Știri
Știri din categoria Externe
Germania menține blocajul pe rachetele Taurus pentru Ucraina, argumentând că loviturile la distanță lungă pot fi acoperite de capacitățile ucrainene cu drone, potrivit Kyiv Post. Mesajul, transmis de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, indică o linie de politică militară în care Berlinul evită furnizarea unui sistem ofensiv cu rază lungă, dar își consolidează rolul de furnizor-cheie de apărare antiaeriană.
Pistorius a spus, într-un interviu citat de n-tv, că Ucraina „reușește tot mai mult” să lovească ținte pe teritoriul Rusiei, inclusiv rafinării de petrol și logistică militară, folosind sisteme aeriene fără pilot dezvoltate intern. În acest context, el a apreciat că Ucraina nu mai are nevoie de rachetele de croazieră Taurus.
„Ucraina are tot mai mult succes în a lovi ținte pe teritoriul Rusiei, distrugând astfel rafinării de petrol și logistică militară.”
Deși refuză în continuare livrarea sistemului Taurus, Germania rămâne „unul dintre principalii susținători militari” ai Ucrainei, în special pe segmentul apărării aeriene și antirachetă, notează publicația. Practic, Berlinul își păstrează profilul de contributor major la protecția infrastructurii și a orașelor, fără a trece pragul politic al furnizării unei arme de lovire la mare distanță.
Pistorius a descris situația de pe front ca fiind „în mare parte statică”, cu variații de câțiva kilometri în ambele direcții, însă cu pierderi „incredibile” pentru forțele ruse. Evaluarea sa sugerează că, în viziunea Berlinului, dinamica actuală nu impune o schimbare de politică privind Taurus, atâta timp cât Ucraina își poate susține loviturile în adâncime prin drone.
„Situația nu a arătat niciodată atât de bine ca acum. Nu există aproape nicio mișcare pe câmpul de luptă… dar întotdeauna cu pierderi incredibile pentru forțele armate ruse.”
În același material, este menționat că președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat pe 22 iunie semnarea unui contract major cu Germania pentru achiziția a 600 de rachete interceptoare de apărare aeriană. Acordul vizează muniții produse de contractori germani, sub licență de fabricație din SUA.
Zelenski a precizat că livrările vor dura, descriind calendarul drept un proces „destul de îndelungat”. Tot el a indicat că SUA produc în prezent aproximativ 700 de interceptoare pe an și au transferat licențe de producție către Germania pentru a crea capacitate de fabricație în Europa.
Poziția exprimată de Pistorius conturează o împărțire tot mai fermă a sprijinului militar german: accent pe apărare antiaeriană (inclusiv prin contracte de volum), în timp ce armele ofensive cu rază lungă rămân în afara pachetului. Pentru Ucraina, mesajul implică faptul că presiunea pentru Taurus se lovește de argumentul „substituției” prin drone, iar pentru industria europeană de apărare, contractul de interceptoare indică o direcție de investiții și producție orientată către muniții defensive, cu termene de livrare extinse.
Recomandate
Ucraina are doar câteva luni pentru decizii care să schimbe cursul războiului , avertizează fostul ministru al Apărării Mihailo Fedorov , într-un interviu citat de HotNews . Miza, dincolo de front, este una operațională: fără o strategie coordonată pentru apărarea aeriană și accelerarea inovației militare, Kievul „pierde treptat, încet”, în timp ce Rusia își menține presiunea. Fedorov, demis luna trecută după șase luni în funcție, susține că Ucraina nu are „o viziune de ansamblu” despre cum ar putea câștiga un conflict aflat în al patrulea an și că este frânată de incapacitatea de a inova, dar și de corupție, clientelism și lipsa independenței politice a instituțiilor. „Cred că ne aflăm acum la un moment de cotitură care va determina traiectoria noastră viitoare, dar se pare că pierdem treptat, încet.” Presiunea imediată: apărarea aeriană și uzura de pe linia frontului În evaluarea sa, una dintre vulnerabilitățile critice este apărarea antiaeriană: Rusia lovește fabrici și depozite ucrainene cu zeci de rachete balistice pe lună, iar Ucraina nu reușește în mare parte să le intercepteze, pe fondul epuizării stocurilor de rachete de interceptare. Pe teren, deși Rusia ar câștiga mai puțin teritoriu decât anul trecut, continuă să avanseze lent în Donbas. În același timp, tranșeele rare ale infanteriei ucrainene sunt ocupate în mare parte de recruți descriși ca demotivați, potrivit relatării. „Fereastra” de câteva luni: drone, interceptori ieftini și rachete proprii Fedorov indică drept pivot o accelerare a tehnologiilor militare și o coordonare mai bună a implementării lor. El pune accent pe: drone autonome ghidate cu inteligență artificială; rachete de interceptare mai ieftine, pentru a contracara atacurile aeriene ruse; un program ucrainean de rachete balistice. Potrivit lui, producătorii ucraineni lucrează deja la aceste capabilități, dar lipsește o strategie coordonată care să maximizeze efectul lor odată introduse în luptă. Fedorov descrie și o viziune a frontului „acoperit de senzori electronici”, cu drone terestre și aeriene care să reducă la minimum prezența soldaților. „Există deja tehnologii care ar putea opri complet rușii, dar lipsa noastră de viziune… înseamnă că nu le aplicăm.” Atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și disputa pe buget În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone și rachete în adâncimea teritoriului Rusiei, lovind fabrici militare și rafinării, ceea ce ar fi generat penurie de combustibil la nivel național, conform textului. Fedorov afirmă că a fost o forță motrice în campania cu drone din acest an care a vizat aprovizionarea cu combustibil și logistica militară a Rusiei în sudul Ucrainei ocupat și spune că există o fereastră de oportunitate de câteva luni pentru a continua operațiunea menită să izoleze Crimeea înainte ca Moscova să găsească un răspuns eficient. Pe fondul acestei campanii, a apărut și o dispută privind finanțarea: președintele Volodimir Zelenski a declarat că anticiparea cheltuielilor ar fi lăsat un deficit de 27 de miliarde de dolari în bugetul ministerului. Fedorov contestă cifra și susține că planificarea ministerului indica un deficit de aproximativ cinci miliarde de dolari până la final de an, acoperibil din economii la achiziții și sprijin internațional. Context politic: apelul la alegeri în timpul legii marțiale Fedorov a provocat tensiuni și prin cererea de organizare a alegerilor pe timp de război, idee întâmpinată cu consternare de mulți ucraineni, în condițiile în care sondajele ar arăta constant un entuziasm scăzut pentru un scrutin în aceste condiții. Zelenski a condamnat apelul, susținând că ar putea „distruge Ucraina”, iar legea marțială instituită după invazia din februarie 2022 interzice alegerile din motive de securitate. Fedorov neagă că ar fi împins de forțe externe și spune că e prea devreme să decidă dacă va candida la președinție. În perioada următoare, el afirmă că își va împărți timpul între inițiative pentru reluarea procesului electoral și proiecte de tehnologii militare, inclusiv un fond de investiții pentru care intenționează să strângă capital în cadrul unei viitoare vizite în SUA. [...]
Kremlinul folosește criticile unui fost ministru ucrainean ca argument politic pentru a submina sprijinul european pentru Kiev , susținând că în interiorul conducerii Ucrainei se intensifică luptele interne, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Declarațiile invocate sunt ale fostului ministru al apărării ucrainean, Mihailo Fedorov , care a spus într-un interviu pentru Reuters că Ucraina „pare să piardă încet încet” războiul cu Rusia și că ar avea la dispoziție „câteva luni” pentru a lua decizii-cheie care să schimbe situația. Fedorov a reclamat, totodată, ceea ce a descris drept corupție înrădăcinată și rețele de clientelism, precum și presupuse deficiențe ale strategiei militare. Mesajul Kremlinului: „regimul de la Kiev se prăbușește din interior” Întrebat despre afirmațiile lui Fedorov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a susținut că acestea ar indica o intensificare a luptelor politice interne la Kiev și a acuzat statele europene care sprijină Ucraina că nu ar fi observat „autodistrugerea” elitei conducătoare. „Lupte interne politice, sau mai degrabă, să spunem așa, cvasi-politice, au loc în adâncurile regimului de la Kiev și se intensifică. Regimul de la Kiev se prăbușește din interior”, a susținut Peskov. Replica Kievului: s-a schimbat „statutul personal” al lui Fedorov Biroul prezidențial al Ucrainei a respins interpretarea, afirmând că Fedorov era optimist în privința desfășurării războiului atunci când conducea Ministerul Apărării și că singurul lucru care s-a schimbat între timp ar fi „statutul său personal”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii concreți pe care i-ar avea în vedere Kievul sau despre reacții ale partenerilor europeni, rămâne de urmărit dacă aceste declarații vor fi folosite în perioada următoare în comunicarea politică a Moscovei pentru a pune sub semnul întrebării coeziunea internă a Ucrainei și continuitatea sprijinului extern. [...]
Escaladarea loviturilor asupra infrastructurii de carburanți mută presiunea pe lanțurile de aprovizionare , cu efecte mai vizibile în Rusia decât în Ucraina, potrivit unei analize preluate de G4Media din BBC. Rusia a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone asupra benzinăriilor ucrainene, în timp ce Kievul își concentrează loviturile asupra rafinăriilor și infrastructurii petroliere rusești. În Harkov, autoritățile le cer șoferilor să alimenteze rapid și să părăsească stațiile, după ce două benzinării au fost lovite luni de drone. Primarul Ihor Terekhov a avertizat populația să nu rămână în stațiile de alimentare mai mult decât este necesar. În urma atacurilor de luni, două persoane au fost rănite, iar săptămâna trecută trei oameni au murit într-un atac asupra unei benzinării din apropierea orașului Kryvyi Rih. Potrivit lui Oleksandr Sirenko, analist la institutul ucrainean Nafto Rynok, Rusia a lovit până acum cel puțin 246 de benzinării din Ucraina. Centrul pentru Reziliență Informațională a verificat în iulie 114 atacuri asupra unor stații de alimentare, față de 66 în luna precedentă. Ucraina: distrugeri locale, dar piața rămâne funcțională Campania rusă s-a intensificat din aprilie, mai ales în regiunile apropiate de front, pe fondul trecerii la drone Shahed „mai mari și mai puternice”, spune Sirenko. El indică și costul acestor drone, estimat la 20.000–50.000 de dolari (aprox. 92.000–230.000 lei) bucata, susținând că într-un caz o benzinărie a fost lovită de cinci astfel de drone. În unele zone, impactul operațional este sever: pe anumite tronsoane dintre Harkov și Dnipro nu ar mai funcționa nicio benzinărie, iar în jurul localității Opishnya (regiunea Poltava) toate stațiile ar fi fost distruse. Autoritățile au început să depoziteze cantități mici de carburant în mai multe locații, pentru a limita pierderile dintr-un singur atac. În regiunea Herson, aproape jumătate dintre benzinăriile din teritoriile controlate de Ucraina și-au încetat activitatea, iar cele rămase sunt atacate cu drone „aproape în fiecare zi”, potrivit lui Oleksandr Tolokonnikov, adjunctul șefului administrației regionale. Totuși, raportat la ansamblul pieței, efectul ar fi rămas limitat: un raport al Băncii Naționale a Ucrainei indică faptul că aproximativ 4% dintre stațiile de alimentare au fost avariate sau distruse. Pierderile ar fi fost compensate în mare parte de creșterea vânzărilor în regiunile mai îndepărtate de front și de granița cu Rusia, iar Ucraina își poate susține aprovizionarea și prin importuri rutiere cu autocisterne, fără dependență la fel de mare de rafinării mari și depozite centralizate. Rusia: loviturile asupra rafinăriilor se văd în penurii În Rusia, efectele atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și altor obiective energetice sunt descrise ca fiind mai pronunțate, cu penurii de combustibil în numeroase regiuni. Publicația rusă Izvestia relata, potrivit datelor citate de BBC, că benzina era disponibilă la doar 28% dintre benzinăriile din Rusia. Diferența este pusă și pe seama structurii pieței: Rusia se bazează pe o rețea importantă de rafinării și infrastructuri de depozitare, în timp ce Ucraina poate compensa mai ușor pierderile locale prin importuri și redistribuirea carburanților. Efecte imediate: costuri de operare mai mari și schimbări de comportament Atacurile au forțat operatorii să-și adapteze funcționarea. Lanțul BRSM Nafta a pierdut opt benzinării și reconstruiește alte două care au fost lovite; compania a construit adăposturi din beton în apropierea stațiilor și le-a protejat cu plase anti-drone. În unele locații, programul a fost redus, iar numărul angajaților prezenți simultan a fost diminuat. Poliția ucraineană recomandă șoferilor să părăsească imediat benzinăriile la alerte aeriene și, dacă e necesar, să-și abandoneze temporar mașinile. Un reprezentant al poliției din regiunea Dnipropetrovsk a transmis: „Îți poți repara mașina, dar nu-ți vei recupera viața.” [...]
Vizita-fulger a șefului CIA la Moscova ridică miza de securitate în regiune , după ce Vladimir Putin ar fi semnat ulterior trei decrete nepublicate, într-un context în care directorul CIA ar fi transmis un avertisment privind o posibilă escaladare a războiului din Ucraina, potrivit HotNews . Vizita neașteptată și neanunțată a directorului CIA, John Ratcliffe , la Moscova ar fi durat patru ore, iar Kremlinul „inițial” nu ar fi vrut să o recunoască, conform aceleiași surse. Materialul notează că Ratcliffe este „un apropiat al lui Donald Trump”. Avertismentul și întrebările rămase deschise Primele semnale citate indică faptul că Ratcliffe ar fi venit în Rusia pentru a-i adresa lui Vladimir Putin un avertisment legat de „posibila intenție” a liderului rus de a escalada războiul din Ucraina. În același timp, HotNews precizează că lista potențialelor subiecte de discuție ar fi mai amplă, fără a detalia care ar fi acestea. Trei decrete semnate, dar nepublicate După vizită, Vladimir Putin ar fi semnat trei decrete care nu au fost publicate, potrivit informațiilor prezentate. HotNews le descrie drept „decrete clasificate”, însă conținutul lor nu este cunoscut din datele disponibile în articol. În lipsa detaliilor despre aceste decrete și despre agenda completă a discuțiilor, semnalul principal rămâne unul de risc: contactul direct la nivel înalt și actele semnate ulterior sugerează o perioadă de tensiune sporită în jurul războiului din Ucraina, cu potențiale consecințe asupra stabilității regionale. [...]
Arestarea preventivă a unei foste șefe din anturajul lui Zelenski reaprinde presiunea anticorupție asupra Kievului , într-un moment în care Ucraina încearcă să-și susțină credibilitatea în fața Uniunii Europene. Potrivit Antena 3 , Irina Mudra , fostă șefă adjunctă a biroului prezidențial, a fost plasată în arest preventiv pentru 60 de zile într-un dosar de spălare de bani. Procurorii ucraineni au anunțat măsura marți, iar informația este atribuită agenției dpa, citată de Agerpres. Ancheta vizează mai mulți suspecți și se concentrează pe o presupusă schemă de spălare a unor sume de ordinul milioanelor de dolari. Ce acuză anchetatorii și care sunt sumele invocate Conform anchetatorilor, grupul investigat ar fi rulat circa 3,3 milioane de dolari (aprox. 15,2 milioane lei) pentru a acoperi cauțiunea fostului ministru al energiei, German Galușcenko, care este cercetat separat pentru corupție. Parchetul anticorupție a stabilit pentru Mudra o cauțiune de aproximativ 455.000 de dolari (aprox. 2,1 milioane lei). Ea a declarat presei locale că nu dispune de această sumă și că ar urma să ceară ajutorul prietenilor pentru a o strânge. Restricții dacă va plăti cauțiunea și contextul politic Dacă va achita cauțiunea, Mudra nu va avea voie să părăsească regiunea Kiev și îi va fi interzis contactul cu martorii sau victimele din dosar. Imagini video au surprins-o fiind scoasă din sala de judecată cu cătușe la mâini, notează publicația. Cazul este prezentat ca un nou semnal de presiune asupra echipei lui Volodimir Zelenski : Antena 3 arată că monitorizarea autorităților anticorupție a dus deja la plecarea fostului șef al administrației prezidențiale, Andrii Iermak. În acest context, Zelenski a promis, inclusiv în fața Uniunii Europene, o luptă fermă împotriva corupției, însă Ucraina rămâne cotată drept una dintre cele mai corupte țări din Europa, în pofida reformelor asumate și a statutului de candidată la aderarea în UE. [...]
Franța împinge UE spre „cumpără european” în finanțarea apărării Ucrainei , încercând să limiteze în timp excepțiile care permit Kievului să achiziționeze armament și componente din afara Uniunii prin împrumutul european de 90 de miliarde de euro, potrivit Antena 3 , care citează Euronews. Miza este direcționarea unei părți mai mari din fonduri către industria de apărare europeană, inclusiv cea franceză, fără a bloca însă achizițiile urgente ale Ucrainei. Împrumutul, aprobat de statele membre în aprilie, este un instrument financiar de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, împărțit în 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru sprijin economic și 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru asistență militară. Prima tranșă a fost acordată în iunie, cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,5 miliarde lei) pentru drone, urmată la începutul acestei săptămâni de o alocare de 6,1 miliarde de euro (aprox. 30,5 miliarde lei) pentru achiziții din domeniul apărării. Regula de 35% și excepțiile pentru China și SUA Condițiile împrumutului prevăd că Ucraina nu poate cumpăra din afara Uniunii Europene și a Spațiului Economic European mai mult de 35% din costul total al unui produs de apărare. Totuși, Kievul poate cere derogări dacă: nu există un echivalent produs în UE care să răspundă nevoilor operaționale imediate; producătorii europeni nu pot livra volumul necesar; producția ar dura prea mult; costurile sunt prea mari. Până acum, Ucraina a solicitat două derogări: pentru componente de drone fabricate în China și pentru rachetele interceptoare Patriot produse în Statele Unite, necesare pentru întărirea apărării antiaeriene. Comisia Europeană le-a aprobat, pe fondul limitărilor de capacitate ale industriei europene și al dependențelor în domenii-cheie ale războiului modern. Presiunea Parisului și divizarea din interiorul UE Franța cere ca derogările să fie temporare, astfel încât, pe măsură ce apar alternative europene, banii garantați de UE să susțină producția din Europa și, „posibil”, din Franța, potrivit surselor citate de Euronews. Franța are una dintre cele mai mari industrii de apărare din Europa și promovează inclusiv sistemul franco-italian SAMP/T , prezentat ca cea mai apropiată alternativă europeană la Patriot. În contrapondere, miniștrii Apărării din Suedia, Țările de Jos, Germania, Danemarca, Estonia, Polonia, Letonia, Finlanda și Lituania au cerut, într-o scrisoare adresată șefei diplomației europene Kaja Kallas și comisarului pentru Apărare Andrius Kubilius, „flexibilitate maximă” pentru achizițiile urgente ale Ucrainei, inclusiv prin utilizarea pragmatică a derogărilor pentru echipamente din țări terțe. „Continuăm să subliniem că aprobarea rapidă a listelor de produse este esențială, inclusiv prin utilizarea pragmatică a derogării pentru achiziționarea de echipamente produse de țări terțe”, se arată în scrisoare. Cum poate Comisia să „strângă șurubul” fără a schimba regulile Mecanismul descris în material presupune două etape: inițial, Ucraina prezintă o împărțire generală pe categorii (drone, apărare antiaeriană, artilerie etc.), iar alocările exacte sunt clasificate și pot fi ajustate în funcție de nevoile de pe front. Pentru produsele cu derogare, Kievul trebuie apoi să depună detalii, inclusiv contracte cu furnizorii și termene, iar Comisia eliberează fondurile doar după verificare. Un element-cheie este că derogările trebuie reînnoite la fiecare nouă tranșă de finanțare. Asta ar permite Comisiei să refuze reînnoirea dacă între timp apare un furnizor european care poate livra același volum, la același cost și în aceleași termene. Neoficial, executivul european ar putea limita și perioada în care Ucraina se bazează pe furnizori din afara UE, inclusiv prin termene mai stricte pentru executarea contractelor. În cazul furnizorilor chinezi, Comisia trebuie să verifice și dacă firmele nu sunt vizate de sancțiunile UE legate de complexul militar-industrial al Rusiei, în contextul riscului ca producători chinezi de drone să furnizeze echipamente ambelor părți ale conflictului. De asemenea, guvernul țării unde este stabilit furnizorul este solicitat să își asume un angajament privind îndeplinirea contractului, pentru a reduce riscul de neexecutare dacă se schimbă prioritățile politice. De ce contează: precedent pentru viitoarele programe europene de apărare Gestionarea acestor derogări poate deveni un precedent pentru alte instrumente financiare ale UE, inclusiv Security Action for Europe (SAFE) și European Defence Industry Programme (EDIP), potrivit materialului. În practică, Comisia va trebui să echilibreze două obiective care pot intra în tensiune: stimularea producției europene și reducerea dependențelor strategice, versus asigurarea rapidă a echipamentelor de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva Rusiei. [...]
