Știri
Știri din categoria Externe
Franța va trimite trupe și sisteme de apărare în Arabia Saudită pentru a securiza un nod-cheie al exporturilor de petrol, într-o mișcare care urmărește să reducă riscul unor noi perturbări pe piața energiei și presiunea prețurilor, potrivit Economedia. Președintele Emmanuel Macron a indicat că ținta este protejarea orașului-port Yanbu, la Marea Roșie, un punct important pentru transportul de energie.
Macron a spus că Franța va trimite „resurse militare, adică soldați, sisteme radar și sisteme de apărare” pentru a proteja acest obiectiv, subliniind că Parisul nu urmărește implicarea într-un conflict, ci securizarea infrastructurii.
Decizia vine după ce ruta alternativă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite, prin Yanbu, a fost vizată de atacuri cu rachete lansate din Yemen de rebelii houthi, susținuți de Iran. În acest context, prețurile petrolului brut „au crescut puternic” în ultima perioadă, pe fondul riscului ca fluxurile să fie perturbate.
Pe plan intern, Macron a legat intervenția și de presiunile din Franța generate de prețurile ridicate la energie, afirmând că țara are suficiente rezerve de gaze și petrol înainte de iarnă și că lucrează pentru ca fluxurile de energie să nu fie afectate.
În același interviu televizat, Macron a avertizat că o eventuală interdicție impusă de SUA exporturilor de motorină — despre care Casa Albă a negat că ar fi luată în calcul — ar fi „catastrofală”, atât la nivel global, cât și pentru economia americană.
Macron a respins o informație publicată de cotidianul spaniol El Mundo, potrivit căreia CIA ar fi avertizat guvernele europene despre riscul unor atacuri cu drone din zona Mării Mediterane, afirmând că agenția americană nu a informat serviciile franceze.
În paralel, liderul francez a susținut că Rusia își intensifică acțiunile ostile și infracționale împotriva statelor europene și a cerut guvernului să elaboreze un plan de protecție a infrastructurii critice împotriva atacurilor cu drone și a atacurilor cibernetice. Potrivit relatării, Germania a indicat că Rusia s-ar fi aflat în spatele unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, dejucată în august.
Separat, poziția lui Macron pe tema Rusiei a fost afectată după ce Franța a constatat că alte state membre UE au obținut exceptarea de la sancțiunile europene a miliardarului Alisher Usmanov, invocând motive de securitate națională; decizia a fost urmată de grațierea, de către Azerbaidjan, a unui cetățean francez condamnat pentru spionaj.
Recomandate
Acceptarea de către Donald Trump a unei vizite în China în noiembrie mută discuția comercială SUA–China într-un nou calendar politic , cu două repere majore în următoarele luni (APEC și G20), potrivit Agerpres . Anunțul vine după vizita de stat de trei zile a lui Xi Jinping la Washington, în care tensiunile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii au fost un subiect central. Trump a transmis pe platforma Truth Social că se va întâlni din nou cu Xi Jinping în noiembrie, în China, și apoi la summitul G20 din decembrie, la Miami, Florida, susținând că „multe lucruri au fost realizate și vor fi realizate”. Ce s-a decis și cum a fost făcut anunțul Invitația a fost adresată de Xi Jinping în timpul unei ceremonii de servire a ceaiului la Casa Albă, unde liderul chinez a spus că cei doi ar mai putea avea două ocazii să se întâlnească în acest an: summitul APEC din China și summitul G20 din Miami, în decembrie. În relatarea Agerpres, Xi a formulat invitația explicit, iar Trump a acceptat-o pe loc: „Îl invităm pe președinte și pe soția sa să viziteze China”, a declarat Xi. „Ei bine, vă mulțumesc foarte mult, vom veni”, a răspuns Trump. „Și vom vorbi mult.” Xi Jinping și soția sa, Peng Liyuan, au sosit miercuri la Washington pentru vizita de stat de trei zile, pe care Trump a descris-o drept marcată de „prietenie, forță și succes” pentru ambele țări. Miza: disputa comercială și următorii pași anunțați Potrivit oficialilor chinezi citați în material, discuțiile au vizat și conflicte internaționale, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, însă un loc important l-au avut tensiunile comerciale SUA–China. Deși cei doi lideri și-au adresat public „cuvinte călduroase”, întâlnirile directe au produs „puține rezultate concrete”, iar Statele Unite urmează să prezinte luni mai multe detalii despre progresele înregistrate în soluționarea disputei comerciale, mai notează Agerpres. Calendarul întâlnirilor: APEC în Shenzhen, G20 la Miami China găzduiește în acest an summitul APEC, programat la jumătatea lunii noiembrie, în Shenzhen, iar Statele Unite vor găzdui summitul G20 la Miami, în decembrie. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a declarat că intenționează să participe la reuniunea APEC, ceea ce a alimentat speculațiile privind o posibilă întâlnire trilaterală între Xi Jinping, Donald Trump și Vladimir Putin. O astfel de întâlnire nu a fost însă confirmată. Trump și Xi s-au întâlnit ultima dată la Beijing, în luna mai. Cei doi au mai avut discuții și în jurul summitului APEC de anul trecut, în Coreea de Sud, când părțile au convenit asupra unui armistițiu mai amplu în disputa comercială, cunoscut ulterior drept „ acordul de la Busan ”. [...]
Întâlnirea Trump–Xi a prelungit armistițiul comercial, dar a lăsat nerezolvate mizele care apasă pe lanțurile globale de aprovizionare , iar Beijingul pare confortabil cu o „stabilizare” de formă, potrivit unei analize CNN despre vizita lui Xi Jinping la Washington. Cei doi lideri au schimbat complimente și cadouri, au extins un armistițiu în comerț și au admis posibilitatea de a coopera pentru a limita riscurile dezvoltării inteligenței artificiale. Pentru un summit prezentat drept „istoric”, menit să gestioneze tensiunile dintre cele mai mari puteri economice și geopolitice, deplasarea la Washington a fost, însă, „relativ lipsită de evenimente”, notează analiza. De ce contează: tensiunile structurale rămân, chiar dacă tonul s-a îmblânzit Dincolo de fastul vizitei de stat, disputele de fond au rămas pe masă. CNN subliniază că, în pofida măsurilor protecționiste americane – inclusiv restricții privind importurile chineze, investițiile și utilizarea tehnologiei din SUA – China a continuat să înregistreze exporturi record, să avanseze în AI și robotică și să păstreze controlul asupra unor bunuri și materiale de care SUA au nevoie, precum metalele rare. Acest context îi oferă lui Xi mai multă pârghie decât la precedenta sa vizită la Washington, ceea ce face ca „stilul în locul substanței” să fie suficient, cel puțin pe termen scurt. Analiza plasează această întâlnire și în contextul în care confruntările SUA–China au perturbat geopolitica globală și lanțurile de aprovizionare; de aceea, o stabilizare a relației, obținută mai devreme în acest an, fusese deja văzută ca un câștig de mulți observatori. Semnale slabe pentru mediul de afaceri Un detaliu cu relevanță economică: Xi a venit la Washington fără un grup de executivi de business, spre deosebire de vizita lui Trump la Beijing din mai. Cui Hongjian, cercetător în relații internaționale la Beijing Foreign Studies University, a spus pentru CNN că absența reprezentării corporative indică faptul că relația bilaterală nu a înregistrat „progrese substanțiale” în afaceri sau comerț. „Chiar acum, ambele părți sunt încă într-o fază în care vor să stabilizeze puțin mai mult situația politică”, a declarat Cui Hongjian. Taiwan și AI: subiectele care pot reaprinde fricțiunile Pe fond, una dintre prioritățile lui Xi rămâne reducerea sprijinului american pentru Taiwan. În discuții cu ușile închise, liderul chinez i-a cerut lui Trump să „se opună” independenței Taiwanului, potrivit agenției de presă de stat Xinhua. CNN amintește că SUA mențin de mult timp o ambiguitate intenționată privind suveranitatea Taiwanului, dar au obligația de a-i vinde arme pentru autoapărare în baza Taiwan Relations Act . Deocamdată, SUA nu au emis o declarație despre întâlnirea de joi, potrivit analizei. Un alt punct sensibil este inteligența artificială. Xi a cerut ca SUA să gestioneze „responsabil” dezvoltarea AI împreună cu China, pe fondul îngrijorărilor că modele avansate ar putea scăpa de sub controlul uman. În același timp, analiza notează tensiunile generate de avansul rapid al AI în China, în pofida controalelor americane la exportul de tehnologie, și faptul că oficiali americani au acuzat companii chineze că ar copia modele din SUA, cu posibilitatea unor sancțiuni – la care China a amenințat cu contramăsuri. Context politic la Washington și efecte de imagine CNN mai arată că summitul a fost umbrit de decizia lui Trump de a exclude anumiți reporteri din grupul de presă al Casei Albe, ceea ce a afectat imaginile difuzate și a creat un contrast puternic cu acoperirea „coregrafiată” din presa de stat chineză. Deși o instanță a anulat ulterior interdicția, episodul a ridicat semne de întrebare despre percepția publică a întâlnirii. În plan intern, Trump se confruntă cu presiuni politice înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din noiembrie, pe fondul războiului prelungit cu Iranul și al inflației în creștere, potrivit analizei. În concluzie, întâlnirea a livrat o prelungire a armistițiului comercial și un ton mai cooperant, dar fără pași concreți care să reducă riscurile majore pentru comerț, tehnologie și securitate – exact zonele care pot produce noi șocuri în economia globală și în lanțurile de aprovizionare. [...]
Administrația Trump ridică miza față de Beijing, cerând oprirea oricărui sprijin pentru Iran , după ce președintele SUA i-a transmis lui Xi Jinping că ajutorul chinez – direct sau indirect – este „total inacceptabil” și spune că a primit asigurări că acesta nu va continua, potrivit Reuters . Mesajul a fost transmis în timpul discuțiilor purtate la Washington în această săptămână, pe fondul relatărilor privind livrări chineze către Iran de lansatoare portabile de rachete antiaeriene și al unor mecanisme prin care Teheranul ar ocoli sancțiunile la exporturile de petrol cu ajutor chinez. Ambasadorul SUA în China, David Perdue , a declarat într-un interviu pentru CNBC că Trump a reiterat către Xi că sprijinul pentru Iran este „total inacceptabil”. Întrebat separat la Fox News dacă asta înseamnă că Beijingul va opri asistența, Perdue a spus că Washingtonul a primit joi asigurări din partea Chinei și că SUA au văzut deja „mișcare” în acest sens. Context: războiul cu Iran și presiunea internă din SUA Trump a confirmat ulterior, vineri, că cei doi lideri au discutat și despre războiul pe care SUA și Israel l-au lansat împotriva Iranului la final de februarie, fără a oferi detalii. În paralel, parlamentari americani i-au cerut lui Trump să îl confrunte pe Xi în legătură cu informații despre sprijin chinez pentru Iran, inclusiv temeri că entități chineze ar fi oferit „ajutor de țintire” care ar fi contribuit la pierderi americane în conflict. Ce spune Teheranul și ce indică investigațiile Reuters Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că oficiali chinezi au asigurat Iranul că, și după întâlnirea Trump–Xi, China nu își va limita legăturile economice, politice sau militare cu Teheranul sub presiunea președintelui american. În iulie, Reuters a relatat că Iranul se aștepta să primească „în câteva săptămâni” un prim transport dintr-un total de până la 400 de lansatoare portabile antiaeriene fabricate în China. Tot Reuters a relatat, la începutul lunii, că Iranul a folosit un aranjament de tip barter (schimb de bunuri) pentru a ocoli sancțiunile la vânzările de petrol și pentru a cumpăra bunuri din China în valoare de miliarde de dolari, inclusiv echipamente militare, potrivit unor surse iraniene și altor persoane familiarizate cu subiectul. Agenția chineză de presă Xinhua a transmis joi că Xi a îndemnat SUA și Iranul să revină la negocieri pentru a pune capăt războiului, însă liderul chinez nu a comentat public acuzațiile privind sprijinul pentru Iran. De ce contează Pentru companii și piețe, miza imediată este riscul de înăsprire a aplicării sancțiunilor și de extindere a măsurilor secundare (care pot lovi terți implicați în tranzacții), dacă Washingtonul consideră că asigurările Beijingului nu se traduc în schimbări verificabile. În același timp, declarațiile contradictorii – asigurări către SUA, dar semnale de continuitate către Iran – indică o zonă de fricțiune care poate alimenta volatilitatea în energie și transporturi, pe fondul războiului și al presiunii asupra fluxurilor comerciale. [...]
Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz, dar refuză orice concesii nucleare , ceea ce menține riscul de șoc pe piața globală a petrolului și prelungește incertitudinea pentru transportul maritim, potrivit Reuters . Un oficial iranian de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că Teheranul nu va arăta „nicio flexibilitate” în privința programului nuclear nici măcar dacă Statele Unite ar accepta propunerea Iranului de a redeschide Strâmtoarea Hormuz . În același timp, oficialul a spus că această rută maritimă va rămâne închisă până când SUA îndeplinesc „toate condițiile Iranului”. Hormuz, monedă de schimb într-un conflict care apasă economia Iranului Conform propunerii prezentate de Teheran, Iranul ar fi dispus să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, însă în schimb cere o serie de pași rapizi, inclusiv ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene. Ministrul de Externe Abbas Araqchi a afirmat că, în termen de șapte zile, ar urma să înceteze ostilitățile „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, iar SUA ar urma să: ridice blocada asupra porturilor iraniene; elibereze fondurile înghețate ale Iranului; renunțe la sancțiunile asupra exporturilor de petrol. Reuters notează că strâmtoarea a devenit „principalul atu de negociere” în încercările de a opri conflictul SUA–Iran: Teheranul urmărește relaxarea blocadei care „îi sufocă economia”, iar Washingtonul vrea reluarea traficului pe o rută esențială pentru aprovizionarea globală cu petrol, acum blocată de Iran. „Fără concesii” pe îmbogățirea uraniului și pe stocurile existente Deși Teheranul a transmis că ar fi pregătit să intre în negocieri detaliate despre programul nuclear doar după îndeplinirea condițiilor sale, oficialul citat de Reuters a spus că Iranul nu va face concesii privind „drepturile” sale, inclusiv: îmbogățirea uraniului; refuzul de a expedia uraniu puternic îmbogățit în afara țării (una dintre cererile principale ale SUA). Israelul, SUA și alte state occidentale acuză de mult timp Iranul că urmărește obținerea armei nucleare, invocând inclusiv îmbogățirea uraniului la 60% — nivel mult peste necesarul civil și mai aproape de 90%, prag asociat utilizării militare. Iranul neagă că ar urmări arme nucleare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) estima că Iranul avea 440,9 kg de uraniu îmbogățit la 60% în momentul atacurilor Israelului și SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene, în iunie 2025; cât din acest stoc a supraviețuit este neclar, potrivit Reuters. Ce urmează: fereastră politică, dar negociere blocată pe condiții Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, la ONU, că speră ca un acord cu Washingtonul pentru încetarea ostilităților să fie posibil înainte de alegerile din SUA din 3 noiembrie. Totuși, poziția transmisă de oficialul iranian sugerează că redeschiderea Hormuz poate fi negociată ca pachet de măsuri economice și de securitate, dar fără a atinge punctele-cheie cerute de SUA pe dosarul nuclear — ceea ce menține tensiunea pe o rută critică pentru comerțul energetic global. [...]
Vladimir Putin condiționează reluarea negocierilor de pace de „interesele” Rusiei , într-un moment în care atacurile reciproce dintre Rusia și Ucraina se intensifică și cresc riscurile pentru infrastructură și securitatea regională, potrivit Reuters . Președintele rus a declarat, la Sankt Petersburg , că „toate propunerile” privind o înțelegere pentru războiul vechi de patru ani și jumătate „rămân pe masă”, inclusiv discuțiile despre un armistițiu și noi negocieri. În același timp, a spus că Moscova trebuie să evalueze ce este „în interesul” său înainte de a decide pașii următori. Putin a susținut că Rusia era pregătită să reia negocierile cu Kievul după alegerile parlamentare rusești de săptămâna trecută, dar că Ucraina ar fi lansat atacuri asupra Moscovei și ar fi lovit secții de votare. În acest context, liderul de la Kremlin a avertizat că Ucraina „va trebui să simtă consecințele” unui răspuns susținut. „Ei sunt cei care au început. Peste tot, pe fiecare front. Sunt acestea jucării, joacă de copii?” În replică, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a descris atacurile asupra Rusiei drept un răspuns „corect” la loviturile rusești asupra civililor și infrastructurii ucrainene și a cerut discuții directe pentru soluționarea războiului, notează Reuters. Escaladare pe două direcții: orașe ucrainene și ținte economice din Rusia Reuters arată că forțele ruse au continuat de mult timp loviturile asupra orașelor ucrainene, în principal noaptea, însă în ultimele săptămâni au vizat Kievul și alte localități cu baraje de drone și rachete pe parcursul zilei. Atacurile de vineri au ucis șapte persoane în capitala Ucrainei. Pe de altă parte, Ucraina a desfășurat de luni întregi o serie de lovituri asupra țintelor din Rusia, cu accent pe industria petrolieră și pe unități de retail, unele la distanțe de până la 3.000 km (aprox. 4.800 km) de granița ucraineană, potrivit aceleiași surse. Putin a mai afirmat că apelurile Kievului pentru încetarea focului și reluarea discuțiilor ar fi fost determinate și de dificultățile armatei ucrainene de a contracara dronele cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și sunt mai greu de interceptat. Context diplomatic: Trump–Xi și APEC În declarațiile sale, Putin a comentat și discuțiile de la Washington dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Chinei, Xi Jinping, spunând că Rusia ar saluta orice „acord de natură pozitivă” între Washington și Beijing. El a adăugat că participarea sa la viitorul summit APEC din China va depinde de evoluțiile interne din Rusia. [...]
ArcelorMittal oprește combinatul Krivoi Rog, iar piața europeană poate resimți presiuni suplimentare la oțel : decizia vine după atacuri care au avariat instalațiile, într-un context în care unitatea exporta „cea mai mare parte” a producției către Europa, potrivit Agerpres . Complexul siderurgic Krivoi Rog – cea mai mare oțelărie din Ucraina, aflată lângă orașul natal al președintelui Volodimir Zelenski – a fost vizat de patru atacuri cu rachete pe 21 septembrie. Atacurile au ucis cinci persoane, au rănit 17 angajați (unul în stare critică) și au provocat „daune semnificative” instalațiilor de producție, conform unui comunicat al grupului cu sediul în Luxemburg. În aceste condiții, ArcelorMittal spune că se va concentra pe conservarea infrastructurii pentru a păstra opțiunile de reluare a producției atunci când situația de securitate o va permite. Ce înseamnă oprirea pentru oferta de oțel și pentru Europa Deși oprirea celui mai mare combinat din Ucraina este un eveniment major la nivel local, impactul asupra pieței globale ar urma să fie limitat, potrivit lui Maxime Kogge, analist la Oddo BHF. Acesta estimează că producția de la Krivoi Rog echivala cu aproximativ 3% din producția totală a grupului ArcelorMittal. Totuși, același analist avertizează că oprirea producției „ar trebui să pună o presiune suplimentară” pe piața europeană, în condițiile în care ArcelorMittal Ucraina exporta „cea mai mare parte a producției sale” către Europa. Oprirea activității taie pierderi de numerar, după sprijin de peste 700 milioane dolari Analiza citată de Agerpres mai arată că închiderea combinatului ar pune capăt pierderilor de numerar asociate operațiunilor din Ucraina, neprofitabile de la începutul războiului. ArcelorMittal a alocat peste 700 de milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei) pentru a-și sprijini activitățile din Ucraina. În pofida scăderii activității, compania a continuat să îi plătească pe cei aproximativ 17.500 de angajați ai combinatului, evitând concedierile. Context: producție redusă înainte de atacuri și degradarea industriei ucrainene Până la atacurile recente, complexul industrial de la Krivoi Rog a continuat să funcționeze „mai mult sau mai puțin” în pofida războiului. În 2025, operațiunile miniere au rulat la 73% din capacitate, iar producția de oțel la 35% din capacitate: 1,7 milioane de tone de bare din oțel, față de o capacitate normală de aproximativ cinci milioane de tone. În paralel, Rusia și-a intensificat din martie atacurile asupra sectoarelor economice cheie din Ucraina, inclusiv metalurgia și lanțurile de aprovizionare. O altă oțelărie importantă, Zaporizhstal (Metinvest), a anunțat pe 17 septembrie că este ținta unor „greve sistematice”, iar uzina a fost „complet închisă” în august, după ce opt angajați au fost uciși și aproximativ 30 răniți. Pe termen mai lung, Centrul ucrainean de cercetare GMK a raportat în aprilie că, deși siderurgia mai reprezintă 5,5% din PIB, producția de oțel brut a scăzut de patru ori între 2013 și 2025, de la 32,7 milioane de tone la 7,4 milioane de tone. Ucraina a pierdut, în această perioadă, controlul asupra unor producători din regiunile Donețk și Luhansk ocupate de Rusia. [...]
