Știri
Știri din categoria Externe
Traian Băsescu spune că SUA nu și-au atins obiectivele inițiale în Iran, iar între timp au apărut mize noi care pun Washingtonul „într-o situație dificilă”, potrivit HotNews.ro. Fostul președinte a făcut declarațiile vineri, la B1 TV, în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu.
Băsescu a afirmat că Statele Unite ar fi intrat „în acest război împreună cu Israelul”, indicând două obiective: distrugerea uraniului îmbogățit din programul nuclear iranian și schimbarea regimului de la Teheran. În opinia sa, până acum nu a fost atins niciunul dintre aceste obiective.
„Statele Unite sunt într-o situație dificilă în Orientul Mijlociu în momentul de față.”
În schimb, fostul șef al statului susține că au apărut „obiective fundamentale noi”, primul fiind redeschiderea „în siguranță și în deplină libertate” a traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Băsescu a argumentat că SUA nu vor putea pretinde că au câștigat un război cu Iranul atât timp cât Teheranul controlează traficul prin Ormuz și a spus că această dificultate ar fi fost subestimată.
Al doilea obiectiv nou invocat este recâștigarea încrederii aliaților SUA din regiune, în condițiile în care, spune el, infrastructuri din țările din Golf ar fi fost lovite de atacuri iraniene, deși Washingtonul „trebuia să le garanteze securitatea”. În același context, Băsescu a amintit rolul statelor furnizoare de petrol în consacrarea dolarului ca monedă de plată pentru hidrocarburi, prin mecanismul petrodolarilor.
Referitor la o ofensivă anunțată de SUA pentru redeschiderea Ormuzului, Băsescu a susținut că strâmtoarea este „ușor de apărat de către iranieni” și a insistat că nu ar fi minată, invocând faptul că Teheranul permite trecerea unor nave ale „țărilor prietene”. În evaluarea sa, scoaterea strâmtorii de sub control iranian ar fi „o operațiune extrem de dificilă”, deoarece partea de nord este dominată de teritoriul iranian, iar securizarea traficului ar presupune neutralizarea mijloacelor de lovire ale Iranului de pe propriul țărm.
Recomandate
Marea Britanie a aprobat ca SUA să folosească baze britanice pentru lovituri în Iran , într-un context de escaladare în Strâmtoarea Ormuz, despre care sursa afirmă că ar fi fost blocată de Iran de la începutul lunii martie. Guvernul condus de Keir Starmer a confirmat vineri decizia, după o reuniune a miniștrilor dedicată situației din regiune, relatează Reuters . Acordul ar viza operațiuni destinate distrugerii unor baze de rachete iraniene care ar fi fost folosite pentru atacarea navelor din Strâmtoarea Ormuz. Conform informațiilor citate, Starmer respinsese inițial solicitarea SUA, invocând nevoia de a fi convins că orice acțiune militară este legală. Ulterior, și-ar fi schimbat poziția după ce Iranul a atacat aliați britanici din regiune, notează aceeași relatare. Accesul SUA ar fi fost autorizat la RAF Fairford și la baza comună SUA–Marea Britanie Diego Garcia, în Oceanul Indian. Reuters indică faptul că aceste facilități ar urma să fie folosite în cadrul operațiunilor menționate. Teheranul a reacționat imediat, iar ministrul de externe Abbas Araqchi l-a acuzat pe Starmer că „pune în pericol viețile britanicilor” și a spus că Iranul „își va exercita dreptul la autoapărare”, potrivit relatării citate. În paralel, Downing Street a cerut „o dezescaladare urgentă și o rezolvare rapidă a războiului”. Totodată, un sondaj YouGov menționat de Reuters arată că 59% dintre britanici se opun atacurilor SUA–Israel asupra Iranului. [...]
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a coborât la 5-6 nave pe zi , potrivit Antena 3 CNN , care citează date analizate de BBC în contextul atacurilor periodice asupra transportului maritim din zonă, atribuite forțelor iraniene. Conform BBC , de la începutul lunii martie au traversat strâmtoarea puțin sub 100 de nave. În același timp, traficul zilnic ar fi scăzut cu aproximativ 95% față de perioada de dinaintea războiului cu Iranul, început pe 28 februarie, când circa 138 de nave traversau zilnic ruta, potrivit Joint Maritime Information Centre , transportând aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol. Datele furnizate de analiștii Kpler indică 99 de nave care au trecut prin strâmtoare în martie, ceea ce înseamnă o medie de 5-6 nave pe zi. BBC a analizat ce tip de nave își asumă traversarea și a concluzionat că aproximativ o treime dintre trecerile recente au fost realizate de nave cu legături cu Iranul, inclusiv 14 nave sub pavilion iranian și altele aflate sub sancțiuni pentru presupuse conexiuni cu comerțul petrolier al Teheranului. Alte nouă nave ar fi aparținut unor companii cu adrese asociate Chinei, iar șase aveau India ca destinație declarată. În paralel, analiza arată că unele nave par să fi modificat traseul, navigând mai aproape de coasta Iranului. Bradley Martin, cercetător principal la RAND Corporation, a spus pentru BBC Verify că un petrolier sub pavilion pakistanez ar fi urmat, cel mai probabil, „un set de instrucțiuni din partea Iranului”, iar ruta ar putea sugera fie prezența unor mine, fie o încercare de a face nava mai ușor de identificat. Michelle Wiese Bockmann, de la Windward Maritime Analytics, a susținut că, prin astfel de devieri, navele ajung în apele teritoriale ale Iranului și intră sub regulile maritime impuse de Teheran, în loc să folosească culoarul internațional de navigație. Riscurile rămân ridicate: BBC spune că a verificat 20 de nave comerciale atacate în largul coastei iraniene de la începutul conflictului, nu toate în imediata apropiere a strâmtorii. Printre incidentele menționate se numără atacul din 11 martie asupra cargoului Mayuree Naree (pavilion thailandez), lovit de două proiectile în timpul traversării, cu trei membri ai echipajului încă dispăruți, precum și atacuri în aceeași zi asupra navei Star Gwyneth (deținută de o companie grecească) și asupra MT Safesea Vishnu (în proprietatea unei companii americane). În evaluarea citată de BBC, combinația de drone, rachete, ambarcațiuni rapide și posibil mine, amplificată de geografia îngustă și muntos-litorală a strâmtorii, complică semnificativ protecția traficului comercial pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. [...]
Iranul amenință cu „zero restricții” dacă infrastructura sa energetică va fi atacată din nou , într-un context de escaladare rapidă a conflictului cu Statele Unite și Israel, ajuns în a treia săptămână. Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că Teheranul a folosit până acum doar „o fracțiune” din capacitatea sa militară. Avertismentul vine după lovituri asupra unor obiective energetice majore, inclusiv câmpul de gaze South Pars, unul dintre cele mai mari din lume. Conform Associated Press , atacurile au dus la oprirea unor instalații importante și au declanșat reacții în lanț pe piețele energetice globale. În paralel, Iranul a lansat atacuri extinse în regiunea Golfului, vizând infrastructură energetică și obiective din mai multe state. Potrivit relatărilor din presa internațională, inclusiv Wall Street Journal , loviturile au afectat inclusiv facilități de gaz natural lichefiat din Qatar, reducând capacitatea de export și amplificând criza energetică. Conflictul are deja un impact major: peste 1.300 de persoane au fost ucise în Iran, iar tensiunile au dus la creșteri semnificative ale prețului petrolului, care a depășit 115 dolari pe baril. În același timp, Strâmtoarea Hormuz , prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial, rămâne un punct critic de risc. Mesajul Teheranului indică o posibilă escaladare majoră, în condițiile în care atât SUA, cât și Israelul continuă operațiunile militare, iar infrastructura energetică devine o țintă centrală în conflict. [...]
Donald Trump a spus că nu va desfășura trupe terestre în războiul împotriva Iranului , potrivit Agerpres , care citează agențiile Reuters și AFP. Declarația vine la aproape trei săptămâni de la începutul campaniei de bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. În fața presei, la Casa Albă, Trump a afirmat că nu trimite trupe „nicăieri”, în timpul întâlnirii cu șefa guvernului japonez, Sanae Takaichi. El a adăugat că, dacă ar fi făcut-o, nu ar fi anunțat public acest lucru. Agerpres consemnează că președintele american a mai abordat subiectul, însă pozițiile sale au variat. Pe 2 martie, la două zile după declanșarea războiului, Trump declara că nu ar ezita să trimită militari americani pe teren în Iran „dacă va fi necesar”. Marți, întrebat dacă se teme de un „nou Vietnam” în eventualitatea unor operațiuni terestre, el a răspuns că „nu se teme de nimic”. Între timp, Reuters a relatat miercuri că administrația Trump analizează desfășurarea a mii de militari americani pentru a consolida operațiunile împotriva Iranului, citând trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile. Pe fondul bombardamentelor care au afectat conducerea politică și militară a Iranului, regimul de la Teheran continuă represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și a intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde controlul. În acest context, perspectiva unei încheieri rapide a conflictului rămâne incertă, iar ideea unei intervenții terestre este discutată tot mai des, inclusiv sub forma unei operațiuni limitate pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. [...]
Iranul a cerut Germaniei să „clarifice rolul” bazei americane de la Ramstein în atacurile aeriene ale SUA asupra teritoriului iranian, potrivit AGERPRES , care citează o declarație făcută joi pentru AFP de ambasadorul Iranului la Berlin, Majid Nili. Solicitarea vizează baza militară americană de la Ramstein, descrisă drept cea mai mare din Europa, pe fondul bombardamentelor pe care Statele Unite le desfășoară în prezent împotriva Iranului. „Teheranul a cerut Germaniei să «clarifice rolul» bazei militare americane de la Ramstein, cea mai mare din Europa, în atacurile aeriene desfășurate în prezent de SUA asupra teritoriului iranian”, a declarat joi pentru AFP ambasadorul Iranului la Berlin, Majid Nili. Din informațiile publicate, nu rezultă dacă autoritățile germane au oferit un răspuns oficial la această cerere și nici ce elemente concrete ar fi invocat partea iraniană în legătură cu rolul bazei. Articolul AGERPRES este disponibil integral doar abonaților, iar detaliile suplimentare despre demersul diplomatic și eventualele reacții ale Berlinului nu sunt accesibile în materialul consultat. [...]
Aliații NATO poartă „discuții intense” despre blocarea Strâmtorii Ormuz , iar secretarul general Mark Rutte spune că vor ajunge la o soluție, potrivit Bursa , care citează EFE. Declarația a fost făcută joi, într-o conferință de presă susținută alături de președintele Nicușor Dan, pe fondul tensiunilor generate de decizia Iranului de a bloca ruta maritimă. Discuții între aliați și rolul SUA în deblocarea rutei Rutte a indicat că discuțiile au loc atât între aliați, cât și cu Statele Unite, în căutarea „celei mai bune modalități” de a răspunde unei „probleme majore de securitate”. Miza este protejarea interesului comun al statelor aliate, într-un context în care blocarea Strâmtorii Ormuz afectează direct fluxurile globale de energie. „Se discută intens între aliaţi, cu Statele Unite şi între ei, despre cea mai bună modalitate de a aborda această problemă majoră de securitate. (...) Sunt convins că aliaţii vor face tot posibilul pentru a apăra interesul comun şi vom găsi o soluţie”, a afirmat Mark Rutte. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută strategică esențială pentru transportul de energie, iar EFE amintește că blocarea a venit după bombardamente americano-israeliene. În acest cadru, discuțiile din interiorul NATO capătă o dimensiune practică: dacă și în ce formă ar trebui sprijinită redeschiderea rutei, în condițiile în care pozițiile aliaților nu sunt aliniate. Presiuni politice și efecte economice: prețul petrolului, în creștere În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a criticat refuzul unor aliați NATO, inclusiv Franța și Regatul Unit, de a sprijini redeschiderea rutei, consemnează AFP. Înainte de conflict, prin Strâmtoarea Ormuz tranzita aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, ceea ce explică sensibilitatea piețelor la orice întrerupere prelungită. AFP mai relatează că blocarea strâmtorii a dus la creșteri semnificative ale prețurilor petrolului în ultimele două săptămâni. Tot potrivit agenției, Trump a cerut luni sprijinul marilor puteri pentru garantarea securității căii maritime, iar marți a numit refuzul unor state NATO o „greșeală cu adevărat stupidă”, pentru ca ulterior să susțină că SUA nu ar mai avea nevoie de acest sprijin. Între timp, armata americană a lansat atacuri asupra unor situri iraniene de rachete din apropierea Strâmtorii Ormuz, folosind bombe antibuncăr, precizează AFP. [...]
