Știri
Știri din categoria Externe
Șansele unui acord rapid Iran–SUA pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz scad, iar blocajul maritim începe să se vadă în fluxurile de transport și în prețurile la carburanți, potrivit TWZ. Discuțiile de la Washington despre o nouă propunere iraniană vin pe fondul unei diplomații „înghețate” și al unei poziții americane care leagă orice înțelegere de un rezultat final pe dosarul nuclear.
Președintele SUA, Donald Trump, s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt pe securitate națională pentru a discuta o propunere iraniană care ar viza redeschiderea Strâmtorii Hormuz, a confirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Potrivit Axios (care citează un oficial american și două surse familiarizate cu discuțiile), Iran ar fi oferit o înțelegere în care:
TWZ notează că propunerea ar fi fost transmisă SUA prin Pakistan, dar că este puțin probabil să obțină sprijinul lui Trump, care a cerut în mod repetat un „final” al programului nuclear iranian ca parte a unui acord mai amplu.
Adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Olivia Wales, a transmis către TWZ că discuțiile sunt sensibile și că SUA „nu vor negocia prin presă”, reiterând că Washingtonul va accepta doar un acord care „nu permite Iranului să aibă o armă nucleară”.
În paralel, Trump a declarat la Fox News că SUA trebuie să obțină uraniul îmbogățit al Iranului și a susținut că „avem toate cărțile”.
Secretarul de stat Marco Rubio a respins public ideea că Iranul ar „deschide” strâmtoarea în sens real, argumentând că un sistem în care Teheranul decide cine trece și cât plătește nu poate fi tolerat, deoarece sunt „ape internaționale”.
În Iran, șeful comisiei de securitate națională din parlament, Ebrahim Azizi, a declarat la televiziunea de stat că forțele armate sunt deja în controlul Strâmtorii Hormuz și urmăresc să interzică trecerea „vaselor ostile”.
El a mai spus că un proiect de lege privind administrarea căii navigabile ar prevedea ca veniturile financiare generate de strâmtoare să fie plătite în rial, moneda locală.
În plan operațional, traficul prin strâmtoare continuă să scadă. Firma de informații maritime Windward a raportat că duminică volumul de tranzit a coborât la opt traversări (patru intrări și patru ieșiri), toate vizibile prin AIS (sistemul de identificare automată folosit de nave).
Windward a mai indicat:
Separat, TWZ menționează că un iaht de mari dimensiuni legat de oligarhul rus sancționat Alexey Mordashov a traversat strâmtoarea, conform datelor de urmărire a navelor citate de Reuters, un caz rar în actualele condiții.
TWZ descrie blocada ca pe un instrument menit să lovească economia Iranului și să forțeze regimul să accepte un acord. În același timp, apar semne că Iranul încă încarcă petrol la Kharg Island, iar un comentator Bloomberg, Javier Blas, a avertizat să fie privite cu prudență afirmațiile că Teheranul ar rămâne fără capacități de stocare „în câteva zile”.
În SUA, efectele încep să fie vizibile la pompă: prețul mediu al benzinei a urcat cu 7 cenți într-o săptămână, la 4,04 dolari pe galon, potrivit datelor GasBuddy citate de TWZ. Patrick De Haan, analist GasBuddy, a spus pentru CBS News că diferența dintre creșterea benzinei și scăderea motorinei ar putea fi temporară, pe fondul revenirii cotațiilor petrolului odată cu tensiunile geopolitice și anularea discuțiilor SUA–Iran.
În plus, TWZ notează că Wall Street Journal a relatat despre încercări de a exporta petrol către China pe cale ferată pentru a ocoli blocada, o variantă mai puțin eficientă decât transportul maritim.
Din informațiile prezentate, negocierile par blocate între două condiționări incompatibile pe termen scurt: Iranul ar vrea redeschiderea Strâmtorii Hormuz și ridicarea blocadei înaintea discuțiilor nucleare, în timp ce administrația Trump insistă pe un rezultat final pe nuclear ca parte a oricărui acord. Între timp, scăderea tranzitului și adaptările logistice indică un risc de prelungire a perturbărilor în transportul maritim și în piața energiei, fără un semnal că o soluție este iminentă.
Recomandate
O eventuală redeschidere a Strâmtorii Ormuz ar putea reduce presiunea pe fluxurile de petrol , după ce Iranul a transmis SUA, prin mediatori pakistanezi, o propunere care pune pe primul loc deblocarea rutei maritime și încetarea războiului, lăsând negocierile nucleare pentru o etapă ulterioară, potrivit Digi24 , care citează Axios. Propunerea apare pe fondul unui impas diplomatic și al diviziunilor din conducerea iraniană privind concesiile legate de programul nuclear. Ideea Teheranului, conform informațiilor citate de Axios, este să ocolească temporar dosarul nuclear pentru a ajunge mai repede la un acord care să rezolve criza din strâmtoare și „blocada americană”. Ce conține, pe scurt, propunerea transmisă prin mediatori Din informațiile prezentate, oferta ar avea o succesiune de pași care mută discuția de la nuclear la navigație și sancțiuni/blocadă: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și detensionarea crizei asociate; ridicarea blocadei americane; un armistițiu prelungit sau o încetare definitivă a războiului; abia ulterior, reluarea negocierilor nucleare. Casa Albă a primit propunerea, însă nu este clar dacă SUA sunt dispuse să o analizeze, potrivit aceleiași relatări. Miza pentru Washington: pârghia asupra exporturilor de petrol Materialul indică faptul că ridicarea blocadei și încheierea războiului ar reduce pârghia de negociere a președintelui Donald Trump în discuțiile ulterioare despre două obiective majore: eliminarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului și suspendarea îmbogățirii. Trump a sugerat într-un interviu pentru Fox News că vrea să continue blocada navală care afectează exporturile de petrol ale Iranului, în speranța că Teheranul va ceda „în următoarele câteva săptămâni”, conform textului citat. Ce urmează: ședință la Casa Albă și contacte regionale Se așteaptă ca Trump să țină luni o ședință în „Camera de criză” privind Iranul, împreună cu echipa de vârf pentru securitate națională și politică externă, potrivit a trei oficiali americani citați. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a discutat la Muscat cu oficiali din Oman, cu accent pe Strâmtoarea Ormuz, apoi s-a întors la Islamabad pentru o a doua rundă de discuții. Totodată, el urma să se deplaseze la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, conform informațiilor din articol. Pozițiile rămân departe pe dosarul nuclear Washingtonul cere ca Iranul să suspende îmbogățirea uraniului pentru cel puțin un deceniu și să scoată uraniul îmbogățit din țară. În același timp, o sursă citată afirmă că în conducerea iraniană nu există consens privind modul de abordare a cererilor SUA, ceea ce explică, în această etapă, încercarea de a separa discuția despre Ormuz de negocierile nucleare. [...]
Iran a transmis SUA, prin mediatori pakistanezi, o propunere de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, dar condiția-cheie este ridicarea blocadei americane , potrivit The Jerusalem Post , care citează Axios, un oficial american și două surse familiarizate cu discuțiile. Miza imediată este reluarea navigației pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale, în timp ce negocierile nucleare ar urma să fie amânate pentru o etapă ulterioară. Propunerea iraniană ar presupune ca SUA să ridice blocada asupra „activelor iraniene” care traversează Strâmtoarea Hormuz. În material se arată că această blocadă este prezentată drept principalul instrument de presiune al Washingtonului asupra Teheranului în perspectiva unui acord nuclear. Președintele american Donald Trump a indicat duminică faptul că intenționează să mențină blocada până la încheierea unui „acord complet” cu regimul iranian. Într-o declarație pentru Fox News, Trump a susținut că Iranul ar fi sub presiune, invocând riscuri tehnice și economice asociate opririi fluxurilor de petrol. Tot duminică, Trump era așteptat să aibă o reuniune în Situation Room pe tema Iranului, împreună cu echipa sa de securitate națională și politică externă, pentru a evalua opțiunile de acțiune în perioada următoare, potrivit aceleiași relatări. Discuții regionale: Oman și Pakistan, în prim-plan În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a plecat din Oman după „discuții bilaterale”, mulțumind autorităților de la Muscat și indicând că pe agendă s-au aflat și „modalități de a asigura tranzitul în siguranță”, în beneficiul statelor vecine și al economiei globale. Araghchi a transmis mesajul pe platforma X, după vizită. Potrivit articolului, Araghchi a plecat apoi spre Moscova, într-o serie de consultări cu aliați regionali, pe fondul discuțiilor cu SUA. Înainte de Oman, el s-a întâlnit cu oficiali pakistanezi la Islamabad, Pakistanul fiind menționat ca intermediar în transmiterea propunerii către Washington. [...]
Iranul analizează posibilitatea unor negocieri cu administrația Trump , după ce președintele SUA a transmis o solicitare în acest sens, potrivit The Jerusalem Post , care citează o postare de pe contul de Telegram al ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi . Araghchi a declarat, în Rusia, că Teheranul „se uită” la cererea lui Donald Trump pentru negocieri și a susținut că liderul de la Casa Albă ar fi făcut acest pas deoarece Statele Unite „nu și-au atins niciunul dintre obiective”, conform relatării. Context: discuții la Sankt Petersburg și mesajul lui Putin În aceeași zi, președintele Rusiei, Vladimir Putin , a avut discuții cu Araghchi la Sankt Petersburg. Putin i-a transmis ministrului iranian că speră ca poporul iranian să treacă peste ceea ce a numit o „perioadă dificilă” și că „pacea va prevala în curând”, potrivit presei de stat ruse citate în material. Tot acolo, Putin a afirmat că Rusia intenționează să continue relația cu Iranul și a vorbit despre menținerea unei „relații strategice”. El a mai spus că, săptămâna trecută, a primit un mesaj de la liderul suprem al Iranului și i-a cerut lui Araghchi să transmită mulțumiri. Ce urmează: semnale mixte dinspre Washington Materialul notează că Trump a renunțat la o vizită la Islamabad a emisarilor săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuții privind încheierea conflictului, și a adăugat că Iranul „poate suna” dacă dorește să negocieze. În acest moment, informația disponibilă indică doar că Teheranul evaluează solicitarea; nu sunt prezentate un calendar, condiții sau un format convenit pentru eventuale negocieri. [...]
NATO analizează reducerea frecvenței summiturilor, o schimbare care ar putea diminua presiunea politică și de coordonare asupra Alianței în anii electorali din SUA , potrivit Agerpres , care citează declarații făcute pentru Reuters de o înaltă oficialitate europeană și cinci diplomați din state membre. Miza, conform surselor, este evitarea unei posibile interacțiuni tensionate cu președintele american Donald Trump în ultimul său an de mandat. Administrația Trump a criticat aliații europeni pentru nivelul insuficient al fondurilor alocate apărării și, mai recent, pentru lipsa unui sprijin suplimentar pentru operațiunile militare ale SUA împotriva Iranului. În ultimii ani, liderii statelor NATO s-au întâlnit în fiecare vară începând din 2021, iar și în 2026 summitul este programat la Ankara, pe 7 și 8 iulie. Totuși, unii membri fac demersuri pentru scăderea frecvenței acestor reuniuni, au spus sursele citate. Ce scenarii sunt discutate pentru 2027–2028 Un diplomat a indicat că summitul din 2027, care urmează să fie găzduit de Albania, ar avea „probabil” loc în toamna anului viitor. Aceeași sursă a adăugat că NATO ia în considerare să nu organizeze nicio reuniune de acest tip în 2028, an al alegerilor prezidențiale din SUA și ultimul an calendaristic al celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump. Separat, un alt diplomat a afirmat că unele țări promovează varianta organizării summiturilor o dată la doi ani. Decizia nu este luată, iar Mark Rutte ar avea ultimul cuvânt Potrivit surselor, nu există încă o decizie, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, ar urma să aibă ultimul cuvânt. Într-un răspuns transmis la solicitarea Reuters, un oficial aliat a precizat: „NATO va continua să aibă reuniuni periodice ale șefilor de stat și de guvern și între summituri aliații vor continua să se consulte, să planifice și să ia decizii despre securitatea noastră comună”. Două dintre surse l-au menționat pe Donald Trump ca factor în discuții, dar au arătat că sunt în joc și alte elemente. În paralel, unii diplomați și analiști au susținut că summiturile anuale creează presiune suplimentară și pot devia atenția de la planificarea pe termen lung a activităților Alianței. [...]
Rusia își reafirmă rolul de mediator în criza SUA–Iran în timp ce Vladimir Putin i-a transmis ministrului iranian de Externe, Abbas Araqchi , că Moscova va face „tot ce poate” pentru a ajuta Teheranul și pentru ca „pacea să fie obținută cât mai curând”, potrivit Reuters . Întâlnirea a avut loc luni, la Sankt Petersburg, unde Putin a lăudat „curajul” poporului iranian în fața presiunilor americane și israeliene și a spus că speră ca Iranul să treacă prin ceea ce a numit o „perioadă dificilă”, iar pacea să prevaleze. Pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu după loviturile SUA și Israelului — condamnate ferm de Moscova — Rusia a oferit să medieze pentru „restabilirea calmului” și a reluat ideea de a depozita uraniu îmbogățit iranian ca modalitate de reducere a tensiunilor, o propunere respinsă de Statele Unite, notează publicația. Miza: păstrarea canalelor de negociere și evitarea unei noi runde militare Kremlinul încearcă să împingă dosarul înapoi spre negocieri. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că Moscova vrea ca SUA și Iranul să continue discuțiile și că nu ar trebui să se revină la acțiuni militare, „ceva ce nu este în interesul nimănui”. În același timp, Reuters relatează că Putin i-a spus lui Araqchi că a primit săptămâna trecută un mesaj de la noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, și i-a cerut ministrului să transmită că Rusia intenționează să continue parteneriatul strategic cu Teheranul. Context: parteneriat strategic și proiecte nucleare Rusia și Iranul au un acord pe 20 de ani, semnat anul trecut. În plan operațional, Moscova construiește două noi unități nucleare la Bushehr, singura centrală nucleară a Iranului. În paralel, Iranul a furnizat Rusiei drone Shahed pentru utilizare împotriva Ucrainei, iar producția acestora a fost ulterior localizată în Rusia, potrivit Reuters. Araqchi i-a mulțumit lui Putin pentru sprijin și a spus că vrea să-l informeze despre situația din jurul Iranului, afirmând că „s-a dovedit” că Iranul are „prieteni și aliați” care îi sunt alături „în vremuri dificile”. Ce urmează Din informațiile prezentate de Reuters, mesajul Moscovei este că vrea menținerea negocierilor SUA–Iran și blocarea unei escaladări militare. Nu sunt oferite detalii despre un calendar sau despre pași concreți agreați în urma discuțiilor de la Sankt Petersburg. [...]
Rusia își consolidează parteneriatul strategic cu Iranul și își asumă un rol de mediator regional , după ce Vladimir Putin i-a transmis ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi , că Moscova va „depune eforturi” pentru restabilirea păcii în Orientul Mijlociu, relatează HotNews . Întâlnirea a avut loc luni, la Sankt Petersburg. Putin a spus că va acționa „în interesul” Iranului și al „tuturor popoarelor din regiune”, astfel încât pacea să fie realizată „cât mai curând posibil”, potrivit presei ruse de stat citate în material. Mesaj către liderul suprem al Iranului, prin șeful diplomației Putin a afirmat că, săptămâna trecută, a primit un mesaj din partea lui Mojtaba Khamenei, liderul suprem al Iranului, și i-a cerut lui Araghchi să transmită la rândul său un răspuns. „Aș dori să vă rog să-i transmiteți cele mai sincere mulțumiri pentru acest lucru și să confirmați că Rusia, la fel ca Iranul, intenționează să continue relația noastră strategică”, a declarat Putin. În același context, materialul notează că Mojtaba Khamenei „nu a fost văzut în public” de la preluarea funcției, iar presa iraniană a difuzat constant mesaje care îi sunt atribuite. De ce contează: medierea, pe fondul cooperării militare și nucleare Demersul diplomatic vine pe fondul unei cooperări deja extinse între Rusia și Iran, inclusiv prin acordul de parteneriat strategic pe 20 de ani semnat anul trecut. În paralel: Rusia construiește două unități noi la Bushehr , singura centrală nucleară din Iran; Teheranul a furnizat Moscovei drone Shahed pentru războiul din Ucraina. În plan regional, Rusia s-a oferit să medieze pentru „restabilirea păcii” în Orientul Mijlociu, după ofensiva lansată de SUA și Israel împotriva Iranului la 28 februarie, atacuri condamnate de Moscova. Propunerea privind uraniul îmbogățit și limita acceptării occidentale Potrivit informațiilor citate, Rusia s-a oferit „în repetate rânduri” să depoziteze uraniul îmbogățit al Iranului, ca soluție de reducere a tensiunilor, însă Statele Unite nu au acceptat această propunere. Separat, la sosirea în Rusia, ministrul iranian de externe a pus pe seama Washingtonului eșecul discuțiilor pentru încheierea războiului, mai arată materialul. [...]
