potrivit G4Media . Miza este una de putere și acces la resurse, cu efect direct asupra securității rutelor comerciale din Asia, pe unde se transportă anual mărfuri de peste 3.000 de miliarde de dolari. China justifică proiectul prin nevoia de „o mai bună guvernare” a insulelor și îl plasează într-o campanie pe termen lung de întărire a puterii maritime, de asigurare a unor resurse naturale suplimentare și de consolidare a revendicărilor teritoriale, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres. Infrastructură cu utilizare duală: de la administrare la proiecție militară În Marea Chinei de Sud , Beijingul a construit deja insule artificiale, piste de aviație și instalații militare în zone disputate. Un articol din Cotidianul Poporului (ziar de partid), atribuit conducerii de partid din Ministerul Resurselor Naturale, descrie insulele drept o „frontieră strategică”, esențială pentru accesul la resurse din adâncul mărilor, și cere intensificarea eforturilor de protecție prin: dezvoltarea infrastructurii; creșterea conectivității; îmbunătățirea posibilităților de acces. Reuters notează că, din 2012, odată cu preluarea conducerii la Beijing de către Xi Jinping , China investește miliarde de dolari în marina militară, de la submarine nucleare la portavioane, cu obiectivul de a deveni „o mare putere maritimă”. Dispute teritoriale și reacții în regiune În septembrie anul trecut, China și-a reafirmat pretențiile teritoriale declarând rezervație naturală Atolul Scarborough, revendicat și de Filipine. Gregory Poling, de la grupul de reflecție CSIS, citat de Reuters, susține că infrastructura de pe insulele artificiale permite patrule pe tot parcursul anului ale autorităților chineze, până la 1.000 de mile marine (aprox. 1.852 km) de coasta Chinei. Totuși, prezența chineză nu a împiedicat un oficial taiwanez de rang înalt să viziteze insula Itu Aba din arhipelagul Spratly, controlată de Taipei, un eveniment descris drept neobișnuit. Pe Itu Aba există o pistă suficient de lungă pentru avioane de transport militare, iar în 2023 a fost deschis un doc nou, unde pot acosta nave de patrulare de până la 4.000 de tone. Săptămâna aceasta, Filipinele, SUA și alte țări partenere au început exerciții militare, inclusiv maritime, în întreg arhipelagul filipinez, proiectând un front multinațional în fața Chinei, într-o regiune cu importanță majoră pentru comerțul global. Semnalul economic: presiune pe rutele comerciale, dar „profituri în scădere” pentru Beijing Pe fondul tensiunilor, Poling apreciază că „Beijingul pare să fi ajuns la un punct de profituri în scădere”, argumentând că, în ultimii cel puțin patru ani, China nu a reușit să oprească proiecte energetice, de reaprovizionare sau misiuni de construcție în sud-estul Asiei. Pentru mediul de afaceri, mesajul principal rămâne riscul de volatilitate în zona Mării Chinei de Sud: o combinație de infrastructură cu potențial militar, dispute teritoriale și exerciții multinaționale într-un coridor prin care trec fluxuri comerciale de ordinul miilor de miliarde de dolari anual. [...]
Israelul condiționează reluarea operațiunilor militare de acordul SUA , iar țintele vizate ar include infrastructura energetică și economică a Iranului, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de ministrul israelian al apărării, Israel Katz, indică o posibilă escaladare cu implicații directe pentru stabilitatea regională și pentru riscurile asupra fluxurilor energetice. Katz a spus, într-un mesaj video difuzat joi și citat de AFP, că Israelul este „pregătit” să reia războiul împotriva Iranului, dar „așteaptă undă verde” din partea Statelor Unite. Potrivit acestuia, armata israeliană ar fi pregătită „atât pe plan defensiv cât și ofensiv”, iar țintele din Iran „au fost stabilite”. De ce contează: ținte declarate în energie și infrastructură economică În declarațiile sale, ministrul apărării a legat explicit reluarea atacurilor de distrugerea unor obiective cu impact economic, menționând „instalațiile energetice și electrice cheie” și „infrastructura economică națională” a Iranului. În același mesaj, Katz a afirmat că Israelul ar urmări și „eliminarea dinastiei Khamenei”, referindu-se la Mojtaba Khamenei , numit lider suprem pentru a-i succeda tatălui său, Ali Khamenei, ucis pe 28 martie. Context: armistițiul SUA–Iran, prelungit unilateral de Trump Președintele american Donald Trump a anunțat marți prelungirea unilaterală și pe termen nelimitat a armistițiului dintre Statele Unite și Iran , intrat în vigoare pe 8 aprilie, pentru a permite negocieri cu Teheranul. Israelul „s-a conformat” acestui armistițiu, conform informațiilor transmise de Agerpres. Katz a avertizat că, dacă atacul va fi reluat, „va fi diferit și mortal”, cu „lovituri devastatoare” în „punctele cele mai sensibile”, după loviturile „colosale” despre care susține că au fost deja suferite de regimul iranian. [...]
Europa trebuie să-și accelereze autonomia de apărare , pe fondul riscului ca garanțiile de securitate ale SUA să nu mai fie disponibile „mult timp”, a avertizat președintele Franței, Emmanuel Macron , într-o discuție cu elevi la Nicosia , potrivit Agerpres . Macron a spus că „provocarea” pentru Europa este să devină „mai puternică și mai independentă”, argumentând că Statele Unite nu vor mai proteja continentul pe termen lung. El a indicat drept exemple evoluțiile legate de Groenlanda, situația din Iran și, „puțin”, ceea ce se întâmplă în Ucraina. „Ei sunt încă acolo, este formidabil, sunt aliați, dar Europa s-a construit în ideea că Statele Unite ne vor proteja pentru totdeauna. Pentru generația voastră, cred că aceasta nu va mai fi valabil.” De ce contează: apărarea, tehnologia și libertatea de decizie Mesajul lui Macron leagă direct securitatea de capacitatea Europei de a controla propriile soluții tehnologice și de a-și asigura apărarea fără dependențe critice. Președintele francez a avertizat că, dacă Europa nu va fi capabilă „să se protejeze singură” și dacă „toate soluțiile noastre tehnologice” vor fi „la mâna altora”, atunci spațiul de decizie al europenilor se îngustează semnificativ. În acest context, Macron a reluat tema „suveranității europene”, fără a detalia măsuri concrete sau un calendar. Contextul politic: apel la prevenirea escaladării În aceeași intervenție, liderul francez a vorbit despre riscul ca „nebunia” unor conducători să ducă la război și a îndemnat tinerii „să caute întotdeauna să-i înțeleagă pe ceilalți”, subliniind că pacea „nu se decretează într-o zi”. Macron nu a indicat nume de lideri în afirmațiile despre cauzele războiului, potrivit relatării. [...]
Donald Trump intră într-un termen-limită legal care poate schimba cursul războiului cu Iranul , pentru că după 1 mai continuarea operațiunilor militare ar necesita aprobarea Congresului, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și control instituțional: legea americană interzice președintelui să poarte un război fără acordul Congresului mai mult de 60 de zile. Bombardamentele asupra Iranului au început pe 28 februarie, iar Trump a notificat oficial Congresul pe 2 martie; de atunci curge termenul de 60 de zile, care expiră la 1 mai, notează The New York Times, citat de Digi24. Până la această dată, președintele ar avea trei opțiuni: să ceară permisiunea Congresului pentru a continua acțiunile militare, să înceapă reducerea lor sau să încerce să ocolească restricția. Presiune politică în Congres, cu o majoritate republicană strânsă Democrații din Congres au încercat de cinci ori să adopte rezoluții care să oprească acțiunile militare și să-l oblige pe Trump să se consulte cu legislatorii, însă republicanii le-au blocat. Totuși, unii republicani au transmis că termenul legal contează. Senatorul republican John Curtis a scris la începutul lunii aprilie că nu va susține continuarea acțiunilor militare după expirarea celor 60 de zile fără aprobarea Congresului. La rândul ei, Lisa Murkowski a criticat lipsa de transparență privind obiectivele, costurile și durata războiului și lucrează, împreună cu un grup de senatori, la o rezoluție care să autorizeze utilizarea forței militare împotriva Iranului, cu scopul declarat de a restabili autoritatea Congresului și de a impune „parametri clari” ai operațiunii. În Senat, republicanii au o majoritate de 53 de voturi din 100. Dacă o parte dintre senatorii republicani își înăspresc poziția, Casa Albă ar putea fi forțată să caute un compromis. Ce permite legea după 1 mai și ce precedent există Legea permite o prelungire cu 30 de zile dacă președintele confirmă în scris că timpul suplimentar este necesar pentru retragerea în siguranță a trupelor americane, dar această prelungire nu oferă autoritatea de a continua o campanie ofensivă. În trecut, președinți din ambele partide au continuat operațiuni militare fără aprobarea Congresului și după expirarea termenului de 60 de zile. Digi24 amintește cazul din 2011, când Barack Obama a susținut că legea nu se aplică operațiunii din Libia, argument care a atras critici bipartizane; unii legislatori iau în calcul că administrația Trump ar putea invoca raționamente similare și în cazul Iranului. Situația din teren: armistițiu prelungit și consolidare navală Trump a prelungit un armistițiu de două săptămâni care expirase marți, fără să precizeze o nouă dată de încheiere. Potrivit unor surse Axios, președintele ar fi dispus să acorde Iranului încă „trei-cinci zile” pentru a-și „pune ordine în gânduri”, însă Trump a respins informația ca fiind „falsă” și a spus că nu există „niciun fel de presiune în ceea ce privește termenele” legate de încetarea focului sau de stabilirea unei noi date pentru negocieri. În paralel, peste 20 de nave de război americane continuă să blocheze trecerea navelor legate de Iran la granița convențională dintre Golful Oman și Marea Arabiei. SUA au trimis și a treia grupă de atac navală în regiune, condusă de portavionul USS George HW Bush , care ar urma să ajungă în Orientul Mijlociu în „trei-cinci zile”, conform informațiilor din material. [...]
Libanul vrea să prelungească încetarea focului cu Israelul ca precondiție pentru negocieri mai ample , într-o nouă rundă de discuții găzduite de SUA la Washington, în condițiile în care violențele au continuat în sudul țării chiar și după intrarea în vigoare a armistițiului, potrivit Reuters . Întâlnirea de joi este a doua între emisari libanezi și israelieni, iar Beirutul urmărește prelungirea armistițiului mediat de SUA, care expiră duminică. Deși încetarea focului a redus semnificativ nivelul violenței, atacurile nu au încetat în sudul Libanului, unde trupe israeliene au ocupat o zonă-tampon autodeclarată. Miercuri a fost cea mai sângeroasă zi din Liban de la intrarea în vigoare a încetării focului, pe 16 aprilie, după ce lovituri israeliene au ucis cel puțin cinci persoane, inclusiv o jurnalistă. Potrivit unui oficial militar libanez de rang înalt și angajatorului ei, ziarul Al-Akhbar, printre victime s-a aflat jurnalista libaneză Amal Khalil. Ce urmărește Beirutul la Washington Președintele libanez Joseph Aoun a declarat că trimisul Beirutului la discuțiile din SUA, ambasadoarea Libanului la Washington, Nada Moawad, va cere: prelungirea încetării focului; oprirea demolărilor efectuate de Israel în sate din sud. Un oficial libanez a spus că Beirutul vede prelungirea armistițiului drept o condiție prealabilă pentru ca discuțiile să treacă dincolo de nivelul ambasadorilor, într-o etapă următoare în care Libanul ar urmări retragerea israeliană, întoarcerea libanezilor reținuți în Israel și delimitarea frontierei terestre. Pozițiile Israelului și rolul SUA Israelul afirmă că obiectivele sale în discuțiile cu Libanul includ obținerea dezmembrării Hezbollah și crearea condițiilor pentru un acord de pace. În același timp, Israelul a încercat să găsească puncte comune cu guvernul libanez împotriva Hezbollah, pe care Beirutul încearcă să îl dezarmeze pașnic de un an, potrivit relatării. La reuniunea de joi urmează să participe secretarul de stat american Marco Rubio. Israelul va fi reprezentat de ambasadorul său la Washington, Yechiel Leiter. Rubio a găzduit prima întâlnire dintre Leiter și Moawad pe 14 aprilie, descrisă ca fiind cel mai înalt nivel de contact între Liban și Israel din ultimele decenii. Contextul militar și miza imediată Ostilitatea dintre Hezbollah și Israel s-a reaprins pe 2 martie, când gruparea a deschis focul în sprijinul Teheranului în războiul regional. Hezbollah a declarat că a desfășurat patru operațiuni în sudul Libanului miercuri, ca răspuns la loviturile israeliene. Potrivit autorităților libaneze, aproape 2.500 de persoane au fost ucise în Liban de când Israelul a trecut la ofensivă ca reacție la atacul Hezbollah din 2 martie. Israelul ocupă o fâșie în sudul Libanului care se întinde pe 5–10 km, afirmând că urmărește să protejeze nordul Israelului de atacurile Hezbollah, care a lansat sute de rachete în timpul războiului. Washingtonul a negat existența unei legături între medierea sa în Liban și diplomația privind războiul cu Iranul, în timp ce Hezbollah susține că încetarea focului din Liban ar fi rezultat din presiunea Iranului, nu din medierea SUA. [...]
