Știri
Știri din categoria Externe

China ar fi livrat Iranului drone de atac și discută vânzarea unor rachete antinavă supersonice, potrivit unei investigații publicate de Middle East Eye, care citează oficiali arabi și o sursă din serviciile de informații regionale. Informațiile apar într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu.
Publicația susține că Beijingul a trecut de la furnizarea de sisteme defensive către transferul de armament ofensiv, inclusiv drone kamikaze. Anterior, presa relatase că Iranul a primit baterii de rachete sol-aer chineze după conflictul scurt cu Israelul din 2025.
Separat, Reuters a relatat că Teheranul este aproape de finalizarea unui acord pentru achiziția rachetelor antinavă CM-302, cu o rază de aproximativ 290 de kilometri, concepute pentru a zbura la altitudine joasă și viteză mare pentru a evita sistemele de apărare navală. Potrivit sursei, ministrul adjunct iranian al apărării, Massoud Oraei, ar fi fost în China în faza finală a negocierilor.
Nu există confirmări independente privind eventuale livrări de rachete hipersonice, iar Ministerul chinez de Externe a declarat că nu are informații despre negocierile privind CM-302.
Contextul este marcat de o mobilizare militară americană amplă în regiune. Potrivit relatărilor din presa americană, Washingtonul a desfășurat două grupuri de portavioane, inclusiv USS Abraham Lincoln și USS Gerald R. Ford, precum și zeci de avioane de luptă și aeronave de realimentare. Președintele Donald Trump a avertizat recent Iranul că are la dispoziție câteva zile pentru a ajunge la un acord nuclear, în caz contrar riscând o acțiune militară.
Date citate de Middle East Eye indică faptul că aproape 90% din exporturile de petrol iranian ar merge către China, iar achizițiile chineze de țiței iranian ar fi ajuns la zeci de miliarde de dolari în 2024, consolidând legătura economică dintre cele două state.
Posibila intensificare a cooperării militare chino-iraniene ar putea amplifica rivalitatea strategică dintre Beijing și Washington într-o regiune dominată tradițional de influența americană.
Recomandate

Donald Trump afirmă că o intervenție militară împotriva Iranului rămâne o opțiune , deși spune că nu a luat o decizie finală, potrivit unei relatări publicate de The Guardian . Declarațiile vin după încheierea fără rezultat clar a noii runde de negocieri privind programul nuclear iranian. Președintele american a acuzat Teheranul că nu negociază „cu bună credință” și a reiterat că Iranul nu poate deține arme nucleare. Întrebat dacă eventuale lovituri ar putea duce la schimbarea regimului, Trump a răspuns că „nimeni nu știe”, dar a lăsat deschisă posibilitatea folosirii forței. În paralel, Statele Unite au autorizat plecarea personalului neesențial și a familiilor acestora din Israel , iar Departamentul de Stat le-a recomandat cetățenilor americani să ia în calcul părăsirea țării cât timp există zboruri comerciale disponibile. SUA au mobilizat două grupuri navale cu portavioane în regiune, pregătite pentru o eventuală operațiune. Pe de altă parte, ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi , mediator în negocieri, a declarat că un acord este „la îndemână”. Potrivit acestuia, Iranul ar fi dispus să nu producă material nuclear destinat unei bombe, să reducă nivelul de îmbogățire a uraniului și să permită acces deplin inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Diferențele rămân însă semnificative. Iranul refuză să exporte stocul de aproximativ 400 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit și insistă asupra dreptului de a continua îmbogățirea pe teritoriul său. Agenția ONU a transmis că nu cunoaște locația exactă a acestui stoc și a cerut acces imediat la instalații. Secretarul de stat Marco Rubio urmează să viziteze Israelul la începutul săptămânii viitoare, în timp ce vicepreședintele JD Vance a declarat că SUA ar putea recurge la lovituri limitate fără a intra într-un conflict de durată . Următoarea rundă tehnică de negocieri este programată la Viena, la sediul agenției nucleare a ONU. [...]

Israelul a lansat un atac „preventiv” asupra Iranului, iar explozii au zguduit Teheranul sâmbătă dimineață, pe fondul unor tensiuni regionale în creștere, potrivit BBC , CNN și presa israeliană . Trei explozii au fost auzite în centrul capitalei iraniene, iar ulterior agenția iraniană Tasnim a relatat despre alte două deflagrații în zona Seyyed Khandan din nordul orașului. Martori citați de Associated Press au confirmat zgomote puternice în mai multe cartiere. În paralel, în Israel au fost activate sirenele de avertizare pe întreg teritoriul, semn că autoritățile anticipează un posibil răspuns cu rachete sau drone din partea Iranului. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a anunțat instituirea stării de urgență și a precizat că operațiunea are ca scop „eliminarea amenințărilor la adresa Statului Israel”, susținând că existau informații privind atacuri iminente împotriva teritoriului și populației civile israeliene. La acest moment nu există date care să indice o implicare directă a Statelor Unite în loviturile anunțate de Israel. Contextul este unul extrem de tensionat. În ultimele zile, mai multe state occidentale și-au redus personalul diplomatic din Teheran, iar unele companii aeriene au suspendat zborurile către Iran. Portavionul american USS Gerald Ford a ajuns vineri în apropierea coastelor Israelului, informează Haaretz . Președintele american Donald Trump a declarat recent că nu este mulțumit de evoluția negocierilor cu Teheranul privind programul nuclear, dar a subliniat că nu a decis dacă va recurge la forță militară. Situația are și implicații pentru România. Ministerul Afacerilor Externe a aprobat repatrierea voluntară a personalului neesențial din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv, al Consulatului General de la Haifa și al Oficiului de Reprezentare de la Ramallah, anunțând că monitorizează evoluțiile și este pregătit să acorde protecție consulară cetățenilor români. Deznodământul rămâne incert. Atacul israelian marchează o escaladare directă între cele două state, într-un moment în care negocierile privind programul nuclear iranian nu au produs un acord, iar regiunea se află deja într-un echilibru fragil. [...]

JD Vance exclude un război prelungit cu Iranul în cazul unui atac american , potrivit Știrile ProTV , care citează declarații acordate de vicepreședintele SUA publicației The Washington Post . Oficialul american a afirmat că „nu există nicio șansă” ca o eventuală acțiune militară împotriva Iranului să se transforme într-un conflict de durată în Orientul Mijlociu. „Ideea că vom fi angajați într-un război în Orientul Mijlociu timp de ani de zile, fără un sfârșit previzibil - nu există nicio șansă ca acest lucru să se întâmple”, a declarat Vance. El a adăugat că opțiunea preferată rămâne cea diplomatică, însă a condiționat evoluția situației de „ceea ce fac și spun iranienii”. Declarațiile vin în contextul celei de-a treia runde de negocieri dintre administrația Trump și Iran, desfășurată joi, 27 februarie 2026, la Geneva, sub medierea Omanului. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a descris discuțiile drept „cele mai intense” de până acum, semn al tensiunilor persistente legate de programul nuclear al Teheranului. Poziția exprimată de vicepreședintele american încearcă să transmită un mesaj de descurajare a ideii unui nou conflict extins în regiune, în condițiile în care Statele Unite și-au consolidat recent prezența militară în Orientul Mijlociu. În paralel, presiunea diplomatică rămâne activă, iar rezultatul negocierilor de la Geneva ar putea influența decisiv evoluția relațiilor dintre Washington și Teheran. [...]

Mai multe state arabe refuză să permită SUA folosirea bazelor lor pentru un eventual atac asupra Iranului , pe fondul intensificării presiunilor exercitate de președintele Donald Trump înaintea unui nou termen-limită privind negocierile nucleare, relatează Newsweek . În ciuda acumulării de forțe americane în regiune, partenerii tradiționali ai Washingtonului cer reținere și susțin soluții diplomatice. Opoziție explicită în regiune Iordania a transmis clar că nu va permite folosirea teritoriului său ca „rampă de lansare” pentru atacuri împotriva Iranului, deși găzduiește forțe americane în baza unui acord de apărare. Oficialii de la Amman au subliniat că prioritatea este protejarea suveranității și evitarea extinderii conflictului. Poziții similare au fost exprimate de: Arabia Saudită, prin prințul moștenitor Mohammed bin Salman, care a reafirmat respectarea suveranității Iranului; Emiratele Arabe Unite, care au exclus utilizarea spațiului lor aerian pentru operațiuni ostile; Qatar, Bahrain și Kuweit, state ce găzduiesc baze americane importante; Turcia, aliat NATO , care a avertizat că regiunea „nu este în măsură să gestioneze un nou război”. În paralel, Omanul mediază discuțiile nucleare dintre Washington și Teheran, iar în Irak și Yemen miliții aliniate Iranului au amenințat cu intervenția în cazul unui atac american. Alternativele militare ale SUA Refuzul accesului la baze terestre ar complica logistica unei operațiuni, însă nu o face imposibilă. În iunie 2025, SUA au demonstrat capacitatea de a lovi ținte iraniene cu bombardiere stealth B-2 trimise direct din Missouri, pe o distanță de peste 11.000 de kilometri. În prezent, Washingtonul dispune în regiune de: două grupuri de atac cu portavioane, inclusiv USS Abraham Lincoln și USS Gerald R. Ford; capacități aeriene și sisteme de apărare antirachetă deja desfășurate în statele partenere; forțe navale capabile să opereze din Golful Oman și Marea Roșie. Donald Trump a respins informațiile potrivit cărora ar exista rezerve în interiorul armatei privind un nou atac și a insistat că preferă un acord, dar că, în lipsa acestuia, consecințele pentru Iran ar fi severe. Pe fondul opoziției regionale și al tensiunilor acumulate după conflictul din iunie 2025, miza rămâne dacă presiunea militară va forța un compromis diplomatic sau va aduce Orientul Mijlociu în pragul unui nou război de amploare. [...]

Statele Unite confirmă oficial că au atacat Iranul alături de Israe l, iar operațiunea este în desfășurare sâmbătă dimineață, potrivit unei actualizări publicate de The New York Times . După informațiile inițiale privind exploziile din Teheran și anunțul Israelului despre un „atac preventiv”, oficiali americani și israelieni au confirmat în mod explicit că loviturile sunt coordonate și implică direct forțe ale SUA. Un oficial american a declarat că atacurile militare ale Statelor Unite asupra Iranului sunt în desfășurare, iar alți reprezentanți citați sub protecția anonimatului au precizat că sunt executate zeci de lovituri cu avioane de atac de la baze din Orientul Mijlociu și de pe cel puțin un portavion. Sursele americane susțin că ofensiva actuală este mai amplă decât bombardamentele din iunie 2025, când SUA au vizat trei instalații nucleare iraniene în timpul conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran. De partea israeliană, ministrul Apărării, Israel Katz , a anunțat oficial declanșarea operațiunii și instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării . Guvernul de la Ierusalim a suspendat zborurile civile, a închis școli și locuri de muncă neesențiale și a activat sistemele de alertă antiaeriană, anticipând represalii din partea Teheranului. Confirmările vin la scurt timp după eșecul unei runde de negocieri americano-iraniene desfășurate în Elveția, privind limitarea programului nuclear al Iranului. Președintele Donald Trump declarase vineri că nu este mulțumit de evoluția discuțiilor și că, deși preferă o soluție diplomatică, „uneori trebuie” folosită forța. Potrivit publicației americane, decizia de a lovi Iranul a fost luată după ce administrația de la Washington a concluzionat că șansele unui acord rapid sunt reduse. În Teheran, explozii puternice au fost raportate în zone centrale, inclusiv în cartiere unde se află instituții-cheie ale statului iranian. Până în acest moment, autoritățile de la Teheran nu au oferit un bilanț oficial și nici detalii clare despre țintele lovite. Prin aceste declarații oficiale, conflictul intră într-o nouă fază, marcată nu doar de implicarea directă a Israelului, ci și de participarea confirmată a Statelor Unite, ceea ce ridică semnificativ riscul unei escaladări regionale rapide. [...]

Președintele Iranului afirmă că un decret religios interzice arma nucleară , în timp ce a treia rundă de negocieri cu SUA, desfășurată la Geneva pe 26 februarie 2026, s-a încheiat fără un acord. Potrivit Reuters , Masoud Pezeshkian a invocat fatwa emisă în anii 2000 de liderul suprem Ali Khamenei, care interzice producerea, stocarea și utilizarea armelor nucleare, susținând că „liderul religios al unei societăți nu poate minți” și că, odată ce a declarat că Iranul nu va avea arma nucleară, acest angajament este obligatoriu. Declarația vine ca răspuns direct la solicitările președintelui american Donald Trump, care a cerut public Teheranului să rostească explicit formula „nu vom avea niciodată armă nucleară”, relatează The Times of Israel . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a transmis la rândul său că Iranul „nu va dezvolta niciodată o armă nucleară”, mesaj întărit și de consilierul Ali Shamkhani. Negocierile indirecte au fost mediate de ministrul de Externe al Omanului, Badr al-Busaidi. Delegația americană a fost condusă de emisarul special Steve Witkoff , iar partea iraniană de Abbas Araghchi. Oficialul omanian a vorbit despre „progrese semnificative”, însă fără un compromis final, următoarea rundă tehnică fiind programată la Viena. Punctele de blocaj rămân clare: Washingtonul cere oprirea totală a îmbogățirii uraniului; Teheranul insistă că îmbogățirea este un drept suveran; Iranul solicită ridicarea sancțiunilor internaționale. Potrivit unei analize a Atlantic Council , există dezbateri privind caracterul obligatoriu al fatwa-ei, unii experți susținând că interdicția vizează în principal utilizarea armelor nucleare, nu neapărat producția sau stocarea. În acest context, rămâne incert dacă reasigurările Teheranului vor fi suficiente pentru Washington, în condițiile în care termenul-limită invocat de Trump pentru un acord se apropie, iar tensiunile militare din regiune sunt în creștere. [...]