Știri
Știri din categoria Externe
La aproape un deceniu de la Brexit, Regatul Unit face pași spre o reintegrare economică și cooperare strategică cu Uniunea Europeană, marcând o schimbare semnificativă de direcție în politica externă britanică, informează Euronews. Discuțiile recente vizează atât reducerea barierelor comerciale, cât și reluarea cooperării în domeniul apărării, în contextul în care guvernul condus de Keir Starmer caută să repare relațiile cu Bruxelles-ul.
Impulsul politic pentru această reorientare a venit în 2024, odată cu venirea la putere a laburiștilor. Premierul Starmer a propus un „reset” în relația cu UE, inclusiv o posibilă apropiere de Piața Unică, cu scopul de a stimula economia britanică. Totodată, ideea reintrării într-o formă de uniune vamală, respinsă anterior, revine în discuție pe fondul presiunilor interne. Oficialii europeni se declară deschiși, dar avertizează că beneficiile Pieței Unice nu pot fi acordate fără respectarea celor patru libertăți fundamentale – inclusiv libera circulație a persoanelor.
Pe plan politic, guvernul laburist se confruntă cu ascensiunea partidului Reform UK, condus de Nigel Farage, ceea ce obligă Londra să negocieze cu prudență. În acest context, Bruxelles-ul ia în calcul includerea unei „clauze Farage” într-un eventual nou acord, pentru a se proteja de posibile retrageri unilaterale viitoare.
În paralel, cooperarea în domeniul apărării devine o miză strategică. UE a aprobat recent un pachet de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, parte din fonduri fiind direcționate către echipamente britanice. De asemenea, se discută o eventuală includere a Regatului Unit în programul de apărare SAFE, blocată momentan de divergențe financiare.
Relația bilaterală a fost îmbunătățită și prin acordul recent între Spania și Regatul Unit privind Gibraltarul, iar lideri europeni precum Pedro Sánchez sau Roberta Metsola și-au exprimat susținerea pentru un nou parteneriat strâns cu Londra. Într-un climat geopolitic marcat de incertitudini și conflicte regionale, Regatul Unit și UE par dispuse să redeschidă canale de cooperare pragmatică, dincolo de disputele din trecut.
Recomandate
Președintele Serbiei temperează așteptările privind extinderea UE , semnalând că țările candidate nu ar trebui să mizeze pe o aderare în viitorul apropiat, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de reglementare și planificare: indică un orizont mai lung pentru alinierea la regulile UE și pentru accesul efectiv la beneficiile pieței unice. Aleksandar Vucic a declarat, la o conferință a țărilor candidate la UE, că deși parcursul european rămâne „cea mai bună opțiune” pentru Balcanii de Vest , Ucraina, Republica Moldova și Georgia, o extindere majoră „nu este de așteptat prea curând”. „Nu trebuie să ne așteptăm la miracole sau la extinderi majore ale UE în anii ce urmează”, a spus Vucic. Cine sunt candidații și cine avansează mai repede În relatarea Reuters preluată de Agerpres, Balcanii de Vest includ Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord și Kosovo, toate aspirând la aderare. Dintre acestea, doar Muntenegru ar spera să adere până în 2028, iar Albania și-a accelerat demersurile. Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Kosovo sunt descrise ca fiind în urmă în proces. Presiune din partea Ucrainei pentru accelerare La același eveniment, Ruslan Stefanciuk, președintele parlamentului ucrainean, a cerut UE să accelereze aderarea pentru a contracara politicile agresive ale Rusiei. El a susținut un „nou val de extindere” cât mai amplu. Ucraina a început luna trecută prima etapă a negocierilor de aderare, însă diplomații anticipează că procesul va fi „complex și de durată”, potrivit aceleiași relatări. Context regional: relațiile Serbiei cu Ucraina și Rusia Belgradul susține integritatea teritorială a Ucrainei și a condamnat invazia rusă, în timp ce Kievul refuză să recunoască independența Kosovo, declarată în 2008. Serbia își menține și legături cu Rusia, dar relațiile s-au deteriorat după ce Moscova a criticat anul trecut Serbia pentru vânzările de muniție către Ucraina, mai notează Reuters. [...]
Franța va restitui Siriei active de 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), o decizie cu miză economică și diplomatică, în contextul reluării relațiilor bilaterale după ani de izolare a regimului al-Assad, potrivit Economica . Președintele francez Emmanuel Macron a spus că activele au fost obținute ilegal de un membru al familiei al-Assad. Restituirea vizează bunuri asociate fostului vicepreședinte Rifaat al-Assad, unchiul lui Bashar al-Assad, conform agenției siriene SANA, informație preluată de dpa. Ce se schimbă în relația Paris–Damasc În timpul vizitei la Damasc, Franța și Siria au convenit să reia relațiile diplomatice la nivel de ambasadori. Ambasada Franței în capitala Siriei fusese închisă în martie 2012, ca protest față de reprimarea violentă a protestelor împotriva regimului al-Assad. Macron este primul lider din Uniunea Europeană care vizitează Siria după 13 ani de război civil și după răsturnarea de la putere a familiei al-Assad la sfârșitul lui 2024. Context de securitate și pașii următori Vizita a avut loc pe fondul unor incidente de securitate: două bombe au explodat marți dimineață la Damasc, rănind 18 persoane, în apropierea hotelului unde a fost cazat Macron. Președintele francez și-a continuat însă programul și urma să ajungă marți seara la Ankara pentru summitul NATO . [...]
Moartea suspectei-cheie din atentatul din Monaco complică ancheta transfrontalieră : o ucraineancă indicată drept autoarea atacului cu bombă asupra unui om de afaceri ucrainean născut în Ucraina a fost găsită împușcată lângă Kiev, iar procurorii ucraineni au reținut un angajat al serviciului de informații militare, potrivit Daily Mail . Anastasiia Berezovska, 39 de ani, a fost descoperită moartă în jurul orei 23:00, pe 6 iulie, la o săptămână după explozia din Monaco care l-a rănit grav pe Vadym Ermolaev, un milionar sancționat, precum și pe amanta acestuia și pe fiul lor. Biroul procurorului general din Ucraina a confirmat decesul și a anunțat reținerea unui angajat al serviciului de informații militare (HUR), care ar fi declarat că a ucis-o împreună cu un al doilea suspect. Al doilea suspect ar fi un polițist, potrivit unei surse de anchetă citate de publicație. Cazul rămâne în desfășurare, iar informațiile provin din comunicarea procurorilor și din surse invocate de Daily Mail. Ce se știe despre atacul din Monaco și urmărirea suspectei Potrivit relatării, Berezovska era suspectată că a lăsat un pachet în holul de la intrarea unui bloc de apartamente pe 29 iunie, în jurul orei 21:00, după care ar fi fugit pe jos și ar fi plecat cu mașina spre Germania. Interpol emisese pe numele ei o „Notificare Roșie” (alertă internațională pentru localizare și arestare), iar polițiile din Europa o căutau ca fiind „înarmată și periculoasă”. Monaco, prin procurorul adjunct Morgan Raymond, a susținut că suspecta ar fi fost deghizată în bărbat când ar fi comis atacul. Victimele și starea lor Explozia i-a afectat pe: Vadym Ermolaev (58 de ani) , care, potrivit informațiilor din articol, a ieșit din comă; Anna Nasobina (46 de ani) , amantă stabilită la Londra, descrisă ca fiind în continuare în stare gravă; i-ar fi fost amputate picioarele din cauza rănilor; Ariel (13 ani) , fiul, cu răni minore, care ar fi oferit declarații anchetatorilor. Inițial s-a crezut că soția lui Ermolaev ar fi fost rănită, însă aceasta nu se afla în țară la momentul exploziei, iar articolul notează că bărbatul era împreună cu Nasobina. Pista economică: legături suspectate cu fraude prin call-centere Daily Mail relatează că există suspiciuni potrivit cărora atentatul ar putea avea legătură cu o rețea de call-centere din Dnipro, Ucraina, folosite pentru escrocherii financiare la scară largă în Europa. Conform unor surse citate, așa-numitele operațiuni de tip „boiler room” (call-centere care vând agresiv investiții fictive) ar fi fraudat mii de investitori din Germania, Estonia și Ucraina cu peste 100 de milioane de euro (aprox. 500 de milioane de lei ) între 2019 și 2022, inclusiv prin scheme false de investiții în criptomonede. Publicația mai susține că anchetatori francezi ar considera că tentativa de omor ar fi putut fi orchestrată ca represalii de către membri ai unei rețele criminale. În acest context, este menționat și fiul lui Ermolaev, Artur (35 de ani), despre care se afirmă că ar fi fost arestat de Interpol în Cipru la finalul lui 2025, extrădat în Estonia și ulterior condamnat cu suspendare, cu plata a 8,5 milioane de euro (aprox. 42,5 milioane de lei), potrivit Meduza. Tatăl și fiul neagă orice faptă ilegală, conform articolului. Ce urmează Moartea suspectei-cheie și reținerea unui angajat HUR, plus un posibil polițist implicat, mută centrul de greutate al cazului spre Ucraina și ridică mize pentru cooperarea judiciară între autoritățile din Monaco, Franța, Germania și Ucraina. Daily Mail notează că este o știre în curs de actualizare, iar detaliile oficiale privind motivul crimei și lanțul de comandă nu sunt încă prezentate complet. [...]
Donald Trump a reluat la Ankara criticile la adresa NATO , punând sub semnul întrebării „rentabilitatea” angajamentului american în alianță , pe fondul nemulțumirii că aliații nu ar fi sprijinit SUA în războiul declanșat împotriva Iranului, potrivit Economica . Mesajul are implicații directe pentru coeziunea alianței și pentru așteptările privind contribuțiile și solidaritatea între membri, într-un moment în care liderii NATO s-au reunit pentru un summit în Turcia. Trump a spus că a fost „foarte dezamăgit” și a sugerat că ar fi putut să nu participe la summit dacă acesta nu ar fi avut loc în Turcia, unde a făcut referire la președintele Recep Tayyip Erdogan ca la „un lider foarte puternic”. În același context, liderul american a afirmat că SUA „nu au fost tratate bine” după ce „au făcut ceva în Iran”, reiterând ideea că aliații Washingtonului nu ar fi oferit sprijin în conflictul din Orientul Mijlociu lansat împreună cu Israelul. În intervenția sa, Trump a reluat și tema costurilor suportate de SUA în NATO, întrebând retoric de ce America „a investit trilioane de dolari în NATO” pentru a proteja Europa de Rusia „fără a primi nimic în schimb”. El a descris situația ca pe un „test” al disponibilității aliaților de a fi „acolo pentru noi la nevoie”, menționând explicit Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. Groenlanda , un nou punct de fricțiune în interiorul alianței Tot la Ankara, Trump a readus în discuție Groenlanda, afirmând că insula ar trebui să fie controlată de SUA, nu de Danemarca. Potrivit Reuters, citată de Economica, declarațiile privind dobândirea sau controlul asupra Groenlandei au alimentat tensiuni între Washington și Copenhaga, ambele state fiind membri fondatori ai NATO, iar subiectul a fost gestionat ulterior pe canal diplomatic. Trump a susținut că disputa privind Groenlanda i-a afectat relația cu NATO și a argumentat că Danemarca nu ar cheltui suficient pentru a sprijini insula, pe care a descris-o drept „un loc important pentru SUA”, invocând prezența navelor rusești și chineze în zonă. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile În plan diplomatic, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în iunie că discuțiile cu Danemarca și Groenlanda continuă lunar. Din informațiile prezentate, nu reiese dacă la summitul din Turcia au fost convenite măsuri concrete ca răspuns la criticile lui Trump, însă mesajele transmise indică o presiune politică sporită asupra aliaților privind reciprocitatea sprijinului și gestionarea diferendelor interne. [...]
Interdicția manifestațiilor la Ankara, în timpul summitului NATO, a dus la confruntări și arestări , într-un context în care liderii Alianței se pregătesc să prezinte contracte de armament de „zeci de miliarde de dolari”, potrivit News . Protestele au perturbat circulația în capitala Turciei, iar poliția a intervenit pentru a dispersa manifestanții. Summitul NATO are loc marți și miercuri la Ankara, cu participarea șefilor de stat și de guvern ai celor 32 de state membre. În marja reuniunii, pe străzile orașului au avut loc confruntări între manifestanți anti-NATO și forțele de ordine, pe fondul interdicției impuse de guvernoratul Ankara privind orice manifestație până la finalul summitului. În imagini publicate de Reuters, manifestanți purtând tricouri cu mesajul „Trump, cară-te!” (în turcă) scandau sloganuri cu pumnul ridicat. Potrivit relatării, polițiștii i-au încercuit cu scutieri, i-au trântit la pământ și i-au încătușat, în timp ce unii protestatari erau ridicați de pe stradă. Arestări pe fondul tensiunilor interne din Turcia Arestările din timpul protestelor vin după „mai bine de două săptămâni” de rețineri ale unor opozanți politici, avocați și jurnaliști care se opun puterii turce, mai notează materialul. Potrivit AFP, doi jurnaliști turci – Buse Sögütlü (T24) și Ceren Erdogdu (Odav TV) – au fost plasați în arest preventiv luni, cu o zi înainte de deschiderea summitului. Avocatul lui Erman Ozturk a declarat AFP că nu cunoaște motivele arestării jurnalistului și a sugerat o posibilă legătură cu summitul NATO: „Nu știm în continuare de ce a fost arestat jurnalistul. Însă credem că este în legătură cu summitul NATO.” Context: miza politică și militară a summitului Donald Trump a fost primit de președintele turc Recep Tayyip Erdogan și urmează să se întâlnească cu ceilalți lideri ai Alianței la summitul care începe marți seara. În același timp, președintele SUA acuză de mult timp guvernele europene că se bazează excesiv pe Statele Unite pentru apărarea continentului prin NATO, organizație care „apără continentul de la încheierea Războiului Rece”, potrivit sursei. [...]
Guvernul Ungariei a suspendat temporar știrile la televiziunea publică , într-o mișcare cu miză de reglementare asupra controlului editorial și a reorganizării serviciului public de media, potrivit Economica . Telespectatorii postului M1, principalul canal al televiziunii publice ungare, au văzut un ecran negru cu un mesaj în care postul afirmă că noul guvern reformează mass-media publice pentru a le face „independente și credibile” și își cere scuze pentru „minciunile” din trecut. Mesajul susține că „mass-media din serviciul public nu pot minți” și că instituția trece printr-o transformare „pentru a deveni independent și credibil în viitor”. În paralel, și site-ul televiziunii afișează un ecran negru, iar pe zona de radio au apărut modificări de difuzare: postul de radio muzical Bartok emite acum pe frecvența postului de radio Kossuth. Ce se schimbă operațional la televiziunea publică Grupul MTVA, care gestionează canalele televiziunii publice, a transmis că programul postului M1 va fi reluat în cursul serii, însă fără buletine de știri. Separat, Peter Magyar a scris pe Facebook: „Astăzi, propaganda a încetat să fie difuzată pe posturile mass-mediei din serviciul public”. Context politic și posibilă direcție de reglementare Tot marți, parlamentul ungar a început să dezbată o serie de amendamente constituționale menite să destructureze „sistemul” fostului premier Viktor Orban . În același timp, partidul lui Orban ar urma să organizeze joi un protest împotriva „tiraniei” actualei puteri a premierului Peter Magyar. Din informațiile disponibile în material nu reiese cât va dura această reorganizare și ce mecanisme concrete vor fi introduse pentru a garanta independența editorială invocată în mesajul difuzat pe M1. [...]
