Știri
Știri din categoria Externe
Belarus și Coreea de Nord au semnat un tratat de prietenie și cooperare, potrivit Agerpres, în timpul primei vizite oficiale a președintelui belarus Aleksandr Lukașenko la Phenian. Informația este transmisă de France Presse, care amintește că ambele state, aliate cu Rusia, se confruntă cu sancțiuni occidentale și acuzații de încălcare a drepturilor omului.
Tratatul este prezentat de cele două părți drept un cadru juridic pentru aprofundarea relațiilor bilaterale. Lukașenko a susținut, într-un comunicat al președinției belaruse, că „economiile noastre sunt complementare, avem nevoie unii de alții, trebuie să avansăm în această direcție”. La rândul său, Kim Jong Un a afirmat, conform aceluiași comunicat, că „noul tratat interstatal va fi baza juridică ce garantează dezvoltarea stabilă a relațiilor bilaterale”. Liderul belarus a mai spus că documentul „expune în mod clar și deschis obiectivele și principiile cooperării bilaterale” și „definește cadrul instituțional” pentru procese viitoare „reciproc avantajoase”, în contextul unei relații pe care o leagă de perioada Uniunii Sovietice.
Semnarea tratatului are loc pe fondul apropierii Minskului și Phenianului de Moscova în războiul împotriva Ucrainei: Coreea de Nord a trimis trupe terestre și arme, iar Belarus a servit drept bază de lansare pentru invazia rusă începută în 2022, notează Agerpres. Lukașenko și Kim s-au întâlnit și în septembrie 2025 la Beijing, unde au asistat la o paradă militară. În paralel, Coreea de Nord rămâne sub sancțiuni occidentale, în principal din cauza programului nuclear, dar și a sprijinului pentru Rusia; serviciile de informații sud-coreene și occidentale consideră că Phenianul a trimis mii de soldați în Rusia și muniții, iar analiștii politici apreciază că, în schimb, Moscova ar furniza ajutor financiar, tehnologii militare, alimente și resurse energetice.
Recomandate
Iranul amenință că va deschide „un nou front” la Bab el-Mandeb în cazul unei invazii terestre americane, o strâmtoare esențială pentru traficul maritim global, relatează HotNews.ro , citând AFP. Bab el-Mandeb leagă Marea Roșie de Golful Aden și este prezentată drept o rută strategică, inclusiv prin rolul de acces către Canalul Suez. Potrivit Agerpres , care preia declarațiile atribuite unei surse militare citate de agenția iraniană Tasnim, Teheranul susține că are „voința” și „capacitatea” de a crea o amenințare credibilă la adresa strâmtorii. Mesajul este formulat în contextul unor tensiuni legate de posibile acțiuni militare americane și de manevre navale în Golful Persic și Marea Oman. „Dacă inamicul va încerca o acțiune terestră pe insulele iraniene sau oriunde în altă parte pe teritoriul nostru, ori va încerca să impună costuri Iranului prin manevre navale în Golful Persic și Marea Oman, noi vom deschide alte fronturi ca ‘surpriză’”, a adăugat responsabilul militar citat de Tasnim. În paralel, președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a susținut pe X că „inamici ai Iranului”, cu sprijinul „uneia dintre țările din regiune”, s-ar pregăti să ocupe una dintre insulele iraniene, avertizând că, dacă „vor depăși limitele”, „întreaga infrastructură vitală” a acelei țări ar putea deveni țintă pentru „atacuri neîntrerupte”. Pe partea americană, secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a reiterat miercuri că orizontul de timp estimat pentru încheierea războiului rămâne de „patru-șase săptămâni”, potrivit CNN . Tot ea a anunțat că vizita președintelui Donald Trump în China, amânată după începutul războiului cu Iranul, este programată pentru 14-15 mai. [...]
SUA și Israelul au retras temporar doi oficiali iranieni de pe lista țintelor , pe fondul discuțiilor de pace aflate în desfășurare, potrivit Mediafax , care citează declarații ale unor oficiali americani pentru The Wall Street Journal. Este vorba despre președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf , și ministrul de externe Abbas Araghchi . Cei doi ar fi fost scoși de pe lista oficialilor care ar putea fi eliminați pentru o perioadă de până la patru sau cinci zile, interval descris ca o „imunitate temporară” menită să permită deplasarea la negocieri fără riscul de a fi uciși. Conform relatării, măsura ar fi legată de încercarea președintelui american Donald Trump de a deschide calea unor negocieri la nivel înalt care să ducă la încheierea războiului. În paralel, mediatori din Turcia, Pakistan și Egipt ar face presiuni pentru o întâlnire între negociatori americani și iranieni, cu obiectivul opririi conflictului. Oficialii citați apreciază însă că șansele de reușită sunt reduse, invocând diferențe majore între cererile formulate de Washington și cele ale Teheranului. În acest context, înțelegerea privind „imunitatea” este prezentată ca un semnal de detensionare tactică într-un moment de ostilități intense și ca un minim de garanții necesare pentru menținerea canalelor diplomatice. Pentru piețe și companii, evoluțiile sunt relevante prin potențialul impact asupra riscului geopolitic în Orientul Mijlociu, inclusiv asupra rutelor energetice și a prețurilor la petrol, într-un moment în care orice semn de escaladare sau, dimpotrivă, de armistițiu poate schimba rapid așteptările investitorilor. [...]
Vicepreședintele SUA, JD Vance, va vizita Ungaria cu câteva zile înainte de alegeri , potrivit POLITICO , care citează un fragment dintr-o telegramă diplomatică obținută de publicație. Documentul nu indică faptul că Vance ar urma să ajungă la Budapesta pentru a influența scrutinul, însă descrie o orientare favorabilă premierului Viktor Orban în cadrul administrației Trump. În telegramă, relația dintre președintele Donald Trump și Viktor Orban este prezentată ca un factor care ar fi schimbat raporturile bilaterale față de administrația anterioară, de la o abordare „confruntațională” la ceea ce ambele țări ar numi o „nouă epocă de aur”, definită drept un parteneriat „respectuos, orientat spre rezultate”, cu accent pe aprofundarea legăturilor în domeniile apărării, comerțului și energiei. Textul face referire și la convingerea, în cercurile apropiate de Trump și Orban, că SUA și Ungaria ar trebui să colaboreze pentru a „salva Europa” de ceea ce acestea consideră amenințări la adresa civilizației occidentale, inclusiv migrația în masă. Într-un pasaj care pare adresat lui Vance, telegrama susține că, pe fondul competiției pentru influență din partea Rusiei și Chinei și al alegerilor naționale „puternic disputate” programate pentru 12 aprilie, vizita ar transmite un semnal de angajament american și ar urmări menținerea Ungariei ca „pivot democratic” aliat ferm cu Statele Unite. Contextul intern rămâne sensibil: Orban este criticat de mult timp pentru caracterul tot mai autoritar al guvernării sale, ajunsă la 16 ani, iar de această dată se confruntă cu o provocare serioasă din partea partidului de opoziție Tisza, condus de Peter Magyar . În acest cadru, deplasarea unui înalt oficial american atât de aproape de ziua votului capătă o încărcătură politică inevitabilă, chiar dacă documentul citat nu sugerează explicit o intervenție în campanie. [...]
Statele Unite au adus în țară aur din Venezuela estimat la 100 de milioane de dolari , potrivit Știrile ProTV , care citează declarațiile secretarului american de Interne, Doug Burgum, preluate de CNBC. Anunțul a fost făcut miercuri, în marja conferinței energetice CERAWeek organizate de S&P Global la Houston. Transportul a avut loc după o vizită oficială în Venezuela, la începutul acestei luni, la care Burgum a participat împreună cu directori din industria petrolieră și minieră. Oficialul american a spus că aurul a fost transportat fizic în SUA și că nu a mai existat un astfel de transfer de metale prețioase între cele două țări de peste două decenii. „La finalul celor două zile, am reuşit să aducem acasă aur în valoare de 100 de milioane de dolari, fizic, aurul”, a declarat Doug Burgum. Conform relatării, aurul ar urma să fie folosit de rafinăriile americane pentru aplicații comerciale și pentru produse destinate consumatorilor. Burgum a mai afirmat că a discutat aproximativ zece ore cu Delcy Rodríguez, descrisă ca vicepreședinte în timpul regimului Maduro și lider interimar al Venezuelei, în contextul colaborării actuale dintre administrația președintelui Donald Trump și autoritățile de la Caracas. Operațiunea este plasată de sursă în contextul schimbării politice de la Caracas, după ce Statele Unite l-ar fi capturat pe fostul președinte venezuelean Nicolás Maduro într-o operațiune militară în luna ianuarie, în timp ce restul aparatului guvernamental ar fi rămas în mare parte intact. Administrația Trump încearcă, totodată, să încurajeze investițiile companiilor americane în Venezuela, țară cu unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, dar și cu resurse minerale și metale prețioase. Din informațiile prezentate, punctele-cheie ale demersului american și ale discuțiilor despre economie sunt: repatrierea în SUA a unui transport de aur estimat la circa 100 de milioane de dolari; utilizarea aurului de către rafinării americane în scopuri comerciale și pentru produse de consum; interesul Washingtonului pentru investiții în energie, minerit și metale prețioase în Venezuela; evaluarea lui Burgum că sectorul minier venezuelean este „în colaps”, dominat de minerit artizanal controlat de grupări criminale și cu impact major asupra mediului. În paralel, lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado le-a cerut marți, la Houston, directorilor din industria petrolului și gazelor privatizarea completă a industriei petroliere și a spus că ar fi nevoie de cel puțin nouă luni pentru a crea condițiile necesare organizării unor alegeri libere și corecte în Venezuela, notează News.ro , citată de Știrile ProTV. [...]
Washingtonul ia în calcul un asalt asupra insulei iraniene Kharg , un punct logistic major pentru exporturile de petrol ale Iranului, potrivit Digi24 , care citează The New York Times. Insula, situată în Golful Persic, este descrisă ca o regiune-cheie prin care ar tranzita 90% din petrolul iranian destinat exportului. Conform relatării, Pentagonul ar fi trimis în zonă trupe suplimentare, iar scenariul discutat ar include Divizia 82 Aeropurtată și Unitatea 31 expediționară a pușcașilor marini. În paralel, Donald Trump ar fi menținut „de o săptămână” o ambiguitate deliberată în declarații privind o operațiune militară care ar viza controlul unui teritoriu de circa 30 de kilometri pătrați asociat acestui flux de export. „Acţiunile de planificare ale armatei sunt prudente”, precizează oficialii americani citaţi sub anonimat de cotidianul american. Articolul indică faptul că, la jumătatea lunii martie, capacitățile militare concentrate pe insulă au fost bombardate într-un raid aerian pe care președintele american l-a descris drept „unul dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria Orientului Mijlociu”. În continuare, ar fi luată în calcul desfășurarea a 3.000 de militari selectați din forța de reacție rapidă a Diviziei 82 Aeropurtate, o brigadă despre care se afirmă că poate interveni oriunde în lume în 18 ore. În scenariul descris, rolurile ar fi împărțite între forțele aeropurtate și pușcașii marini, cu o succesiune a fazelor operaționale: aproximativ 2.500 de pușcași marini din Unitatea 31 expediționară ar urma să execute asaltul inițial, transportați de nava amfibie USS Tripoli; după cucerirea insulei, geniştii ar repara infrastructura aeroportuară pentru a permite aducerea de întăriri și echipamente grele, inclusiv cu avioane C-130; forțele din Divizia 82 Aeropurtată ar putea fi folosite ulterior pentru a înlocui pușcașii marini, care „nu dispun de rezistența” necesară pentru o prezență prelungită, potrivit aceleiași relatări. Textul mai consemnează că nici Pentagonul, nici Comandamentul Central al SUA nu ar fi dat un ordin, iar acesta din urmă a refuzat să comenteze. Într-o notă separată, se arată că zvonuri despre lupte pe uscat circulă de două săptămâni și sunt puse în legătură cu dificultăți de circulație în strâmtoarea Ormuz, rută prin care ar tranzita 20% din petrolul mondial și 25% din gazul natural lichefiat. Digi24 mai notează, citând Le Figaro, că trimiterea de noi unități ar susține aceste informații: USS Tripoli ar fi plecat din Okinawa (Japonia) pe 11 martie și ar urma să fie însoțit de un al doilea grup amfibiu în jurul navei USS Boxer, care a părăsit San Diego pe 18 martie. [...]
Armata SUA susține că a lovit peste 10.000 de ținte în Iran , în contextul escaladării războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) afirmă, de asemenea, că a distrus două treimi din capacitățile de producție militară ale regimului iranian, iar șeful CENTCOM a transmis mesajul „Nu ne oprim aici”. Evoluțiile vin după ce președintele american Donald Trump a transmis Teheranului un plan de pace în 15 puncte, însă Iranul nu a oferit un răspuns oficial. În același timp, declarațiile oficialilor iranieni sunt prezentate ca fiind contradictorii: seara, ministrul de Externe de la Teheran a respins ideea negocierilor cu SUA, în timp ce la Casa Albă purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a spus că Trump poartă „discuții productive” cu Iranul, dar este pregătit să „dezlănțuie iadul” dacă nu se ajunge la un acord. Pe frontul din Liban, Hezbollah a respins miercuri orice negociere „sub foc” cu Israelul, relatează AFP, preluată de News.ro, conform informațiilor publicate de Digi24. Liderul grupării, Naim Qassem, a spus că o astfel de negociere ar însemna „capitulare”, în timp ce guvernul libanez face apel la discuții cu Israelul. Hezbollah a mai susținut că a lansat miercuri peste 80 de atacuri împotriva pozițiilor armatei israeliene și a localităților din Israel, cel mai mare număr într-o singură zi de la începutul războiului cu Israelul. Gruparea și-a asumat și atacuri asupra unor localități din nordul Israelului, inclusiv Kiryat Shmona, despre care autoritățile israeliene au spus că nu au produs victime. În paralel, bilanțul citat în material indică efecte umanitare majore: atacurile israeliene ar fi ucis 1.094 de persoane, dintre care 121 de copii, ar fi rănit peste 3.000 de persoane și ar fi provocat strămutarea a peste un milion de persoane începând cu 2 martie, potrivit unui nou bilanț publicat miercuri de Ministerul Sănătății. Principalele elemente noi din relatarea Digi24 pentru „ziua 27” a conflictului includ: planul de pace în 15 puncte transmis de Donald Trump Iranului și lipsa unui răspuns oficial de la Teheran; poziții publice divergente privind negocierile SUA–Iran (ministrul iranian de Externe versus declarațiile Casei Albe); afirmațiile CENTCOM privind peste 10.000 de ținte lovite în Iran și distrugerea a două treimi din capacitățile de producție militară; refuzul Hezbollah de a negocia „sub foc” și intensificarea atacurilor revendicate împotriva Israelului; actualizarea bilanțului victimelor și al strămutărilor, pe fondul continuării atacurilor. [...]
