Știri
Știri din categoria Externe

Charles Michel îl acuză pe Mark Rutte că se comportă ca „un agent american”, potrivit Euronews, într-o critică publică rară la adresa secretarului general al NATO, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre Europa și administrația președintelui american Donald Trump.
Fostul președinte al Consiliului European a spus vineri, într-o intervenție la emisiunea „Europe Today”, că își pierde încrederea în Rutte și că abordarea acestuia față de Trump riscă să ducă alianța transatlantică spre „eșec total”. Mesajul central al lui Michel este că liderul NATO ar trebui să lucreze pentru coeziunea internă a alianței, nu să valideze reflexele de presiune ale Washingtonului asupra europenilor.
„Vreau să fiu clar, Mark Rutte este dezamăgitor și îmi pierd încrederea. Nu mă aștept ca Mark Rutte să fie un agent american. Mă aștept ca Mark să lucreze pentru unitate în cadrul NATO.”
Critica lui Michel vizează explicit ceea ce el numește „diplomație lingușitoare”, despre care susține că nu funcționează în fața „intimidării” și „amenințărilor” venite dinspre SUA. În această logică, concesiile și tonul împăciuitor nu ar tempera presiunile, ci ar încuraja repetarea lor, cu efect direct asupra solidarității dintre aliați.
Contextul imediat este apariția lui Rutte în Parlamentul European, unde a susținut că Europa nu se poate apăra fără sprijin militar american. Declarațiile au provocat reacții rapide la Paris, iar ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a replicat că europenii „pot și trebuie să își asume propria securitate”, notează Defense News.
Michel leagă această dispută de episoade recente în care Trump a folosit pârghii economice pentru a obține sprijin politic în Europa, indicând „criza Groenlandei”, când președintele american ar fi amenințat cu tarife împotriva a opt state europene până la susținerea ambițiilor sale privind teritoriul autonom danez. În acest cadru, Michel sugerează că rolul șefului NATO este să reducă faliile dintre aliați, nu să normalizeze o relație asimetrică în care Europa răspunde sub presiune.
În paralel, el invocă și alte semnale de deteriorare a relației transatlantice, inclusiv sancțiunile americane împotriva fostului comisar european Thierry Breton, legate de reglementările digitale ale UE, potrivit Le Monde. Pentru Michel, aceste episoade întăresc ideea că Europa rămâne un partener „foarte loial”, dar nu ar trebui să accepte o dinamică în care unitatea NATO este subminată de calcule politice interne din SUA.
Miza, dincolo de schimbul de replici, este credibilitatea conducerii NATO într-un moment în care europenii discută tot mai apăsat despre autonomia lor de securitate și despre capacitatea de a menține o poziție comună în fața presiunilor externe. Atacul frontal al lui Michel la adresa lui Rutte indică o fractură de încredere la nivel politic, cu potențial de a alimenta dezbaterea despre cât de „europeană” poate deveni, în practică, agenda alianței.
Recomandate

Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de liderii europeni reaprinde riscul unor decizii cu impact direct asupra securității și economiei UE , inclusiv prin amenințarea reducerii celor 36.400 de militari americani staționați în Germania, potrivit Reuters . În ultimele săptămâni, tensiunile transatlantice s-au accentuat pe fondul divergențelor legate de războiul cu Iranul. Trump l-a atacat public pe cancelarul german Friedrich Merz , pe care l-a numit „total ineficient”, după criticile acestuia privind conflictul, și a amenințat că va reduce prezența militară americană din Germania. În paralel, a vizat și Regatul Unit, cu atacuri personale la adresa premierului Keir Starmer și cu amenințarea unui „tarif mare” pentru importurile din Marea Britanie. De ce contează: semnale de presiune asupra NATO și a posturii militare americane în Europa Cea mai sensibilă dimensiune pentru Europa este că disputa politică se poate traduce în măsuri concrete în cadrul NATO. Reuters notează că Departamentul Apărării al SUA a luat în calcul sancționarea unor aliați pe care îi consideră insuficient de aliniați operațiunilor americane în războiul cu Iranul, inclusiv: suspendarea Spaniei ca membru NATO; revizuirea recunoașterii americane a Insulelor Falkland ca teritoriu britanic. Un diplomat european a descris situația drept „neliniștitoare”, adăugând că guvernele europene se așteaptă la surprize „oricând”. „Flatarea nu mai funcționează”: schimbare de ton în capitalele europene Potrivit unor diplomați europeni citați de Reuters, încercările unor lideri de a stabiliza relația cu Washingtonul prin vizite regulate, acorduri comerciale și ajustări de politici (unele nepopulare intern) nu i-au ferit de noi atacuri după declanșarea războiului cu Iranul, în februarie. Un al doilea diplomat a invocat modelul Angelei Merkel: să nu reacționezi imediat, să lași „furtuna” să treacă, dar să rămâi ferm pe poziții. Același diplomat a susținut că inclusiv cei care au încercat o abordare conciliantă au fost ținta insultelor, concluzia fiind că „nici flatarea nu funcționează”. Casa Albă nu a comentat imediat. Efecte colaterale: costuri energetice și presiune politică internă în Europa Jeffrey Rathke, fost diplomat american și șef al American-German Institute de la Johns Hopkins University, a spus că aliații europeni devin mai vocali împotriva politicilor lui Trump, inclusiv din cauza presiunii politice interne. El a indicat că războiul afectează direct publicul german, invocând o creștere a costurilor energiei asociată conflictului. În același timp, un fost oficial american de rang înalt din domeniul apărării a afirmat că oficialii militari germani au rămas relativ calmi și că cooperarea militară a continuat, sugerând că ar putea fi vorba de „multă fanfaronadă” fără schimbări finale. Ce urmează: accelerarea autonomiei europene în materie de apărare Diplomați europeni au declarat că rămân angajați față de relația transatlantică, dar consideră că „status quo-ul” de după Al Doilea Război Mondial nu mai poate fi baza exclusivă a securității europene. Un diplomat occidental a spus că Europa trebuie să fie nu doar o „putere blândă”, ci să-și susțină influența și prin capacități militare, menționând că statele europene acționează rapid pentru a-și extinde capabilitățile de apărare. [...]

Costul real al operațiunii SUA în Iran a urcat la circa 50 mld. dolari, aproape dublu față de cifra oficială , potrivit Libertatea , care citează estimări interne discutate de oficiali americani cu CBS News . Diferența de raportare mută discuția din zona strict militară în cea bugetară: ce intră, de fapt, în „nota de plată” și cât mai poate crește. Estimarea de aproximativ 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 de miliarde de lei) vizează operațiunea „Epic Fury ”, desfășurată în ultimele două luni. În schimb, directorul financiar al Departamentului Apărării, Jules Hurst, a indicat public un cost de circa 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde de lei) pentru aceeași operațiune, declanșată pe 28 februarie. De unde vine diferența față de cifra Pentagonului Potrivit surselor citate de CBS News, suma prezentată de Hurst nu ar include o serie de costuri care, în practică, apasă direct pe buget: echipamente deteriorate sau distruse; pagube la instalațiile militare americane; costuri logistice (combustibil, mișcarea trupelor, desfășurarea infrastructurii). Un exemplu de pierderi materiale menționat în articol: armata americană ar fi pierdut cel puțin 24 de drone MQ-9 Reaper, evaluate la 30 de milioane de dolari bucata (adică cel puțin 720 de milioane de dolari, aprox. 3,3 miliarde de lei). Presiune pentru finanțare suplimentară: până la 200 mld. dolari În paralel, Administrația Trump caută fonduri suplimentare pentru continuarea operațiunii și refacerea arsenalului. Potrivit Politico (citat de Libertatea), oficialii americani ar urma să solicite o finanțare de până la 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 de miliarde de lei). Pe fondul acestor discuții, senatorul democrat Chris Coons a contestat estimarea de 25 de miliarde de dolari, argumentând că nu include costul menținerii trupelor în regiune în ultimele două luni. Reparații și refacerea stocurilor: costuri încă neclare Pentru restaurarea bazelor, Pentagonul nu ar avea încă o estimare, pe motiv că nu este stabilită configurația viitoare a forțelor și nici ce baze vor trebui construite, potrivit declarațiilor lui Hurst. În plus, Mark Cancian, consilier principal la Centrul de Studii Strategice și Internaționale (CSIS), afirmă că o parte din costuri sunt suportate și de Departamentul pentru Securitate Internă, nu doar de Pentagon, iar refacerea arsenalelor ar urma să dureze „câțiva ani”, în condițiile în care stocurile erau deja sub presiune înainte de „Epic Fury”. Ce urmează: scenariu de escaladare și costuri în creștere În plan operațional, Donald Trump ar fi ordonat pregătiri pentru o blocadă navală îndelungată asupra Iranului, în ideea de a crește presiunea economică, inclusiv prin restricții asupra exporturilor de petrol, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal. În același timp, Trump ar fi admis posibilitatea reluării ostilităților, inclusiv cu rachete hipersonice Dark Eagle, și desfășurarea de forțe speciale pentru a prelua rezervele de uraniu îmbogățit ale Iranului, dacă Teheranul nu cedează. [...]

Nemulțumirea exprimată de Donald Trump față de cea mai recentă propunere a Iranului complică perspectiva unei dezescaladări rapide a războiului dintre SUA, Israel și Iran, aflat în a doua lună, potrivit Agerpres . Mesajul venit de la Casa Albă indică faptul că negocierile rămân fragile, în timp ce pe teren cresc semnalele de pregătire militară. Trump a spus că Iranul „vrea să încheie un acord”, însă el „nu este satisfăcut” de oferta transmisă cu câteva ore înainte de Teheran, prin mediatori pakistanezi, în răspunsul dat reporterilor la Casa Albă. Președintele american a apreciat eforturile de mediere ale Pakistanului și a afirmat că discuțiile telefonice continuă. Ce cere Teheranul și ce transmite public Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a declarat că Iranul este dispus să continue diplomația dacă SUA își modifică pretențiile, pe care le-a descris drept „exagerate”, și dacă renunță la „retorica amenințătoare și acțiunile provocatoare”. În același mesaj publicat pe Telegram, el a adăugat că forțele armate iraniene rămân pregătite să apere țara „de orice amenințare”. Semnale de escaladare: apărare antiaeriană activată Pe fondul acestor schimburi, Reuters citează două surse iraniene de rang înalt, sub protecția anonimatului, potrivit cărora Iranul și-a activat apărarea antiaeriană și intenționează să reacționeze „amplu” în cazul unui atac. Aceleași surse afirmă că Teheranul a evaluat riscul unui „val scurt și intens” de lovituri americane, posibil urmat de un atac israelian. Informațiile despre pregătirile militare provin din relatări atribuite Reuters de Agerpres și nu pot fi verificate independent pe baza textului furnizat. [...]

Eliminarea finanțării USAI din bugetul apărării pe 2027 mută decizia despre sprijinul militar pentru Ucraina la Congres , într-un proces care poate redesena fluxurile de comenzi pentru industria de apărare și calendarul livrărilor către Kiev, potrivit Digi24 . În audierile din Comisia Senatului SUA pentru forțele armate, senatorii au cerut confirmarea că proiectul de buget nu prevede fonduri pentru „Ukraine Security Assistance Initiative” (USAI), iar Jules Hurst, directorul financiar interimar al Pentagonului, a răspuns că „în acest buget nu există finanțare pentru USAI”. Ce înseamnă USAI și de ce contează operațional USAI funcționează din 2016 și este descris ca unul dintre principalele canale de sprijin militar pentru Ucraina, prin care Pentagonul poate plasa comenzi de armament și echipamente direct la producători pentru Forțele Armate ale Ucrainei. În practică, absența alocării în cererea bugetară pentru 2027 ridică un semn de întrebare asupra continuității acestui mecanism de achiziții, în forma finanțată până acum. Context bugetar: cheltuieli record, dar fără linia USAI În același proiect, cheltuielile totale de apărare solicitate de SUA pentru 2027 sunt de aproximativ 1,5 trilioane de dolari, nivel pe care materialul îl descrie drept record și cu 50% peste nivelul actual. Decizia finală aparține Congresului, care poate modifica documentul. Versiunea finală a bugetului este așteptată în toamnă, până la 1 octombrie, când începe noul an fiscal în SUA. Cum s-a schimbat sprijinul SUA pentru Ucraina Sprijinul militar american pentru Ucraina a crescut după agresiunea rusă din 2014, iar după invazia pe scară largă, ajutorul total acordat prin diferite programe a depășit 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei). Potrivit informațiilor prezentate, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025, alocarea de noi pachete de ajutor „a încetat de fapt”, continuând doar livrările pe baza alocărilor aprobate anterior sub administrația lui Joe Biden. În bugetele pentru 2025 și 2026 ar fi fost incluse doar sume „simbolice”, de ordinul câtorva sute de milioane de dolari, sub presiunea democraților. [...]

Administrația Trump încearcă să evite votul Congresului pe războiul cu Iranul invocând faptul că există un armistițiu în vigoare din 8 aprilie, iar conflictul „s-a încheiat deja”, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este termenul legal de 60 de zile, care expiră vineri, și care, în mod normal, ar obliga Casa Albă să ceară aprobarea formală a Congresului pentru continuarea operațiunilor. În paralel, Teheranul a transmis o nouă propunere de negocieri către Statele Unite prin intermediul mediatorilor pakistanezi, potrivit agenției oficiale de presă a Iranului, însă discuțiile sunt descrise ca fiind în impas. Termenul de 60 de zile și disputa pe „armistițiu” Articolul notează că „ Rezoluția privind puterile de război ” este legea care impune președintelui SUA să obțină aprobarea Congresului pentru acțiuni militare care depășesc 60 de zile. În acest context, oficiali ai administrației Trump susțin că, dacă războiul este considerat încheiat ca urmare a armistițiului, nu mai există obligația de a cere votul Congresului pentru prelungire. Pete Hegseth, secretarul de război al SUA, a susținut că limitarea de 60 de zile ar fi „suspendată” pe durata armistițiului: „În acest moment ne aflăm într-o perioadă de armistițiu, iar înțelegerea noastră este că limitarea privind cele 60 de zile se suspendă pe timpul unui armistițiu.” Negocieri fără perspectivă rapidă Pe canalul diplomatic, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran a spus că „nu este rezonabil” să se aștepte rezultate rapide, indiferent cine este mediatorul. Donald Trump a afirmat, la rândul său, că Iranul „abia așteaptă să facă un acord”, insistând că Teheranul nu poate avea arme nucleare. Iranul contestă că ostilitățile s-au oprit Teheranul consideră că blocada impusă de americani porturilor iraniene echivalează cu o continuare a acțiunilor militare, iar președintele parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a ironizat public blocada navală, potrivit materialului. Separat, liderul suprem al Iranului a transmis un mesaj sfidător, citit la televiziune, iar Mojtaba Khamenei a promis să protejeze „capacitățile nucleare și rachetele” ale țării. Ce urmează Pe fondul termenului care expiră vineri, articolul menționează că Donald Trump a fost informat de oficiali de rang înalt de la Pentagon despre opțiunile privind continuarea războiului. În același timp, un senator democrat, John Blumenthal, a spus că are impresia, inclusiv din briefinguri, că „un atac e iminent”, avertizând asupra riscului de escaladare și pierderi de vieți omenești. [...]

Majorarea la 25% a taxelor vamale pentru mașinile și camioanele din UE riscă să scumpească importurile auto în SUA și să reaprindă tensiunile comerciale transatlantice , după ce președintele american Donald Trump a anunțat că măsura va intra în vigoare săptămâna viitoare, potrivit Agerpres . Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că Uniunea Europeană nu s-ar fi conformat unui acord comercial cu Statele Unite, fără să precizeze ce încălcări ar fi avut loc. De la plafon de 15% la 25% într-un interval scurt Anul trecut, Trump convenise cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , un acord comercial-cadru care stabilea un plafon de 15% pentru importurile americane de produse europene, inclusiv automobilele și componentele acestora. Implementarea înțelegerii a fost însă întârziată de noi amenințări cu taxe vamale lansate de Trump, inclusiv pe fondul disputelor legate de intenția sa declarată de a anexa Groenlanda, teritoriu care face parte din Regatul Danemarcei. Incertitudine juridică în SUA privind taxele vamale La această incertitudine s-a adăugat și o decizie a Curții Supreme a SUA, potrivit căreia multe taxe vamale introduse discreționar de Trump erau ilegale, mai notează Agerpres. În acest context, anunțul privind creșterea la 25% a taxelor pentru autovehiculele importate din UE indică o nouă etapă de presiune comercială, cu efecte potențiale asupra fluxurilor de export și a costurilor pe lanțul auto dintre Europa și piața americană. [...]