Știri
Știri din categoria Externe
Traian Băsescu spune că SUA nu și-au atins obiectivele inițiale în Iran, iar între timp au apărut mize noi care pun Washingtonul „într-o situație dificilă”, potrivit HotNews.ro. Fostul președinte a făcut declarațiile vineri, la B1 TV, în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu.
Băsescu a afirmat că Statele Unite ar fi intrat „în acest război împreună cu Israelul”, indicând două obiective: distrugerea uraniului îmbogățit din programul nuclear iranian și schimbarea regimului de la Teheran. În opinia sa, până acum nu a fost atins niciunul dintre aceste obiective.
„Statele Unite sunt într-o situație dificilă în Orientul Mijlociu în momentul de față.”
În schimb, fostul șef al statului susține că au apărut „obiective fundamentale noi”, primul fiind redeschiderea „în siguranță și în deplină libertate” a traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Băsescu a argumentat că SUA nu vor putea pretinde că au câștigat un război cu Iranul atât timp cât Teheranul controlează traficul prin Ormuz și a spus că această dificultate ar fi fost subestimată.
Al doilea obiectiv nou invocat este recâștigarea încrederii aliaților SUA din regiune, în condițiile în care, spune el, infrastructuri din țările din Golf ar fi fost lovite de atacuri iraniene, deși Washingtonul „trebuia să le garanteze securitatea”. În același context, Băsescu a amintit rolul statelor furnizoare de petrol în consacrarea dolarului ca monedă de plată pentru hidrocarburi, prin mecanismul petrodolarilor.
Referitor la o ofensivă anunțată de SUA pentru redeschiderea Ormuzului, Băsescu a susținut că strâmtoarea este „ușor de apărat de către iranieni” și a insistat că nu ar fi minată, invocând faptul că Teheranul permite trecerea unor nave ale „țărilor prietene”. În evaluarea sa, scoaterea strâmtorii de sub control iranian ar fi „o operațiune extrem de dificilă”, deoarece partea de nord este dominată de teritoriul iranian, iar securizarea traficului ar presupune neutralizarea mijloacelor de lovire ale Iranului de pe propriul țărm.
Recomandate
Iran vrea să introducă taxe de până la 7% din valoarea mărfii pentru navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Hormuz , într-un plan aflat în analiza Parlamentului de la Teheran, cu potențial de a crește costurile de transport pe una dintre cele mai importante rute pentru petrol și gaze, potrivit NPR . Proiectul prevede și interzicerea tranzitului pentru nave asociate SUA, Israelului și altor „țări ostile”, până când Iranul ar fi „compensat pentru pagubele de război”, conform presei de stat iraniene citate de publicație. Planul ar introduce un mecanism de cost direct pentru companii: o taxă de până la 7% din valoarea încărcăturii pentru navele comerciale care trec prin strâmtoare. În plus, ar exista amenzi de 20% din valoarea mărfii pentru navele care ar încălca condițiile impuse de Iran. Rute „temporare” și disputa privind controlul strâmtorii Iranul a transmis miercuri că finalizează un acord privind rutele de navigație cu Oman , aliat al SUA aflat pe cealaltă parte a Strâmtorii Hormuz. Potrivit presei de stat iraniene, Ministerul de Externe de la Teheran ar fi indicat că navele ar urma să intre prin coridorul nordic, aproape de coasta iraniană, și să iasă prin coridorul sudic, aproape de coasta Omanului. Oman nu a comentat, notează NPR. Administrația Trump contestă însă această interpretare. Un oficial american, citat de NPR sub protecția anonimatului, a spus că eventualele rute temporare nu ar implica „aprobări sau permisiuni și nici taxe ori tarife”, argumentând că Strâmtoarea Hormuz este o cale navigabilă internațională. Ulterior, președintele Donald Trump a afirmat că SUA „controlează” în prezent strâmtoarea prin blocada navală asupra Iranului. Context: războiul și efectele economice ale închiderii Evoluția vine la peste cinci luni după ce SUA și Israel au început războiul împotriva Iranului, la 28 februarie, conform NPR. Strâmtoarea Hormuz a rămas deschisă pentru transportul maritim până la declanșarea conflictului, însă, după atacurile comune ale Israelului și SUA, Iranul a ripostat în regiune și a susținut că a preluat controlul asupra acestei rute critice. În acest context, SUA au impus o blocadă navală asupra Iranului în aprilie și din nou în iulie, pe care o mențin, potrivit aceleiași surse. NPR notează că închiderea strâmtorii a produs „o perturbare majoră” a aprovizionării cu combustibil și îngrășăminte, a împins prețurile în sus și a afectat economii din întreaga lume. Ce urmează: negocieri pentru redeschidere și presiune regională Președintele Trump a declarat joi că negocierile pentru redeschiderea strâmtorii avansează. Tot joi, ministrul de externe al Turciei, implicat în mediere, a spus că un acord temporar între SUA și Iran ar putea fi anunțat curând, potrivit NPR. Statele din Golf, expuse represaliilor iraniene asupra unor situri militare americane în timpul războiului, împing părțile către un acord interimar de detensionare, de teama unei noi escaladări care ar putea pune în pericol infrastructura lor petrolieră, vulnerabilă la atacuri cu drone și rachete, mai arată publicația. [...]
Acordul Iran–Oman pentru un nou traseu prin Ormuz riscă să nu deblocheze rapid comerțul cu petrol , deoarece Teheranul condiționează înțelegerea de absența „părților terțe” și susține că factorii de insecuritate rămân, potrivit HotNews . Iranul a anunțat miercuri că a ajuns la un acord cu Sultanatul Oman privind „un nou traseu” pentru tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz , după ce „coordonatele geografice” ale rutei au fost aprobate de ambele părți, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghaei, citat de agenția Irna. Oficialul iranian a spus că cele două state lucrează la o „declarație comună”, dar a introdus o condiție explicită: „Părțile terțe să nu vină să împiedice procesul”. De ce contează: Ormuz rămâne blocată, iar riscul operațional persistă De la reluarea ostilităților cu Statele Unite la începutul lunii iulie, Iranul „blochează din nou” Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care, înainte de război, trecea „o cincime din comerțul mondial cu hidrocarburi”, potrivit aceleiași surse. În acest context, chiar și un acord tehnic cu Omanul nu garantează automat o trecere sigură și predictibilă pentru nave. Baghaei a susținut că, inclusiv în scenariul unui acord, tranzitul nu ar deveni „lipsit de riscuri”, deoarece „factorii care fac ca Strâmtoarea Ormuz să fie nesigură” ar veni „din partea Statelor Unite”. El a invocat blocada navală impusă de Washington ca represalii, precum și „alte acțiuni agresive și amenințătoare” împotriva Iranului și intereselor sale. Negocieri paralele și mesaje contradictorii SUA–Iran Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că Teheranul ar dori un acord pentru redeschiderea rutei navale, însă Iranul neagă existența discuțiilor cu Washingtonul și indică drept alternativă o înțelegere cu Omanul. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat miercuri la Fox News că negocierile cu Iranul au fost dificile și că procesul va fi de durată: „Va fi complicat și va dura mult timp până se va ajunge la un acord”. Totodată, Trump a spus marți că strâmtoarea se va redeschide „foarte curând”, avertizând că, în caz contrar, Iranul ar urma să fie lovit „foarte puternic”, și a indicat că un acord ar putea fi încheiat până joi. Teheranul a negat însă orice discuție cu Washingtonul. (În context, HotNews trimite la un material anterior despre declarațiile lui Trump: HotNews .) Miza imediată: rute, taxe și dreptul mării Iranul nu vizează o revenire la situația de dinainte de război și permite, „deocamdată”, doar o singură rută, de-a lungul coastelor sale. În plus, Teheranul ia în calcul introducerea unor „taxe de serviciu”, idee respinsă de Statele Unite și de alte țări și care, potrivit sursei, contravine dreptului internațional al mării. Pe fondul tensiunilor, instituirea unei rute omaneze în luna iunie a provocat reacția Iranului și a fost urmată de „o serie de atacuri asupra navelor”, ceea ce amplifică incertitudinea pentru operatorii maritimi și pentru lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
JD Vance susține că SUA au „distrus” programul nuclear al Iranului , o afirmație care ridică miza negocierilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Informația apare într-un material Al Jazeera , publicat pe 8 august 2026. Vicepreședintele american JD Vance a declarat că Washingtonul a „distrus” programul nuclear al Iranului și i-a degradat capacitățile militare. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre natura acțiunilor invocate sau despre evaluări independente care să confirme afirmația. În același timp, Teheranul cere Statelor Unite compensații și încetarea blocadei navale înainte de a redeschide Strâmtoarea Hormuz. Condiționarea redeschiderii de aceste cerințe indică faptul că disputa are o componentă operațională directă asupra transportului maritim într-una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Din perspectiva piețelor și a companiilor dependente de transportul maritim, mesajul relevant este că redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet politic mai larg, în care Iranul cere concesii concrete, iar SUA își afirmă public poziția de forță. Materialul nu precizează un calendar sau pași agreați pentru reluarea traficului prin strâmtoare. [...]
Iran și Oman au convenit un cadru pentru Strâmtoarea Hormuz , dar decizia finală rămâne la nivel politic , potrivit Al Jazeera , care citează presa de stat iraniană și un oficial. Înțelegerea vizează un „cadru” de cooperare privind Strâmtoarea Hormuz, unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru transporturile maritime de energie, însă oficialul citat a precizat că „o decizie finală urmează să fie luată la niveluri superioare”. Informația este limitată la acest element din actualizarea în timp real publicată pe 8 august 2026, fără detalii despre conținutul cadrului convenit, calendar sau mecanisme de implementare. [...]
Rusia ar pregăti o nouă campanie de lovituri asupra infrastructurii energetice din Kiev , cu un posibil debut încă din august, pe fondul deficitului Ucrainei de interceptoare pentru rachete balistice, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Miza este una operațională: atacurile ar putea întrerupe lucrările de reparare și întărire a rețelelor energetice avariate în iarna 2025–2026. ISW notează că Rusia a început campania de lovituri din toamna 2025 și iarna 2025–2026 la începutul lui septembrie 2025, iar acum ar putea încerca să pornească mai devreme ciclul 2026–2027, pentru a profita de lipsa curentă de interceptoare balistice de partea Ucrainei. În această logică, loviturile asupra infrastructurii energetice din Kiev „în săptămânile următoare” ar urmări să reducă capacitatea Ucrainei de a repara și consolida obiectivele deja afectate. Ce știe și ce nu știe ISW despre țintele energetice Evaluarea subliniază o limitare importantă: nu este clar câte facilități energetice a reușit Ucraina să repare după iarna trecută și, implicit, câte ținte „disponibile” ar avea Rusia pentru o nouă rundă de atacuri în 2026. Această incertitudine complică estimarea impactului potențial și a duratei întreruperilor. Context operațional: atacuri aeriene și evoluții pe teren În același buletin, ISW consemnează că Rusia a lansat peste noapte șase rachete și 151 de drone împotriva Ucrainei. Separat, sunt menționate mai multe incidente și evoluții recente: drone nespecificate ar fi efectuat mai multe survoluri deasupra unei baze din Germania unde se repară sisteme de apărare antiaeriană Patriot (7 august); o dronă-capcană ucraineană de tip „Maya” ar fi explodat în Bulgaria (dimineața de 8 august); forțele ucrainene ar fi avansat recent la nord-est de orașul Harkiv. Pentru cititorii din România, elementul cu relevanță directă rămâne riscul unei noi campanii concentrate pe energie în capitala ucraineană, care poate amplifica presiunea asupra sistemului energetic înainte de sezonul rece și poate influența prioritățile de apărare antiaeriană ale Ucrainei în perioada următoare. [...]
Refuzul lui Elon Musk de a ridica restricțiile Starlink limitează opțiunile operaționale ale Ucrainei pentru lovituri la distanță mare , într-un moment în care Kievul încearcă să extindă folosirea tehnologiei occidentale în război, potrivit news.ro , care citează The Atlantic, preluat de Kyiv Post. Într-o întâlnire recentă, președintele Volodimir Zelenski i-ar fi cerut președintelui american Donald Trump să intervină și să facă presiuni asupra lui Musk pentru ridicarea restricțiilor geografice impuse rețelei operate de SpaceX. Zelenski ar urmări ca armata ucraineană să folosească sistemul de sateliți pentru a ghida lovituri de lungă distanță împotriva bateriilor de rachete rusești care atacă regulat Kievul și alte orașe. Publicația notează însă că Trump nu i-ar fi oferit lui Zelenski un răspuns clar privind o eventuală intervenție pe lângă Musk. Ce încearcă Kievul și de ce contează Miza este una strict operațională: accesul la Starlink pentru ghidarea loviturilor „în adâncime” ar putea crește capacitatea Ucrainei de a lovi ținte militare rusești aflate la distanță mare, în special sisteme de rachete care bombardează orașe ucrainene. În paralel, refuzul lui Musk este prezentat ca parte a unei dificultăți mai largi a Ucrainei de a obține nu doar tehnologie militară americană avansată, ci și autorizații pentru utilizarea ei fără restricții, inclusiv în proiecte de producție comună care „s-au lovit de obstacole”, potrivit relatării. Argumentul invocat de Musk: riscul de escaladare Fostul ministru ucrainean al apărării, Mîhailo Fedorov, ar fi încercat la rândul său să-l convingă pe Musk, inclusiv prin canale neoficiale, conform unor colaboratori apropiați ai lui Fedorov citați de The Atlantic. În ciuda demersurilor, Musk ar fi rămas reticent. „În acest moment, nu există nicio decizie pozitivă”, a declarat miercuri unul dintre colaboratorii lui Fedorov. Potrivit aceleiași surse, Musk ar invoca riscurile unei posibile escaladări din partea Rusiei dacă Starlink ar fi folosit pentru a facilita lovituri în profunzime și le-ar spune repetat oficialilor ucraineni că „este timpul să se ajungă la o înțelegere” pentru a pune capăt războiului. Context: alte limitări americane privind tehnologia militară În același tablou al restricțiilor, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a confirmat că Washingtonul nu va permite Ucrainei să producă intern rachete interceptoare Patriot , invocând controale stricte la export. El a făcut declarația la Fox Business, potrivit news.ro. Trump lansase anterior ideea acordării unei licențe de producție la summitul NATO din iulie de la Ankara, dar ulterior și-a nuanțat poziția, afirmând că transferul unei tehnologii sensibile este dificil, deoarece țările beneficiare „se pot întoarce împotriva ta într-o bună zi”. Separat, sâmbătă dimineață, atacuri cu drone rusești au vizat locomotiva unui tren de călători din regiunea Sumî și au rănit cel puțin patru civili în orașul Herson, în sudul țării, mai notează publicația. [...]
