Știri
Știri din categoria Externe
SUA și China reduc tarifele pentru mărfuri de 60 mld. dolari (aprox. 270 mld. lei), într-un aranjament care poate tempera presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și a costurilor la import potrivit Antena 3. Măsura vizează o gamă largă de produse – de la cărbune și produse agricole americane până la bunuri de consum fabricate în China – și vine după întâlnirea de la Washington dintre Donald Trump și Xi Jinping.
Acordul este construit pe un mecanism numit „30 pentru 30”, prin care fiecare țară poate importa din cealaltă bunuri „nesensibile” în valoare de 30 de miliarde de dolari, beneficiind de tarife vamale reduse.
Pe partea chineză, lista produselor americane pentru care se vor aplica tarife mai mici include 1.619 articole. Printre acestea se regăsesc porumb, grâu, carne congelată, fructe de mare, produse din lemn, cosmetice și dispozitive medicale, conform unei liste publicate de Casa Albă.
Soia americană nu este inclusă, ceea ce este prezentat ca o lovitură pentru fermierii americani afectați de războiul comercial.
În oglindă, lista SUA pentru importuri din China cu tarife reduse cuprinde 77 de produse, între care jucării, veselă, accesorii de bucătărie, perdele, aparate de ras electrice și mingi gonflabile.
Casa Albă a mai anunțat că China va importa cel puțin 10 milioane de tone metrice de cărbune din SUA în 2027 și din nou în 2028. Publicația notează însă că angajamente anterioare privind importuri de anumite mărfuri (inclusiv produse agricole) „nu au fost întotdeauna respectate în totalitate”.
În plan mai larg, tarifele au fost folosite de Trump pentru a reduce deficitul comercial al SUA cu China. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat într-un interviu pentru CNBC că deficitul comercial pe mărfuri a scăzut cu 40% de când Trump a preluat funcția și că ar urma să ajungă la 140 de miliarde de dolari în acest an, în timp ce datele Biroului de Recensământ al SUA indică un deficit de aproximativ 295 de miliarde de dolari în 2024.
Anunțul vine după ce SUA și China conveniseră anterior să pună pe pauză escaladarea măsurilor tarifare până la 10 ianuarie. Armistițiul comercial – cu tarife de 30% pentru produsele chineze și de 10% pentru produsele americane – a fost prelungit de mai multe ori din mai 2025, când cele două țări s-au întâlnit la Geneva pentru negocieri.
Potrivit informațiilor prezentate, produsele incluse în lista anunțată duminică ar fi „cel mai probabil” exceptate de la viitoare măsuri tarifare, ceea ce sugerează o încercare de a izola o parte din comerțul bilateral de noi runde de taxe.
Separat de comerț, SUA și China au convenit să creeze un canal bilateral de comunicare pentru a discuta despre eventuale „incidente” legate de inteligența artificială și au înființat Dialogul SUA–China privind „Superinteligența”, conform Casei Albe.
Recomandate
Administrația Trump ridică miza față de Beijing, cerând oprirea oricărui sprijin pentru Iran , după ce președintele SUA i-a transmis lui Xi Jinping că ajutorul chinez – direct sau indirect – este „total inacceptabil” și spune că a primit asigurări că acesta nu va continua, potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis în timpul discuțiilor purtate la Washington în această săptămână, pe fondul relatărilor privind livrări chineze către Iran de lansatoare portabile de rachete antiaeriene și al unor mecanisme prin care Teheranul ar ocoli sancțiunile la exporturile de petrol cu ajutor chinez. Ambasadorul SUA în China, David Perdue , a declarat într-un interviu pentru CNBC că Trump a reiterat către Xi că sprijinul pentru Iran este „total inacceptabil”. Întrebat separat la Fox News dacă asta înseamnă că Beijingul va opri asistența, Perdue a spus că Washingtonul a primit joi asigurări din partea Chinei și că SUA au văzut deja „mișcare” în acest sens. Context: războiul cu Iran și presiunea internă din SUA Trump a confirmat ulterior, vineri, că cei doi lideri au discutat și despre războiul pe care SUA și Israel l-au lansat împotriva Iranului la final de februarie, fără a oferi detalii. În paralel, parlamentari americani i-au cerut lui Trump să îl confrunte pe Xi în legătură cu informații despre sprijin chinez pentru Iran, inclusiv temeri că entități chineze ar fi oferit „ajutor de țintire” care ar fi contribuit la pierderi americane în conflict. Ce spune Teheranul și ce indică investigațiile Reuters Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că oficiali chinezi au asigurat Iranul că, și după întâlnirea Trump–Xi, China nu își va limita legăturile economice, politice sau militare cu Teheranul sub presiunea președintelui american. În iulie, Reuters a relatat că Iranul se aștepta să primească „în câteva săptămâni” un prim transport dintr-un total de până la 400 de lansatoare portabile antiaeriene fabricate în China. Tot Reuters a relatat, la începutul lunii, că Iranul a folosit un aranjament de tip barter (schimb de bunuri) pentru a ocoli sancțiunile la vânzările de petrol și pentru a cumpăra bunuri din China în valoare de miliarde de dolari, inclusiv echipamente militare, potrivit unor surse iraniene și altor persoane familiarizate cu subiectul. Agenția chineză de presă Xinhua a transmis joi că Xi a îndemnat SUA și Iranul să revină la negocieri pentru a pune capăt războiului, însă liderul chinez nu a comentat public acuzațiile privind sprijinul pentru Iran. De ce contează Pentru companii și piețe, miza imediată este riscul de înăsprire a aplicării sancțiunilor și de extindere a măsurilor secundare (care pot lovi terți implicați în tranzacții), dacă Washingtonul consideră că asigurările Beijingului nu se traduc în schimbări verificabile. În același timp, declarațiile contradictorii – asigurări către SUA, dar semnale de continuitate către Iran – indică o zonă de fricțiune care poate alimenta volatilitatea în energie și transporturi, pe fondul războiului și al presiunii asupra fluxurilor comerciale. [...]
Declarația ambasadorului SUA în China reaprinde riscul de blocaj politic în vânzările de arme către Taiwan , într-un moment în care Taipei așteaptă aprobarea unui pachet de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), pe fondul tensiunilor cu Beijingul, potrivit HotNews . Ambasadorul american la Beijing, David Perdue , a spus la Fox News că Donald Trump, în timpul vizitei oficiale de săptămâna trecută a lui Xi Jinping la Casa Albă, ar fi întrebat dacă liderul chinez ar dori să cumpere arme americane. Informația este relatată de The Guardian , citat de HotNews. Washingtonul se delimitează: „Este ilegal” După interviul lui Perdue, Casa Albă a transmis pentru New York Times că SUA nu intenționează să vândă arme Chinei. Departamentul de Stat a formulat o poziție și mai tranșantă, invocând cadrul legal american: „Legislația americană interzice vânzarea de arme către China și nu există nicio ofertă sau plan de a vinde arme Chinei”. De ce contează: pachetul pentru Taiwan și semnalele contradictorii Momentul este sensibil deoarece Taiwanul așteaptă de luni de zile aprobarea unui nou pachet „masiv” de vânzări de arme, evaluat la 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), după ce în decembrie fusese anunțată o altă tranzacție record de mai multe miliarde. În plus, nivelul de angajament al lui Trump față de protejarea Taiwanului a fost pus sub semnul întrebării și anterior: la o întâlnire cu Xi la Beijing, în luna mai, Trump a spus că ține „în așteptare” pachetul pentru insulă, descriindu-l drept o „monedă de schimb” în negocierile cu China. Context: obligația legală a SUA și presiunea Beijingului SUA au menținut o „ambiguitate strategică” privind apărarea Taiwanului în cazul unei invazii, însă, potrivit HotNews, în baza Legii privind relațiile cu Taiwanul, Washingtonul este obligat să furnizeze Taipeiului echipament militar suficient pentru autoapărare. Beijingul se opune constant vânzărilor de arme către Taiwan, pe care îl consideră o provincie separatistă, și nu a exclus folosirea forței. La întâlnirea de la Washington, Xi i-ar fi cerut lui Trump să se opună „independenței Taiwanului”, potrivit agenției chineze Xinhua . După summitul de trei zile, Trump nu a mai reluat public tema presupusei oferte, spunând doar că Xi „îi înțelege poziția” privind Taiwanul. Separat, Perdue declarase vineri, într-un interviu pentru CNBC, că politica oficială a SUA față de insulă și vânzările de arme „nu au suferit nicio modificare. [...]
Ucraina încearcă să taie finanțarea războiului prin presiune asupra cumpărătorilor de petrol rusesc , iar președintele Volodîmîr Zelenski le-a cerut explicit Chinei și Indiei să-și folosească influența asupra Moscovei, pe fondul unei intensificări a atacurilor rusești din ultima săptămână, potrivit Kyiv Post . Într-o declarație publicată duminică, 27 septembrie, pe Telegram (link în sursă), Zelenski a spus că Rusia a lansat „peste 2.200” de drone de atac, aproximativ 1.650 de bombe aeriene ghidate (KAB) și 38 de rachete asupra Ucrainei „doar în această săptămână”. El a adăugat că o parte semnificativă dintre rachetele folosite au fost balistice. De ce miza este China și India: petrolul și lanțurile de aprovizionare Zelenski a susținut că lipsește „o poziție constant puternică” din partea Chinei și Indiei, dar și a altor state mari din afara Occidentului, inclusiv Brazilia și Africa de Sud, precum și din partea unor țări din G20 și „Sudul Global”. Mesajul central: fiecare dintre aceste țări „are influență asupra Rusiei” și ar putea contribui la transformarea păcii „în realitate”. Contextul economic invocat de publicație este că China și India sunt cei mai mari cumpărători de țiței rusesc la nivel global , iar aceste achiziții generează venituri care ajută la susținerea efortului de război al Moscovei. În plus, materialul notează că Beijingul furnizează Rusiei componente folosite la fabricarea de armament, iar India rămâne unul dintre cei mai mari cumpărători de armament rusesc. Atacuri asupra infrastructurii civile și a centrelor de date În aceeași declarație, Zelenski a afirmat că loviturile rusești din timpul nopții au ucis trei persoane în regiunea Zaporojie și un bărbat la Kiev. Tot duminică dimineață, forțele ruse ar fi lovit de două ori un centru de date din Kiev; în primul atac, potrivit lui Zelenski, trei persoane – inclusiv doi copii – au fost rănite. Materialul mai menționează că atacurile au vizat și clădiri rezidențiale, facilități energetice și alte obiective de infrastructură civilă în mai multe regiuni, între care Odesa, Harkiv, Sumî, Nikolaev, Herson, Poltava, Jîtomîr și Kiev. Separat, primarul Kievului, Vitali Kliciko, este citat cu informația că o femeie și doi adolescenți de 16 ani au fost internați duminică dimineață, după o lovitură asupra unei clădiri nerezidențiale din districtul Șevcenkivskîi. Presiune suplimentară prin tarife americane: instrumentul există, aplicarea e incertă Kyiv Post notează că președintele SUA Donald Trump a obținut noi puteri legislative pentru a viza principalii cumpărători de petrol și gaze rusești cu tarife de până la 100%, după ce a promulgat pe 18 septembrie „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act”. Publicația subliniază însă că nu este clar dacă Trump va folosi aceste instrumente împotriva Chinei , întrucât astfel de tarife ar putea afecta stabilitatea relațiilor comerciale pe care Washingtonul încearcă să o păstreze cu Beijingul. În acest context, Zelenski a cerut în mod repetat ca Trump să-și folosească noile prerogative, pe măsură ce Rusia își intensifică loviturile asupra infrastructurii civile, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: apeluri diplomatice, dar semnale slabe de la Moscova Pe linie diplomatică, materialul arată că 51 de țări au susținut miercuri o declarație comună la Adunarea Generală a ONU , cerând Kremlinului să accepte o încetare completă a focului și să intre în negocieri „semnificative”. În paralel, Washingtonul l-a invitat pe Vladimir Putin la summitul G20 din Miami, în decembrie, iar Trump i-ar fi cerut să „încheie războiul”. În contrapondere, Kyiv Post relatează că ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia nu își va opri „operațiunea militară specială” nici măcar în timpul negocierilor, iar Putin a respins până acum propunerile pentru o întâlnire directă. Zelenski a rezumat poziția sa astfel: „A fost la fel cu el ani de zile – și toți partenerii noștri simt asta. Caută scuze ca să continue războiul.” [...]
Ruperea legăturilor economice dintre SUA și China ar avea costuri mari pentru ambele economii și pentru economia globală, într-un context în care rivalitatea geopolitică se intensifică, dar interdependența rămâne puternică în tehnologie, comerț, energie și lanțuri de aprovizionare, potrivit Digi24 . Textul preia o analiză din Foreign Policy și argumentează că o „decuplare” totală este mai puțin realistă decât o formă de „interdependență gestionată”. De ce contează: „decuplarea” totală nu seamănă cu Războiul Rece Analiza pleacă de la ideea că analogia cu Războiul Rece are limite: SUA și Uniunea Sovietică erau în mare parte separate economic, tehnologic și cultural, în timp ce SUA și China sunt „profund interconectate”. În acest cadru, o ruptură amplă ar presupune costuri semnificative nu doar pentru Washington și Beijing, ci și pentru restul economiei mondiale, având în vedere legăturile multor state cu China în materie de produse, materii prime, componente și capacități de producție. Exemple de interdependență cu efecte directe în economie Materialul indică două situații care ilustrează cum competiția nu exclude cooperarea sau efectele indirecte între cele două economii: Securitate cibernetică și inteligență artificială: după atacul asupra platformei americane Hugging Face , compania a ajuns să folosească un model chinezesc (GLM-5.2, dezvoltat de Z.ai) pentru a înțelege incidentul, după ce modelele americane au refuzat să ajute din cauza mecanismelor de siguranță care nu distingeau suficient între investigație și atac. Piața petrolului: în contextul războiului SUA cu Iranul, au existat estimări că prețul petrolului ar putea urca puternic (unele prognoze indicând 150 de dolari/baril). Analiza susține că un factor care a contat în evitarea acestui scenariu a fost reducerea importurilor de petrol ale Chinei cu aproximativ 4 milioane de barili pe zi , decizie luată din propriile considerente. Dependențe strategice: medicamente, materii prime, cipuri Un punct sensibil rămâne faptul că interdependența poate fi folosită ca instrument de presiune. În zona farmaceutică, Organizația nonprofit United States Pharmacopeia estimează că aproximativ 41% dintre materiile prime esențiale utilizate pentru medicamentele aprobate în SUA provin exclusiv din China. Sunt menționate și date citate de Brookings privind dependențe importante la antibiotice și materii prime pentru medicamente precum statinele, antidepresivele și tratamentele pentru hipertensiune. În paralel, Beijingul este prezentat ca fiind preocupat de dependența de tehnologia americană, inclusiv de cipurile necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Ce propune analiza: „interdependență gestionată”, nu rupere generalizată În locul unei decuplări ample, analiza atribuită lui Fareed Zakaria avansează ideea de „interdependență gestionată”: cartografierea legăturilor economice, reducerea dependențelor considerate inacceptabile prin diversificare și alternative, dar păstrarea relațiilor care aduc beneficii ambelor părți fără riscuri majore de securitate. Miza, în această logică, este delimitarea zonelor în care competiția este inevitabilă, unde dependența devine vulnerabilitate și unde menținerea legăturilor poate preveni ca un conflict sectorial să se transforme într-o criză generalizată. [...]
Acceptarea de către Donald Trump a unei vizite în China în noiembrie mută discuția comercială SUA–China într-un nou calendar politic , cu două repere majore în următoarele luni (APEC și G20), potrivit Agerpres . Anunțul vine după vizita de stat de trei zile a lui Xi Jinping la Washington, în care tensiunile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii au fost un subiect central. Trump a transmis pe platforma Truth Social că se va întâlni din nou cu Xi Jinping în noiembrie, în China, și apoi la summitul G20 din decembrie, la Miami, Florida, susținând că „multe lucruri au fost realizate și vor fi realizate”. Ce s-a decis și cum a fost făcut anunțul Invitația a fost adresată de Xi Jinping în timpul unei ceremonii de servire a ceaiului la Casa Albă, unde liderul chinez a spus că cei doi ar mai putea avea două ocazii să se întâlnească în acest an: summitul APEC din China și summitul G20 din Miami, în decembrie. În relatarea Agerpres, Xi a formulat invitația explicit, iar Trump a acceptat-o pe loc: „Îl invităm pe președinte și pe soția sa să viziteze China”, a declarat Xi. „Ei bine, vă mulțumesc foarte mult, vom veni”, a răspuns Trump. „Și vom vorbi mult.” Xi Jinping și soția sa, Peng Liyuan, au sosit miercuri la Washington pentru vizita de stat de trei zile, pe care Trump a descris-o drept marcată de „prietenie, forță și succes” pentru ambele țări. Miza: disputa comercială și următorii pași anunțați Potrivit oficialilor chinezi citați în material, discuțiile au vizat și conflicte internaționale, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, însă un loc important l-au avut tensiunile comerciale SUA–China. Deși cei doi lideri și-au adresat public „cuvinte călduroase”, întâlnirile directe au produs „puține rezultate concrete”, iar Statele Unite urmează să prezinte luni mai multe detalii despre progresele înregistrate în soluționarea disputei comerciale, mai notează Agerpres. Calendarul întâlnirilor: APEC în Shenzhen, G20 la Miami China găzduiește în acest an summitul APEC, programat la jumătatea lunii noiembrie, în Shenzhen, iar Statele Unite vor găzdui summitul G20 la Miami, în decembrie. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a declarat că intenționează să participe la reuniunea APEC, ceea ce a alimentat speculațiile privind o posibilă întâlnire trilaterală între Xi Jinping, Donald Trump și Vladimir Putin. O astfel de întâlnire nu a fost însă confirmată. Trump și Xi s-au întâlnit ultima dată la Beijing, în luna mai. Cei doi au mai avut discuții și în jurul summitului APEC de anul trecut, în Coreea de Sud, când părțile au convenit asupra unui armistițiu mai amplu în disputa comercială, cunoscut ulterior drept „ acordul de la Busan ”. [...]
Întâlnirea Trump–Xi a prelungit armistițiul comercial, dar a lăsat nerezolvate mizele care apasă pe lanțurile globale de aprovizionare , iar Beijingul pare confortabil cu o „stabilizare” de formă, potrivit unei analize CNN despre vizita lui Xi Jinping la Washington. Cei doi lideri au schimbat complimente și cadouri, au extins un armistițiu în comerț și au admis posibilitatea de a coopera pentru a limita riscurile dezvoltării inteligenței artificiale. Pentru un summit prezentat drept „istoric”, menit să gestioneze tensiunile dintre cele mai mari puteri economice și geopolitice, deplasarea la Washington a fost, însă, „relativ lipsită de evenimente”, notează analiza. De ce contează: tensiunile structurale rămân, chiar dacă tonul s-a îmblânzit Dincolo de fastul vizitei de stat, disputele de fond au rămas pe masă. CNN subliniază că, în pofida măsurilor protecționiste americane – inclusiv restricții privind importurile chineze, investițiile și utilizarea tehnologiei din SUA – China a continuat să înregistreze exporturi record, să avanseze în AI și robotică și să păstreze controlul asupra unor bunuri și materiale de care SUA au nevoie, precum metalele rare. Acest context îi oferă lui Xi mai multă pârghie decât la precedenta sa vizită la Washington, ceea ce face ca „stilul în locul substanței” să fie suficient, cel puțin pe termen scurt. Analiza plasează această întâlnire și în contextul în care confruntările SUA–China au perturbat geopolitica globală și lanțurile de aprovizionare; de aceea, o stabilizare a relației, obținută mai devreme în acest an, fusese deja văzută ca un câștig de mulți observatori. Semnale slabe pentru mediul de afaceri Un detaliu cu relevanță economică: Xi a venit la Washington fără un grup de executivi de business, spre deosebire de vizita lui Trump la Beijing din mai. Cui Hongjian, cercetător în relații internaționale la Beijing Foreign Studies University, a spus pentru CNN că absența reprezentării corporative indică faptul că relația bilaterală nu a înregistrat „progrese substanțiale” în afaceri sau comerț. „Chiar acum, ambele părți sunt încă într-o fază în care vor să stabilizeze puțin mai mult situația politică”, a declarat Cui Hongjian. Taiwan și AI: subiectele care pot reaprinde fricțiunile Pe fond, una dintre prioritățile lui Xi rămâne reducerea sprijinului american pentru Taiwan. În discuții cu ușile închise, liderul chinez i-a cerut lui Trump să „se opună” independenței Taiwanului, potrivit agenției de presă de stat Xinhua. CNN amintește că SUA mențin de mult timp o ambiguitate intenționată privind suveranitatea Taiwanului, dar au obligația de a-i vinde arme pentru autoapărare în baza Taiwan Relations Act . Deocamdată, SUA nu au emis o declarație despre întâlnirea de joi, potrivit analizei. Un alt punct sensibil este inteligența artificială. Xi a cerut ca SUA să gestioneze „responsabil” dezvoltarea AI împreună cu China, pe fondul îngrijorărilor că modele avansate ar putea scăpa de sub controlul uman. În același timp, analiza notează tensiunile generate de avansul rapid al AI în China, în pofida controalelor americane la exportul de tehnologie, și faptul că oficiali americani au acuzat companii chineze că ar copia modele din SUA, cu posibilitatea unor sancțiuni – la care China a amenințat cu contramăsuri. Context politic la Washington și efecte de imagine CNN mai arată că summitul a fost umbrit de decizia lui Trump de a exclude anumiți reporteri din grupul de presă al Casei Albe, ceea ce a afectat imaginile difuzate și a creat un contrast puternic cu acoperirea „coregrafiată” din presa de stat chineză. Deși o instanță a anulat ulterior interdicția, episodul a ridicat semne de întrebare despre percepția publică a întâlnirii. În plan intern, Trump se confruntă cu presiuni politice înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din noiembrie, pe fondul războiului prelungit cu Iranul și al inflației în creștere, potrivit analizei. În concluzie, întâlnirea a livrat o prelungire a armistițiului comercial și un ton mai cooperant, dar fără pași concreți care să reducă riscurile majore pentru comerț, tehnologie și securitate – exact zonele care pot produce noi șocuri în economia globală și în lanțurile de aprovizionare. [...]
