Știri
Știri din categoria Externe
Franța își calibrează Summitul G7 ca să evite un nou „exit” al lui Trump, inclusiv prin opțiuni de protocol neobișnuit de personalizate, de la o cină restrânsă la Versailles până la o partidă de golf, potrivit Digi24. Miza pentru Paris este una operațională: prezența și implicarea președintelui SUA la reuniunea de la finalul lunii, într-un context de tensiuni pe dosare care apasă direct pe agenda europeană.
Planul discutat la Palatul Élysée ar include o „cină pentru doi” în decorul Palatului Versailles, care ar urma să coincidă cu summitul G7 de la Paris, conform a doi oficiali francezi familiarizați cu pregătirile, citați de Politico. Ideea ar fi să se speculeze preferința lui Donald Trump pentru fast, pentru a-l menține conectat la subiecte considerate esențiale de europeni, precum războiul Rusiei în Ucraina și impactul economic al conflictului din Iran.
În paralel, Trump ar urma să viziteze stațiunea alpină Évian-les-Bains în perioada 15–17 iunie, pe fondul unor tensiuni sporite și fără „perspective vizibile” pentru o soluție în relațiile SUA–Iran, notează aceeași sursă. Deși Trump ar fi promis că va zbura în Franța după ce va urmări lupte „în cușcă” pe peluza Casei Albe, partea franceză nu consideră participarea garantată și caută variante de rezervă.
Potrivit articolului, în prim-planul preocupărilor oficialilor francezi este evitarea scenariului în care Trump părăsește summitul înainte de final sau „distruge totul”. În acest sens, Emmanuel Macron ar fi mutat data reuniunii — programată inițial să înceapă pe 14 iunie — astfel încât președintele SUA să poată participa la evenimentele planificate în jurul zilei sale de naștere, când va împlini 80 de ani. Organizatorii ar fi adaptat și lista de invitați având în vedere prezența lui Trump.
Cina de la Versailles, dacă va fi confirmată, ar urma să aibă loc pe 17 iunie, ultima zi a summitului, și să fie mai intimă decât un banchet de stat, comparat în articol cu cel organizat pentru regele Charles, la care au participat aproape 200 de invitați. Un apropiat al președintelui francez este citat spunând că participarea lui Trump la G7 este „aproape confirmată”, dar subliniază că evenimentul de la Versailles nu este stabilit și că „totul este posibil”, existând inclusiv opțiunea unui teren de golf la Évian.
Textul indică îndoieli în Europa că „finețea” diplomatică a lui Macron poate produce rezultate, în condițiile războiului tarifar global atribuit lui Trump și a diferențelor de poziție pe Iran și Ucraina. Un fost ministru citat în material spune totuși că reuniunea ar putea fi o oportunitate de a-l convinge pe Trump să se „reangajeze” față de „club”, iar pregătirile ar fi fost concentrate pe tema „dezechilibrelor globale”, descrisă ca limbaj codat pentru modul în care China influențează comerțul internațional prin subvenții și surplusuri.
În același timp, organizatorii se așteaptă la schimbări rapide de context. Un apropiat al lui Macron afirmă că situația este „foarte instabilă” și că, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă și se ajunge la un acord cu Iranul, „totul se schimbă”. În plus, Macron l-a invitat la G7 pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, o decizie care, pe fondul relației tensionate dintre Trump și liderul de la Kiev, adaugă un nou strat de incertitudine, potrivit articolului.
Recomandate
Ucraina a lovit infrastructură petrolieră în Rusia , într-un nou val de atacuri cu drone care a vizat, potrivit Kievului, atât un depozit de combustibil din regiunea Krasnodar, cât și o bază militară din apropierea Sankt Petersburgului, pe fondul intensificării loviturilor transfrontaliere. Informațiile au fost transmise de Agerpres , care citează declarații ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , preluate de Reuters. Zelenski a afirmat că drone lansate de armata ucraineană au lovit vineri noaptea un depozit petrolier din Krasnodar și o bază militară în apropierea metropolei Sankt Petersburg. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, liderul ucrainean a legat aceste acțiuni de necesitatea opririi războiului de către Rusia. „Rusia trebuie să pună capăt războiului și atacurilor sale împotriva vieții. Orice manifestare de nedreptate contra Ucrainei va primi un răspuns just.” Reacția și raportările Moscovei: interceptări masive și trafic aerian întrerupt În paralel, autoritățile ruse au raportat interceptări pe scară largă. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a declarat că forțele ruse au interceptat 86 de drone în zona din jurul orașului Sankt Petersburg, care găzduiește un important forum de investiții. Tot acolo, aeroportul internațional Pulkovo a anunțat o întrerupere temporară a traficului. Ministerul Apărării rus a comunicat că, în total, au fost interceptate 376 de drone ucrainene în noaptea de vineri, deasupra teritoriului Federației Ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a indicat că opt drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitală. Context: escaladare a loviturilor cu drone Potrivit aceleiași relatări, Ucraina și-a intensificat recent atacurile cu drone asupra teritoriilor ocupate și asupra Rusiei, prezentându-le drept represalii la bombardamentele ruse cotidiene asupra teritoriului ucrainean. Separat, Ministerul Apărării rus a susținut că forțele ruse au capturat localitatea Șevcenko din regiunea ucraineană Harkov, informație atribuită agenției ruse RIA Novosti; Reuters a precizat că nu a putut verifica imediat această afirmație. [...]
Scrisoarea lui Zelenski către Putin vizează, de fapt, audiența economică și politică din jurul Kremlinului , într-un moment în care războiul apasă pe economia Rusiei și pe calculele investitorilor, potrivit HotNews , care preia o analiză Reuters. Mesajul a fost publicat joi seară, sincronizat cu Forumul Economic de la Sankt Petersburg – principalul eveniment de afaceri din Rusia – chiar în timp ce Vladimir Putin discuta cu jurnaliști străini. Cu o zi înainte, drone ucrainene loviseră un terminal petrolier din Sankt Petersburg, iar fumul s-a ridicat în apropierea locului de desfășurare a forumului, un detaliu care întărește ideea unei comunicări „pe mai multe canale”: militar și politic. Miza: fracturile din elita rusă și costul economic al războiului Kievul pornește de la premisa că există segmente ale elitei ruse – „oficiali, oameni de afaceri și partenerii Rusiei” – care ar vrea încheierea conflictului, pe fondul stagnării economiei ruse, evaluată la 3 trilioane de dolari, potrivit unui oficial ucrainean familiarizat cu conținutul scrisorii. În acest context, forumul de la Sankt Petersburg a scos la iveală două linii de discurs în Rusia, conform analizei citate: o tabără care susține continuarea războiului și pregătirea pentru o confruntare de durată cu Occidentul; o tabără care pune accent pe avantajele economice ale încheierii războiului, într-un moment în care presiunile administrației SUA au alimentat percepția că un final ar putea deveni mai probabil. Mesajul către Washington: „Ucraina are atuuri” De luni de zile, Zelenski cere un armistițiu și propune o întâlnire directă cu Putin, inițiative respinse în mod repetat de liderul de la Kremlin, inclusiv vineri, potrivit textului. Dmytro Iarovyi, profesor asociat la Școala de Economie din Kiev, specializat în psihologie politică, spune că atacul cu drone și scrisoarea „de atitudine” au fost o încercare coordonată de a modela narațiunea conferinței economice: să arate societății ruse și guvernelor occidentale – în special președintelui american Donald Trump – că atacurile la distanță și câștigurile teritoriale recente au întărit poziția Kievului în eventuale negocieri. „Trump spune mereu că «Ucraina nu are niciun atu». Ei bine, Ucraina demonstrează acum că se află într-o poziție mai puternică”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO și emisar special pentru Ucraina în timpul primei administrații Trump. Negocierile, în impas; disputa teritorială rămâne nodul central Analiza notează că luni de negocieri de pace susținute de Washington au ajuns într-un impas, cu ambele părți menținându-și pozițiile. Putin a invocat discuții cu Trump la Anchorage (Alaska), în august anul trecut, despre condițiile de încheiere a conflictului, într-o referire interpretată ca legată de cererea ca Ucraina să cedeze restul Donbasului. Pe de altă parte, Zelenski indică în scrisoare că, deși salută implicarea SUA, problemele Ucrainei „nu vor fi decise la Anchorage”, ci de Ucraina și Rusia – semnal că liderul ucrainean este mai puțin dispus ca oricând să accepte presiuni pentru cedări teritoriale. [...]
Uniunea Europeană discută o „integrare treptată” a Balcanilor de Vest, inclusiv limitarea temporară a dreptului de veto, ca să deblocheze extinderea – un semnal cu potențial impact de reglementare asupra modului în care funcționează decizia în UE, potrivit news.ro . La summitul de la Tivat (Muntenegru) , lideri europeni au insistat că extinderea către Balcanii de Vest este un „imperativ geostrategic”, dar au recunoscut că UE trebuie să demonstreze că este „capabilă și dispusă” să primească noi membri și să facă procesul mai credibil. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că faptul că nu s-au mai alăturat noi state de 13 ani arată „deficiențe” ale blocului. „Integrare treptată”: acces pe bucăți la formatele UE Franța și Germania au folosit reuniunea pentru a promova ideea unei „integrări treptate” – un model în care statele candidate ar putea intra gradual în anumite mecanisme ale UE, pe măsură ce îndeplinesc criterii pe domenii. Președintele francez Emmanuel Macron a explicat că o țară care se aliniază la UE pe anumite criterii ar putea participa la unele formate ale blocului, inclusiv la reuniuni ale Consiliului European. În aceeași logică, Merz a sugerat că Ucraina ar putea primi un statut de „membru asociat”, care ar permite participarea la summituri și reuniuni ministeriale, dar fără drept de vot, ca etapă intermediară spre aderarea deplină. Dreptul de veto, în discuție pentru noii membri În paralel, ideea unei integrări „pe jumătate” câștigă teren, inclusiv prin propuneri care ating direct arhitectura decizională a UE. Publicația notează că lideri din regiune au cerut o integrare mai rapidă în piața unică și în spațiul Schengen, în schimbul renunțării la dreptul de veto. The Guardian a relatat recent că oficiali ai UE ar lua în calcul refuzarea dreptului de veto pentru noii membri pentru o perioadă de câțiva ani, pentru a evita blocaje repetate în luarea deciziilor la nivel european. De ce contează: extinderea, legată de securitate, energie și migrație Extinderea a urcat pe agenda UE în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, pe fondul argumentului că Uniunea trebuie să se lărgească pentru a reduce influența puterilor străine în vecinătate. Macron a legat miza de „independența Europei” în energie, securitate și rute de migrație, iar Ursula von der Leyen a numit extinderea o „necesitate geostrategică” și o investiție pe termen lung în pace și stabilitate, cerând un proces „mai dinamic”. Cine sunt candidații și unde apar blocajele În cursa pentru aderare sunt Ucraina și Moldova (intrate pe listă după februarie 2022), alături de cele șase state din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia. Procesul rămâne însă lung și complex, necesitând ani de negocieri, modificări legislative și aprobarea unanimă a celor 27 de state membre la fiecare etapă. Muntenegru – cu o populație de 630.000 de locuitori – este prezentat drept cel mai avansat candidat și speră să adere până în 2028, deși mulți oficiali consideră ținta ambițioasă. Un punct sensibil rămâne Serbia, care nu a impus sancțiuni Rusiei după începutul războiului din Ucraina și menține legături strânse cu Moscova. Merz a spus că „o politică de ezitare între Rusia, China și Europa nu este posibilă”, în timp ce președintele sârb Aleksandar Vučić a reafirmat la Tivat că aderarea este „obiectiv strategic” și că sunt necesare „numeroase reforme”. Ce urmează Potrivit informațiilor din material, nu sunt așteptați „pași mari” imediat în urma summitului, accentul fiind pus pe măsuri care să îmbunătățească viața oamenilor din regiune. În acest context, „integrarea treptată” este prezentată ca o soluție pentru a dinamiza un proces de aderare aflat în impas, fără a înlocui principiul aderării „pe merit”. [...]
Vizita lui Kirilo Budanov la Varșovia arată cât de repede pot tensiunile istorice să complice cooperarea Polonia–Ucraina , într-un moment în care cele două țări sunt aliați-cheie pe flancul estic al UE și NATO, potrivit Digi24 . Budanov, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a ajuns vineri în capitala Poloniei pentru discuții legate de un diferend istoric reaprins de decizia recentă a lui Zelenski de a atribui unei unități militare numele UPA (Armata Insurgentă Ucraineană). Autoritățile poloneze au condamnat gestul, invocând masacrele comise împotriva populației poloneze în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ce a declanșat disputa și de ce contează Președintele polonez Karol Nawrocki s-a declarat „indignat” și a propus retragerea celei mai înalte distincții poloneze acordate lui Zelenski, ordinul „Vulturul Alb”. Reacția indică un risc de escaladare politică într-o relație bilaterală care, în ultimii ani, a fost esențială pentru sprijinul acordat Ucrainei în războiul cu Rusia. În paralel, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a cerut într-un mesaj video publicat pe X ca autoritățile ucrainene „să reconsidere această decizie”, argumentând că, pentru polonezi, UPA este asociată în primul rând cu crime împotriva civililor. Discuțiile de la Varșovia: cine s-a întâlnit și ce urmează La Varșovia, Budanov s-a întâlnit cu ministrul adjunct de externe polonez Marcin Bosacki, iar purtătorul de cuvânt al ministerului a precizat pentru AFP că inițiativa întâlnirii a aparținut părții ucrainene. Conform aceleiași surse, subiectul principal a fost chiar controversa legată de unitatea militară numită după UPA. Kosiniak-Kamysz urmează să se întâlnească sâmbătă cu Budanov. Totodată, potrivit presei poloneze citate de Digi24, oficialul ucrainean ar urma să aibă discuții și cu reprezentanți ai președintelui Nawrocki. Contextul istoric care apasă relația bilaterală UPA a fost aripa militară a mișcării de independență ucrainene, care a luptat împotriva Armatei Roșii și a forțelor poloneze, uneori colaborând cu naziștii, iar alteori întorcându-se împotriva lor. În Ucraina, UPA este văzută ca o forță care a luptat pentru independență, însă autoritățile ucrainene recunosc masacrele comise de unele unități și au prezentat scuze oficiale Varșoviei, respingând totuși termenul de „genocid”. Polonia continuă să ceară Kievului să recunoască responsabilitatea pentru masacrele din Volînia (în nord-vestul Ucrainei de astăzi). În 2025, după ani de întreruperi, cele două țări au reluat exhumările victimelor acestor masacre. Premierul polonez Donald Tusk le-a cerut în această săptămână celor doi șefi de stat să „calmeze lucrurile”, calificând decizia lui Zelenski drept „îngrijorătoare”, pe fondul riscului ca disputa să afecteze coordonarea politică dintre doi parteneri strategici în regiune. [...]
Refuzul lui Putin de a se întâlni cu Zelenski prelungește blocajul diplomatic , cu efect direct asupra riscului geopolitic din regiune și, implicit, asupra costurilor de securitate pentru Europa, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean spune că respingerea propunerii sale arată că liderul de la Kremlin „alege încă războiul”. Volodimir Zelenski a reacționat după ce Vladimir Putin a respins ideea unei întâlniri față în față pentru a discuta încheierea conflictului din Ucraina, care durează de peste patru ani. Liderul ucrainean a catalogat răspunsul Moscovei drept „slab” și a susținut că partea rusă „pur și simplu nu vrea să pună capăt războiului”. „Din păcate, partea rusă alege încă războiul, toată lumea a auzit răspunsul. Un răspuns slab. Pur și simplu nu vrea să pună capăt războiului.” Zelenski a mai afirmat că reacția lui Putin „a dezamăgit mulți oameni din întreaga lume”. De ce refuză Kremlinul o întâlnire acum Potrivit relatării, Vladimir Putin a spus vineri că nu vede „în acest moment niciun motiv” pentru o întâlnire cu Zelenski atât timp cât un acord de pace nu este schițat. El a susținut că o astfel de întâlnire ar servi doar intereselor Ucrainei, pentru a opri înaintarea forțelor ruse. Putin a făcut declarațiile la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Ce propune Zelenski: teren neutru, armistițiu și schimb de prizonieri În ziua precedentă, Zelenski i-a adresat lui Putin o scrisoare deschisă în care cere o întâlnire într-o țară terță, menționând ca exemple Elveția sau o țară arabă. În scrisoare, el indică drept prim pas un armistițiu și un schimb de prizonieri, „începând cu civilii și copiii răpiți de Rusia”, conform Agerpres. La finalul scrisorii, Zelenski îl avertizează pe Putin că, dacă nu pune capăt războiului, „va trebui să lupte pentru propria sa existență”, invocând ideea că „atunci când Rusia obosește urmează o schimbare”, mai notează sursa. [...]
Refuzul lui Putin de a discuta direct cu Zelenski blochează, pe termen scurt, orice negociere politică la vârf și mută presiunea pe „schițarea” prealabilă a unui acord , potrivit G4Media . Președintele rus a spus că nu vede „niciun motiv” pentru o întâlnire față în față în lipsa unui cadru de pace, după ce liderul ucrainean i-a adresat o scrisoare deschisă cu o astfel de solicitare. Putin a făcut declarațiile la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF) , unde a susținut că o întâlnire ar servi doar interesului Ucrainei, „cu scopul de a opri înaintarea forțelor” ruse. „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate.” Condiția pusă de Kremlin: întâi „specialiștii”, apoi liderii Liderul de la Kremlin a indicat că discuțiile ar trebui pregătite la nivel tehnic înainte de un eventual contact direct între președinți. Trebuie „să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. În același timp, Putin a criticat tonul scrisorii lui Zelenski, pe care a descris-o drept „grosolană”, sugerând că ar fi mai degrabă o încercare de a împiedica o întâlnire decât de a o facilita. „Această scrisoare conține unele remarci mai degrabă grosolane. A fost aceasta o cale pentru a crea condițiile pentru o întâlnire față în față, ori una de a împiedica o întâlnire față în față? Cred că este a doua variantă.” Ce a cerut Zelenski și ce propune ca pași inițiali Potrivit informațiilor citate, Zelenski i-a cerut lui Putin o întâlnire într-o țară terță (nu la Moscova sau Kiev), menționând opțiuni precum Elveția sau o țară arabă. În scrisoare, liderul ucrainean ar fi propus: armistițiu; schimb de prizonieri, „începând cu civilii și copiii răpiți de Rusia”; negocieri directe pentru încheierea războiului. La finalul scrisorii, Zelenski îl avertizează pe Putin că, dacă nu pune capăt războiului, „va trebui să lupte pentru propria sa existență”, invocând ideea că „atunci când Rusia obosește urmează o schimbare”. Reacții în Rusia: acuzații de „PR” și lipsă de „diplomație” În material sunt citate și reacții ale unor comentatori ruși, care interpretează scrisoarea ca pe un demers de imagine (relații publice) menit să provoace nemulțumire internă în Rusia, nu să ducă la pace. Bloggerul militar rus Rybar, prezentat ca având peste 1,5 milioane de urmăritori, a descris scrisoarea drept un „bluff” și a susținut că textul ar conține insulte, amenințări și afirmații menite să alimenteze tensiuni interne. Informațiile sunt atribuite agențiilor AFP, Reuters și EFE , citate de Agerpres, conform articolului. Textul din G4Media este trunchiat în extrasul furnizat, astfel că eventuale detalii suplimentare din finalul materialului nu pot fi verificate aici. [...]
